Parcul Etnografic „Romulus Vuia”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Parcul Etnografic „Romulus Vuia”
Înființat1929
LocațiaStr. Tăietura Turcului, Cluj-Napoca, județul Cluj
TipulEtnografie - Arhitectură populară
DirectorTudor Sălăgean
Prezență online
http://www.muzeul-etnografic.ro/

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este primul muzeu în aer liber din România, fiind situat în Cluj-Napoca, str. Tăietura Turcului. Muzeul în aer liber are aproximativ 200 obiective. Planul tematic al Parcului etnografic a fost elaborat în 1929 de către Romulus Vuia. În urma cedării nord-vestului Transilvaniei prin Dictatului de la Viena (30 august 1940), Parcul etnografic se refugiază la Sibiu, unde funcționează până în 1945. În anul 1956 planul tematic al Parcului a fost restructurat pe patru sectoare tematice de către Teodor Onișor și Valer Butură: Instalații tehnice și ateliere meșteșugărești; Tipuri zonale de gospodării și monumente de arhitectură populară; Sectorul etno-botanic (plante tradiționale, construcții agricole de hotar) și Sectorul etno-zootehnic (creșterea animalelor, construcții pastorale din hotarul satelor). Un accent deosebit a fost pus pe primele două sectoare. În cadrul primului sector exponatele sunt grupate în funcție de natura materiei prime prelucrate: prelucrarea lemnului; prelucrarea metalelor și mineritul țărănesc; prelucrarea țesăturilor de lână; prelucrarea lutului; prelucrarea pietrei; prelucrarea produselor agricole. Conform planului tematic, în cadrul celui de-al doilea sector urmau să fie reconstituite gospodării țărănești caracteristice pentru diferite zone etnografice din Transilvania. În prezent sunt reprezentate următoarele zone etnografice: Maramureș, Oaș, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocănimea Munților Apuseni, Depresiunea Călățele, Bran, Bistrița (sași) și Gurghiu.[1]

Conține:


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]