Uniunea Salvați România

Pentru alte sensuri, vedeți USR.

Uniunea Salvați România (USR)
Abreviere	USR
Oameni cheie
Președinte	Dominic Fritz
Purtător de cuvânt	Cristian Seidler
Liderul Senatului	Ștefan Pălărie
Liderul Camerei Deputaților	Bogdan-Ionel Rodeanu
Fondator(i)	Nicușor Dan
Date
Înființat	1 iulie 2015 (USB) 21 august 2016 (USR) 2 octombrie 2021 (revenirea la numele de USR)
Sediu	Șos. Pavel D. Kiseleff, nr. 55, vila 4, Sectorul 1, București
Organizație de tineret	USR Tineret
Număr de membri (2025)	19.095
Informații
Ideologie oficială	Anticorupție Liberalism Pro-europenism Federalism european Liberalism social Liberalism economic (de jure)
Poziție politică	Centru spre centru-dreapta
Slogan politic	O Românie fără hoție!
Afiliere națională	Alianța USR-PLUS 2020 (2019–2021) Alianța Dreapta Unită (2023–2024)
Afiliere internațională	Partidul European Liberal Democrat și Reformist
Afiliere europeană	Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
Grup europarlamentar	Renew Europe
Culori oficiale	Albastru      Roșu
Senat	19 / 134
Camera Deputaților	40 / 330
Parlamentul European	2 / 33
Consilieri județeni	62 / 1340
Primari	46 / 3176
Consilieri locali	1207 / 39900
Guvern	5 / 16
Prezență online
site web oficial pagină Facebook canal YouTube Telegram channel

Uniunea Salvați România (abreviat USR) este un partid politic parlamentar liberal și pro-european din România, situat pe axa centristă până la centru-dreapta. În prezent este al patrulea partid din Parlament, în urma alegerilor parlamentare din 2024. Partidul susține politici anticorupție, transparență instituțională și reforme pro-europene. USR este afiliată la nivel european cu Renew Europe, familia politică liberal-progresistă din Parlamentul European.

Partidul a fost fondat ca urmare a succesului obținut de Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la alegerile locale din 2016. După înregistrarea oficială ca partid politic în 2016, USR s-a unit cu partidele locale Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) și Uniunea pentru Codlea (UpC), obținând astfel o mare parte din baza sa de membri de la cele două formațiuni.

Între 2016 și 2020, USR a fost al treilea cel mai mare partid politic din Parlamentul României, candidând pe o platformă anticorupție și reformă instituțională. Încă de la înființare, USR a susținut lupta anticorupție din România și activitatea Direcției Naționale Anticorupție. Pe 25 octombrie 2018, USR a depus oficial inițiativa legislativă „Fără penali în funcții publice" la Curtea Constituțională, cu 850.000 de semnături validate.

În 2019, USR a stabilit o alianță politică cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), pe care l-a absorbit ulterior în 2021. În 2022, partidul a suferit o scindare, reprezentată de lansarea unui nou partid politic, Reînnoim Proiectul European al României (REPER), condus de copreședinții Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu, avându-l de asemenea ca membru pe Dacian Cioloș, fostul președinte al USR între 2021 și 2022.

De la sfârșitul anului 2023 până la începutul lunii septembrie 2024, USR a fost cel mai mare partid într-o alianță tripartită de centru-dreapta, cunoscută sub numele de Alianța Dreapta Unită (ADU). Această alianță a inclus și Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) și s-a pregătit să participe la toate alegerile din 2024. În cadrul alegerilor locale din 2024, USR a fost implicat în alianțe politice regionale cu Reînnoim Proiectul European al României (REPER), de exemplu în municipiul București pentru susținerea lui Nicușor Dan pentru funcția de primar general al capitalei, precum și cu Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) în orașele Brașov și Timișoara.

Istoric

Sigla oficială inițială a USR

Uniunea Salvați Bucureștiul (2015–2016)

USR a continuat proiectul politic Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la nivel național, proiect înființat la 1 iulie 2015. La conferința de lansare a USB, vorbind despre obiectivele noii mișcări, Nicușor Dan a declarat:

„Ne adresăm unei întregi categorii de oameni care este dezamăgită de felul în care s-a făcut politică până acum și, în special, în București, ne adresăm acelor nuclee de cetățeni care au început să lupte pentru drepturile lor. (...) Vom continua lupta cu administrația publică din București. Vom spune de fiecare dată de cheltuirea aberantă a banului public, de ilegalitate, de confortul locuirii sau de lipsa lui. Totodată vom veni cu viziunea și proiectul nostru pentru București. Nu suntem delimitați ideologic. Ce vrem să facem este foarte simplu, sunt niște probleme, vrem să le rezolvăm.”

Alături de Nicușor Dan, membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul au fost Ioan Miloș, Alina Vernon, Dan Podaru și Argentina Traicu, ultimii doi retrăgându-se din comitetul de inițiativă în ianuarie 2016.

Pe 23 februarie 2016, Nicușor Dan a publicat pe contul său de Facebook documentul intitulat „Programul pentru București al candidatului Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul) la Primăria Generală", pe care l-a supus dezbaterii publice. În alegerile locale din 2016, USB a obținut 25% din voturile bucureștenilor, clasându-se pe locul al doilea.

Înființarea USR și fuzionările (2016)

Pe 21 august 2016, USB a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România, noua formațiune purtând numele Uniunea Salvați România (USR). Nicușor Dan a fost ales președinte, iar vicepreședinți au fost desemnați Cristian Ghica, Clotilde Armand, Dumitru Dobrev, Roxana Wring și Erwin Albu. Dan a preconizat pentru alegerile parlamentare din 2016 un scor de cel puțin 10%, însă procesul de fuziune a fost îngreunat de numeroase contestații depuse de PSD, PER și alte persoane. La 29 decembrie 2016, Curtea de Apel București a aprobat definitiv fuziunea.

Conducerea Dan Barna (2017–2021)

La congresul din 28 octombrie 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.

Între 14 și 15 septembrie 2019, la Timișoara, a avut loc cel de-al cincilea Congres Național al USR, unde Dan Barna a fost reconfirmat ca președinte, cu 65,75% din voturi, obținând 6.097 voturi din 9.314 exprimate. Contracandidații săi, Cosette Chichirău și Alexandru Surcel, au primit 31,35% și respectiv 2,90% din voturi.

Județele în care USR a reușit să aibă reprezentanți aleși în Consiliul Județean (indicate cu albastru) după alegerile locale din 2020.

Conducerea Dacian Cioloș și scindarea REPER (2021–2022)

La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președintele partidului, obținând 50,9% din voturi, în urma fuziunii dintre USR și PLUS, care avusese loc în mai 2021.

Pe 7 februarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea USR, după ce propunerile sale de reformă internă au fost respinse de Biroul Politic Național. Cătălin Drulă a devenit președinte interimar. Pe 31 mai 2022, Dacian Cioloș a anunțat că, împreună cu alți patru parlamentari, a demisionat din USR și a început procesul de înființare a unui nou partid, REPER.

Conducerea Cătălin Drulă (2022–2024)

Biroul Național al USR a decis pe 11 iunie 2022 ca următorul congres al partidului să aibă loc în iulie, modificând astfel data inițială a congresului, stabilită anterior pentru octombrie 2022. Congresul a fost programat în două tururi: turul I între 6 și 10 iulie, turul al II-lea între 11 și 15 iulie, și congresul online de validare a alegerii președintelui partidului pe 16 iulie.

La 16 iulie 2022, congresul online al USR a validat alegerea lui Cătălin Drulă ca nou președinte al partidului. Drulă a obținut 12.967 voturi (71,3%) din 18.177 de voturi exprimate. Contracandidații săi au primit: Cătălin Teniță 2.706 voturi (14,8%), Octavian Berceanu 2.041 voturi (11,2%), George Ungureanu 163 voturi (0,9%), Miroslav Tașcu Stavre 138 voturi (0,76%), Alexandru Kiss 97 voturi (0,53%). Prezența la vot a fost de 77,2%. Mandatul lui Drulă a fost stabilit la patru ani.

Alianța Dreapta Unită (2023–2024)

La 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat oficial o alianță de centru-dreapta, denumită Alianța Dreapta Unită (ADU). Alianța și-a lansat lista de candidați pentru alegerile europarlamentare din 2024, care include următorii candidați eligibili: Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).

Alianța 2020 USR-PLUS

Sigla oficială a alianței electorale USR-PLUS din perioada 2019–2021.

Cortul electoral al Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile parlamentare din 2020 (octombrie 2020). Sloganul afișat pe cort: O Românie fără hoție.

Formarea alianței și alegerile europarlamentare (2019)

Pe 2 februarie 2019, Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (PLUS), în calitate de lideri ai celor două partide, au anunțat oficial formarea Alianței 2020 USR-PLUS. Aceștia au declarat că alianța va participa împreună la alegerile europarlamentare din 2019, reprezentând un prim pas către o posibilă unificare la alegerile parlamentare din 2020.

Pe 7 martie 2019, Biroul Electoral Central (BEC) a respins cererea de înregistrare a Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile europarlamentare, motivând că Barna și Cioloș nu figurau ca președinți ai celor două partide în Registrul partidelor politice, ci doar ca Nicușor Dan și Raluca Daneș. Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, iar Cioloș a fost ales președinte al PLUS în februarie 2019, dar ambii au solicitat înregistrarea lor la Tribunalul București și nu avuseseră o decizie definitivă până la depunerea cererii de alianță.

Deputatul și fost președinte al USR, Nicușor Dan, a declarat că a găsit o soluție legală care să-i permită să contrasemneze protocolul alianței.

Pe 8 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul USR-PLUS la decizia BEC și a permis înregistrarea alianței.

Sloganul inițial al alianței a fost Fără hoție ajungem departe, cu referință la corupția din România. Pe 15 noiembrie 2020, BEC a autorizat schimbarea sloganului la O Românie fără hoție.

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Alianța 2020 USR-PLUS a obținut 21,49% din voturi și 8 mandate de europarlamentar, clasându-se pe locul trei după PNL (26,71%) și PSD (22,85%).

Congresul și votul pentru fuziune (2020)

Pe 15 august 2020, membrii USR și PLUS au organizat un congres online comun pentru a decide fuziunea celor două partide. 84,65% dintre participanți au votat în favoarea fuziunii.

Conform protocolului, noul partid urma să poarte inițial numele USR, cu Dan Barna și Dacian Cioloș ca copreședinți, urmând ca după decizia judecătorească privind fuziunea să-și schimbe numele în „USR PLUS".

Fuziunea oficială și congresul din octombrie 2021

Pe 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a aprobat definitiv fuziunea USR și PLUS, oficializând astfel transformarea alianței electorale într-un singur partid politic.

La 2 și 3 octombrie 2021, a avut loc congresul USR PLUS în sistem hibrid la Romexpo din București. Turul doi al competiției pentru președintele partidului s-a desfășurat după ce nicio candidatură nu a obținut 50% + 1 din voturi în turul I.

Dacian Cioloș a câștigat alegerea pentru președinție cu 50,9% din voturi (19.603 voturi), învingându-l pe Dan Barna, care a obținut 49,1% (18.908 voturi).

În cadrul aceluiași congres, au fost aleși și cei 24 de membri ai noului Birou Politic Național. De asemenea, la sugestia lui Dacian Cioloș, partidul a revenit la denumirea inițială de Uniunea Salvați România (USR), abandonând denumirea temporară „USR PLUS", și a readoptat sigla sa inițială.

Program politic

Sigla oficială inițială a USR

Lansarea programului (2016)

Pe 5 octombrie 2016, Uniunea Salvați România (USR) și-a lansat oficial programul politic, structurat în nouă capitole principale care acoperă domenii fundamentale ale unei viziuni politice moderne. Cele nouă direcții principale ale programului sunt: Transparență totală, Industrie modernă, Agricultura micilor fermieri, Învățământ performant, Cultură vie, Sănătate publică, Transport rapid, Energie și mediu, și România în lume.

Programul USR militează pentru transparență maximă în administrația publică, industrializare cu mijloace și standarde moderne, sprijin activ pentru micii fermieri, o reformă substanțială a sistemului de educație, schimbări profunde în politicile culturale, alocarea a 6% din PIB pentru sănătate publică, construirea unei rețele moderne de autostrăzi și alte proiecte de infrastructură în colaborare cu partenerii europeni, protecția mediului prin stoparea defrișărilor ilegale, și o cooperare strânsă cu Uniunea Europeană (UE) și NATO.

În dimensiunea sa de politică externă, programul USR susține aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO, poziționând în mod clar România alături de „nucleul dur al Uniunii Europene” și al „motorului franco-german” pentru consolidarea proiectului european.

Nicușor Dan, președintele USR la acel moment, a declarat că programul partidului era încă în dezbatere publică și că ar putea fi îmbunătățit în funcție de sugestiile și opiniile primite din partea societății civile și a cetățenilor implicați.

Alegerile parlamentare din decembrie 2016

În octombrie 2016, USR și-a declarat public susținerea pentru premierul Dacian Cioloș, anunțând că îl va susține pentru continuarea mandatului de prim-ministru după alegerile parlamentare din decembrie 2016. Sloganul de campanie lansat de USR a fost: „Dacian Cioloș, în sfârșit ai cu cine!"

Pe 26 octombrie 2016, Uniunea Salvați România și-a anunțat candidații pentru alegerile parlamentare. Dintre aceștia s-au remarcat:

• Mihai Goțiu – jurnalistul și activistul civic, lider al campaniei „Salvați Roșia Montană” și coordonator al platformei online România curată, candidat pe lista USR Cluj la Senat

• Dan Lungu – scriitorul și activistul cultural, candidat pe lista USR Iași la Senat, ocupând locul I

• Vlad Alexandrescu – fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș

• Cristian Ghinea – ministrul Fondurilor Europene din Guvernul Cioloș, candidat la Camera Deputaților din București, care și-a anunțat demisia din guvern pe 25 octombrie 2016 pentru a putea adera oficial la USR

• Alți membri ai echipei de conducere din Guvernul Cioloș care au demisionat pentru a candida pe listele USR, inclusiv secretari de stat din diverse ministere

Ideologie și poziții politice

Sigla oficială USR

Profilul ideologic

Dan Barna, fostul președinte al USR, a caracterizat inițial partidul ca fiind „în general de centru-dreapta", înclinând spre centru-dreapta în privința politicilor economice și spre centru în ceea ce privește politicile sociale. Cu toate acestea, Barna a afirmat că profilul membrilor USR este diversificat, reunind neoliberali, ecologiști, liberali de stânga, social-democrați, creștin-democrați, susținători ai ONG-urilor și activiști pentru drepturile minorităților.

Analize academice au descris USR ca un partid „a cărui identitate principală nu este un program sau o ideologie clară, ci profilul candidaților săi", caracterizat drept „un grup divers de activiști, academicieni și oameni din mediul de afaceri și din arte, care s-a dezvoltat din mișcarea Salvați Bucureștiul pentru protejarea clădirilor istorice ale orașului". Politica partidului a fost de asemenea descrisă de unii analiști ca fiind sincretică, datorită integrării unor perspective diverse.

Barna a comparat USR cu partidul francez La République En Marche! al președintelui Emmanuel Macron, menționând că diferența esențială între cele două formațiuni este faptul că USR este compus, în principal, din persoane care nu au avut anterior un istoric politic formal.

Referendum de poziționare ideologică (februarie 2020)

Pe 1 februarie 2020, sub conducerea lui Dan Barna, USR a organizat un referendum intern pentru a poziționa oficial partidul ca formațiune de centru-dreapta. Referendumul s-a desfășurat pe parcursul a șapte zile și a avut cea mai mare participare din istoria consultărilor electronice interne ale USR, cu 12.106 voturi exprimate (prezență de 56,14%). Rezultatul a fost de 91,25% din voturi (11.047 voturi) în favoarea clarificării doctrinare și poziționării USR ca partid de centru-dreapta.

Documentul programatic intitulat „România modernă. Reforma cinstită" care a însoțit referendumul a expus cinci principii fundamentale de guvernare: 1) Libertatea individului ca fundament, 2) Egalitate în fața legii și eliminarea privilegiilor, 3) Modernizare liberală cu puterea comunităților, precum și măsuri precum limitarea intervenției statului, reducerea impozitării muncii și tranziția la moneda euro.

Tendințe libertariene

USR include și o facțiune libertariană notabilă, asociată cu Claudiu Năsui, care a promovat perspective antistatiste și favorabile libertății economice în cadrul partidului.

Lupta anticorupție

Activiștii strâng semnături pentru campania „Fără penali în funcții publice" în Brașov, Județul Brașov, Transilvania, România (august 2018)

Încă de la înființare, USR a susținut lupta anticorupție din România și a sprijinit activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). USR a criticat modificările aduse legilor justiției de coaliția de guvernare PSD–ALDE și a solicitat respingerea în regim de urgență a Ordonanței de Urgență 13, care a declanșat ample proteste la nivel național în 2017.

Inițiativa cetățenească „Fără penali în funcții publice"

Pe 29 martie 2018, USR a lansat campania civică „Fără penali în funcții publice", o inițiativă care viza modificarea articolului 37 din Constituție pentru a introduce un alineat care să interzică ocuparea funcțiilor publice de către persoane condamnate definitiv pentru infracțiuni intenționate. Textul propus de USR a prevăzut:

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

Inițiativa a fost sprijinită de personalități precum scriitorul Gabriel Liiceanu, filozoful Mihai Șora, membri ai mișcării civice Rezistența și președintele Asociației Colectiv pentru Drepturile Victimelor. În decurs de cinci luni, campania a strâns peste un milion de semnături de la votanți eligibili. Pe 25 octombrie 2018, USR a depus oficial inițiativa la Curtea Constituțională, cu 850.000 de semnături validate conform procedurilor legale.

Pe 30 martie 2020, Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi că inițiativa este constituțională și îndeplinește condiția tehnică de 500.000 de semnături din 21 de județe.

Republica Moldova

USR sprijină Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, și susține parcursul european și euro-atlantic al Republicii Moldova. La alegerile pentru primăria Chișinăului din iunie 2018, USR a susținut candidatura lui Andrei Năstase, reprezentant al forțelor pro-europene. După ce mandatul său a fost invalidat de o decizie judecătorească, președintele USR Dan Barna a criticat această decizie, considerând-o un exemplu al problemelor sistemice din sistemul politic moldovenesc.

„Invalidarea votului pentru învestirea lui Andrei Năstase la primăria Chișinăului arată ce se poate întâmpla atunci când corupția este regula unui stat. Decizia judecătoriei Chișinău demonstrează că interesele oligarhilor nu țin cont de procesele democratice și pot fura votul cetățenilor. Ce se întâmplă în aceste momente la Chișinău arată cât de aprigă este lupta pentru democrație și justiție corectă atât în România, cât și în Republica Moldova.”

Drepturile persoanelor LGBT

Poziția USR pe problematica LGBT nu a fost inițial complet clarificată, având în vedere diversitatea de opinii din interiorul partidului, care reunește atât membri progresiști, cât și conservatori, lucru recunoscut chiar de conducere. Într-un interviu acordat EurActiv în 2018, președintele de atunci al partidului, Dan Barna, a declarat că „căsătoria gay nu este un subiect pe agenda publică" și că „pentru moment, aceasta nu este o prioritate", deși a exprimat deschidere față de eventuale transformări legislative viitoare.

Referendumul intern privind articolul 48 (august 2017)

În contextul unei inițiative cetățenești care viza modificarea articolului 48 din Constituție pentru a defini familia ca „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie", USR a organizat un referendum intern în august 2017 pentru a stabili poziția oficială a partidului. Din totalul de 1.453 voturi exprimate (prezență de 78%), rezultatele au indicat următoarele:

• 52,7% au votat că USR ar trebui să aibă o poziție ca partid pe tema referendumului
• 82,5% dintre aceștia au votat împotriva inițiativei susținute de Coaliția pentru Familie

Susținerea parteneriatului civil

Pe 18 iunie 2017, Comitetul Politic Național al USR a adoptat o poziție oficială de susținere a parteneriatului civil pentru persoane cu același sex. În același an, deputații USR Silviu Dehelean și Adrian Dohotaru au participat la forumuri și manifestații LGBT, inclusiv Cluj Pride din iulie 2017.

Evoluție către susținerea căsătoriei între persoane de același sex (2019)

Pe 12 iunie 2019, Dan Barna și-a exprimat public susținerea față de căsătoria între persoane de același sex, afirmând că ar susține adoptarea unei legi care să reglementeze acest drept. Această poziție a fost prezentată în contextul dezbaterilor interne din partid privind drepturile persoanelor LGBT.

Roșia Montană

USR s-a poziționat constant în favoarea protejării patrimoniului cultural și a susținut includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. La cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, desfășurată în perioada 24 iunie – 4 iulie 2018 la Manama, în Bahrain, reprezentantul guvernului României, Ștefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, a solicitat amânarea includerii peisajului cultural minier de la Roșia Montană.

Senatorul USR Vlad Alexandrescu, sub al cărui ministeriat la Cultură (2015–2016) Roșia Montană fusese inclusă pe lista indicativă UNESCO, a criticat decizia guvernului de atunci:

„Este cel mai rușinos moment al României de când este membră UNESCO. Toate celelalte state ale lumii duc o negociere acerbă în aceste zile astfel încât monumentele lor să fie incluse în lista UNESCO, iar fiecare reușită este întâmpinată cu aplauze și urale.

În opoziție cu lumea civilizată se află România. Singurul stat care a militat pentru ca monumentul său să NU intre în această listă. Un stat acaparat de o gașcă de ticăloși care nu dau doi bani pe importanța patrimoniului. Tot ce vor e să ne lase naibii în pace UNESCO cu ideile lor, să facem un crater peste Roșia Montană ca să își poate umple ei buzunarele. Normal că și restul statelor știu acest lucru, nu toți sunt la fel de „profesioniști" precum guvernul nostru.

Și așa vom fi cunoscuți de acum înainte, cei care își vând patrimoniul pentru bunăstarea politicienilor lor. Ceea ce ați săvârșit voi aici, membri și reprezentanți ai Guvernului, se numește trădare.”

Afiliere europeană

USR susține aderarea României la Uniunea Europeană (UE) și pledează pentru o politică externă și de securitate europeană comună, precum și pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Negocierile cu partidele europene și aderarea la Renew Europe

Deși nu a făcut parte din niciun partid politic european în primii 3 ani de existență, USR a purtat negocieri cu mai multe familii politice europene, inclusiv Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Partidul Popular European (PPE) și Partidul Verde European (EGP). Ezitarea USR de a se alătura ALDE s-a datorat inițial faptului că Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) din România, partid cu același acronim, cu care USR se afla în opoziție politică la acea vreme, era deja membru al partidului european ALDE și făcea parte din coaliția guvernamentală PSD–ALDE.

Pe 6 mai 2019, Dan Barna a anunțat oficial că USR va participa la crearea unui nou grup politic liberal în Parlamentul European, care urma să includă ALDE și partidul francez La République En Marche!.

Pe 30 mai 2019, ALDE România s-a retras din ALDE Europa, eliminând astfel principalul obstacol în calea aderării USR.

Pe 28 iunie 2019, USR s-a alăturat oficial grupului Renew Europe din Parlamentul European, grup liberal-centrist format în urma cooperării dintre ALDE și partidul francez La République En Marche!.

Membri notabili

Conducerea actuală

• Dominic Fritz - Președintele USR din iunie 2025 și primar al Timișoarei (reales în 2024). A câștigat alegerile interne cu 67,24% din voturi în primul tur.
• Ciprian Necula - Secretar General al USR (din februarie 2025).

Membri parlamentari actuali

• Dan Barna - Europarlamentar (din 2019), fost candidat independent la președinție (2019), fost ministru delegat pentru Fondurile Europene și Investiții Publice (2021-2022), și fost președinte al partidului (2017-2021).
• Vlad Voiculescu - Europarlamentar (din 2019), fost ministru al Sănătății (2020-2021), și vicepreședinte al USR.
• Vlad Botoș - Europarlamentar (din 2019).
• Cristian Ghinea - Europarlamentar (din 2019), fost ministru al Fondurilor Europene (2016, 2019-2021).
• Radu Panait - Deputat și antreprenor digital.

Membri locali importanți

• Elena Lasconi - Primarul municipiului Câmpulung, fost președinte al USR (iunie 2024 - mai 2025). A candidat la prezidențiale în 2024 și în 2025.
• Allen Coliban - Primar al Brașovului (2020-2024).
• Clotilde Armand - Fost europarlamentar și primar al Sectorului 1 (2020-2024).
• Claudiu Năsui - Fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (2021-2022).
• Cătălin Drulă - Fost ministru al Transporturilor (2021-2022) și fost președinte al USR (iulie 2022 - iunie 2024).

Foști membri și personalități legate de USR

• Nicușor Dan - Actual Președintele României (din mai 2025). Fost primar general al Bucureștiului (2020–2025, reales în 2024), fondator și prim președinte al USR (2016-2017). A candidat independent la prezidențiale în 2025 cu sprijinul USR, PNL, UDMR și altor formațiuni pro-europene, câștigând în turul doi cu 53,60% din voturi (18 mai 2025).

• Dacian Cioloș - Fost prim-ministru al României (2015-2016, martie-noiembrie), fost președinte al USR și ulterior copreședinte al USR PLUS (2021), fondator și conducător al REPER (din mai 2022 - prezent).

• Nicolae Ștefănuță - Europarlamentar (2019-prezent), cunoscut ca activist pentru mediu și drepturile minorităților.

• Ramona Strugariu - Europarlamentar (2019-prezent), copreședintă a REPER (2022-2023).

• Dragoș Pîslaru - Europarlamentar (2019-prezent), copreședinte al REPER (2022-2023).

• Vlad Gheorghe - Fost europarlamentar (2019-2024), cunoscut ca activist pentru drepturile LGBT și minorităților.

• Alin Mituța - Fost europarlamentar (2019-2024).

• Dragoș Tudorache - Fost europarlamentar (2019-2024).

• Ioana Mihăilă - Fost ministru al Sănătății în guvernul Florin Cîțu (2021-2022), a plecat din USR și s-a alăturat REPER în iunie 2022.

• Adrian Dohotaru - Fost deputat și activist civic cunoscut pentru implicarea sa în mișcările civice.

• Andrei Lupu - Fost deputat al USR, a fost exclus din partid și din grupul parlamentar în iunie 2022 după critici aduse conducerii, și s-a alăturat REPER.

• Lavinia Cosma - Fost deputat al USR, actual președintă a Partidului Verde din România (PV).

• Mihai Goțiu - Jurnalist și activist civic, candidat USR la Senat (2016), cunoscut pentru activismul în favoarea protejării patrimoniului și al mediului.

Președinți

     A ocupat funcția de Prim-ministru

     Ocupă funcția de Președinte al României

Nr.	Nume născut – decedat	Portret	În funcție din	Până	Durată	Note
1	Nicușor Dan (1969– )		28 iulie 2016	1 iunie 2017	10 luni și 4 zile	Fondator, prim președinte. Demisie de onoare din cauza poziției USR pe tema referendumului articolului 48. Actual Președinte al României (din mai 2025).
–	Elek Levente (interimar) (1971– )		1 iunie 2017	28 octombrie 2017	4 luni și 27 zile	Interimar
2	Dan Barna (1975– )		28 octombrie 2017	1 octombrie 2021	3 ani, 11 luni și 3 zile	Reales în septembrie 2019 cu 65,75% din voturi
3	Dacian Cioloș (1969– )		1 octombrie 2021	7 februarie 2022	4 luni și 6 zile	După fuziunea USR-PLUS. Demisie din cauza respingerii propunerilor de reformă internă.
–	Cătălin Drulă (interimar) (1981– )		7 februarie 2022	16 iulie 2022	5 luni și 9 zile	Interimar. Congresul s-a desfășurat între 6-15 iulie 2022.
4	Cătălin Drulă (1981– )		16 iulie 2022	10 iunie 2024	1 an, 10 luni și 25 zile	Ales din primul tur cu 71,3% din voturi (12.967 din 18.177 voturi exprimate).
–	Dominic Fritz (interimar) (1983– )		10 iunie 2024	26 iunie 2024	16 zile	Interimar
5	Elena Lasconi (1972– )		26 iunie 2024	5 mai 2025	10 luni și 9 zile	Ales cu 68,28% din voturi. Demisie după rezultatul sub așteptări (2,6%) la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Primar al Câmpulungului.
–	Dominic Fritz (interimar) (1983– )		5 mai 2025	13 iunie 2025	1 lună și 8 zile	Interimar
6	Dominic Fritz (1983– )		13 iunie 2025	prezent	11 luni și 4 zile	Ales din primul tur cu 67,24% din voturi (7.312 din 10.914 voturi exprimate, prezență 57,15%). Primar al Timișoarei (reales în 2024).

Istoric electoral

Alegeri prezidențiale

An	Candidat	Primul tur		Al doilea tur		Rezultat
		Voturi	Procente (%)	Voturi	Procente
2019	Dan Barna	1.384.450	15,02 / 100			A pierdut alegerile.
2024	Elena Lasconi	1.772.500	19,18 / 100	Alegeri anulate.
2025	Elena Lasconi*	252.721	2,68 / 100	Nu s-a calificat.		A pierdut alegerile.
	Nicușor Dan*	1.979.767	20,99 / 100	6.168.642	53.60 / 100	A câștigat alegerile.

Alegeri parlamentare

An	Camera Deputaților			Senat			Poziție	Rezultat	Guverne
	Voturi	Procente (%)	Mandate	Voturi	Procente (%)	Mandate
2016	625.154	8,87 / 100	30 / 329	629.375	8,92 / 100	13 / 136	3	Opoziție față de guvernul PSD-ALDE (2017–2019)	Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Guvernele Orban (I & II)
								Opoziție față de guvernul minoritar PSD (2019)
								Sprijin pentru guvernul minoritar PNL (2019–2020)
2020	906.962	15,37 / 100	38 / 330	936.862	15,86 / 100	17 / 136	3	Guvern de coaliție PNL-USR PLUS-UDMR/RMDSZ (2020–2021)	Cîțu, Ciucă, Ciolacu I
								Opoziție față de guvernul minoritar PNL-UDMR/RMDSZ (2021)
								Opoziție față de guvernul PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023)
								Opoziție față de guvernul PSD-PNL (2023–2024)
2024	1.146.357	12,40 / 100	40 / 331	1.134.831	12,26 / 100	19 / 134	4	Opoziție față de guvernul PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2024–2025)	Ciolacu II, Bolojan
								Guvern de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR/RMDSZ (2025–2026)
								Guvern minoritar de coaliție PNL-USR-UDMR/RMDSZ (2026–prezent)

Alegeri europarlamentare

An	Voturi	Procente (%)	Mandate	Poziție
2019	2.028.236	22,36%	4 / 32	3  (ca USR PLUS)
2024	778.901	8,71%	2 / 33	3  (ca Alianța Dreapta Unită sau ADU pe scurt)

Alegeri locale

Alegeri	Consilieri județeni (CJ)			Primari			Consilieri locali (CL)			Voturi	Procente (%)	Poziție
	Voturi	Procente (%)	Locuri	Voturi	Procente (%)	Locuri	Voturi	Procente (%)	Locuri
2016	143.544	1,73%	15 / 1.434	96.789	1,13%	0 / 3.186	121.099	1,44%	39 / 40.067	143.544	1,73%	7  (ca USB)
2020	478.659	6,65%	103 / 1.340	490.362	6,58%	39 / 3.176	504.563	6,85%	1.207 / 39.900	696.478	8,89%	3  (ca USR PLUS)
2024	653.476	8,29%	46 / 1.338	550.850	6,28%	28 / 3.180	583.042	6,70%	830 / 39.900	550.850	6,28%	3  (ca Alianța Dreapta Unită)

Rezultate pe județe

Județ	Alegeri	Voturi	Procente (%)	Consilieri	+/-	Guvernare locală
Alba	2024	11.416	7,1 (#4)	0 / 32	-4	Extraparlamentar
Arad	2024	15.761	8,5 (#4)	3 / 32	-2	Opoziție
Argeș	2024	35.734	13,4 (#3)	5 / 34	+1	Opoziție
Bacău	2024	25.416	10,3 (#4)	4 / 36	0	Opoziție
Bihor	2024	6.226	2,3 (#5)	0 / 34	0	Extraparlamentar
Bistrița-Năsăud	2024	8.408	6,1 (#5)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Botoșani	2024	5.996	3,7 (#4)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Brăila	2024	6.533	5,2 (#4)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Brașov	2024	55.830	22,8 (#2)	8 / 34	0	Opoziție
București	2024	200.102	27,6 (#1)	17 / 55	-4	USR-PNL-REPER
Buzău	2024	14.577	7,7 (#4)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Călărași	2024	6.290	4,8 (#4)	0 / 30	-4	Extraparlamentar
Caraș-Severin	2024	6.839	5,5 (#4)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Cluj	2024	44.548	14,9 (#3)	6 / 36	+1	Opoziție
Constanța	2024	36.752	12,7 (#4)	5 / 36	0	Opoziție
Covasna	2024	3.405	4,0 (#5)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Dâmbovița	2024	13.853	6,1 (#4)	0 / 34	0	Extraparlamentar
Dolj	2024	22.109	8,0 (#4)	3 / 36	+3	Opoziție
Galați	2024	11.186	5,3 (#4)	0 / 34	0	Extraparlamentar
Giurgiu	2024	7.488	5,9 (#4)	2 / 30	+2	Opoziție
Gorj	2024	6.836	4,2 (#4)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Harghita	2024	3.020	2,3 (#6)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Hunedoara	2024	11.238	6,6 (#4)	0 / 32	-2	Opoziție
Ialomița	2024	7.505	6,8 (#4)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Iași	2024	44.678	14,1 (#3)	6 / 36	0	Opoziție
Ilfov	2024	41.158	18,6 (#2)	7 / 32	+2	Opoziție
Maramureș	2024	14.849	7,3 (#3)	3 / 34	0	Opoziție
Mehedinți	2024	5.742	4,7 (#4)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Mureș	2024	16.036	6,8 (#5)	0 / 34	0	Extraparlamentar
Neamț	2024	16.225	7,9 (#4)	0 / 34	-4	Opoziție
Olt	2024	10.143	4,9 (#4)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Prahova	2024	33.797	10,7 (#4)	5 / 36	-3	Opoziție
Sălaj	2024	5.859	5,5 (#5)	0 / 30	-2	Extraparlamentar
Satu Mare	2024	7.303	4,9 (#5)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Sibiu	2024	21.787	12,4 (#4)	5 / 32	+1	Opoziție
Suceava	2024	19.447	6,8 (#4)	0 / 36	0	Extraparlamentar
Teleorman	2024	7.806	4,7 (#4)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Timiș	2024	75.848	25,8 (#2)	11 / 36	+1	Opoziție
Tulcea	2024	3.999	4,5 (#4)	0 / 30	0	Extraparlamentar
Vâlcea	2024	8.063	4,7 (#4)	0 / 32	0	Extraparlamentar
Vaslui	2024	14.713	9,8 (#4)	4 / 34	+1	Opoziție
Vrancea	2024	12.249	8,3 (#4)	3 / 32	-2	Opoziție

Orașe și sectoarele Bucureștiului

Oraș	Primar	Poziție	Consiliu local				Guvernare locală
			Voturi	Procente	Consiliu	+/-
Sectorul 1	35,92 / 100	2	34.688	35,6 (#2)	11 / 27	▲ 2	Opoziție
Sectorul 2	42,97 / 100	2	41.989	34,2 (#2)	10 / 27	▲ 1	Opoziție
Sectorul 3	20,68 / 100	2	48.418	32,1 (#2)	11 / 31	▲ 2	Opoziție
Sectorul 4	19,61 / 100	2	30.359	26,3 (#2)	8 / 27	▼ 1	Opoziție
Sectorul 5	21,57 / 100	2	21.542	22,0 (#3)	7 / 27	▲ 2	Opoziție
Sectorul 6	11,63 / 100	2	33.890	24,0 (#2)	7 / 27	▼ 1	Opoziție
Cluj-Napoca	5,89 / 100	4	22.976	18,4 (#2)	5 / 27	▬ 0	Opoziție
Timișoara	49,70 / 100	1	44.109	41,9 (#1)	13 / 27	▬ 0	USR minoritate
Iași	26,05 / 100	2	23.328	25,6 (#2)	7 / 27	▼ 2	Opoziție
Brașov	43,72 / 100	2	39.593	36,6 (#2)	11 / 27	▼ 1	Opoziție
Constanța	20,76 / 100	2	21.348	20,4 (#3)	6 / 27	▼ 3	PNL–USR

Primarul Municipiului București

An	Candidat	Alianță	Primul tur			Al doilea tur			Poziție
			Voturi	Procente	+/-	Voturi	Procente	+/-
2016	Nicușor Dan	N/A	175.119	30,52%	N/A	N/A	N/A	N/A	2
2020	Nicușor Dan	PNL–USR PLUS	282.631	42,81%	▲ 12,29%	N/A	N/A	N/A	1
2024	Nicușor Dan	ADU-REPER-PV	352.734	47,94%	▲ 5,13%	N/A	N/A	N/A	1
2025	Cătălin Drulă	N/A	81.310	13,90%	▼ 34,04%	N/A	N/A	N/A	4

Cronologia rezultatelor

An	RO	UE		AB	AR	AG	BC	BH	BN	BT	BV	BR	B	BZ	CS	CL	CJ	CT	CV	DB	DJ	GL	GR	GJ	HR	HD	IL	IS	IF	MM	MH	MS	NT	OT	PH	SM	SJ	SB	TR	SV	TM	TL	VS	VL	VN
2016	8.9	N/A		N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	25.3	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A
2017
2018
2019		22.3
2020	15.5			9.5	12.8	10.7	27.0	2.3	4.4	3.6	19.3	5.3	27.0	6.6	5.3	37.3	12.2	13.0	2.7	2.9	6.7	6.0	3.4	4.2	1.3	7.9	5.7	14.6	14.5	7.7	2.4	3.4	10.7	2.5	45.9	5.4	7.0	10.1	3.8	6.2	21.5	6.1	8.4	5.2	41.0
2021																																			45.9						21.5
2022	15.5
2023
2024	12.3	8.5		7.1	8.6	13.5	10.3	2.3	6.2	3.7	22.8	5.2	27.6	7.7	5.5	4.8	14.8	12.7	2.7	2.8	8.0	5.2	5.9	4.2	2.3	6.6	6.8	14.2	18.6	7.3	4.8	6.8	7.9	5.0	10.8	5.0	5.5	12.4	4.7	6.8	25.8	4.5	9.8	4.7	8.3
2025	12.3
2026	12.3
An	RO	UE		AB	AR	AG	BC	BH	BN	BT	BV	BR	B	BZ	CS	CL	CJ	CT	CV	DB	DJ	GL	GR	GJ	HR	HD	IL	IS	IF	MM	MH	MS	NT	OT	PH	SM	SJ	SB	TR	SV	TM	TL	VS	VL	VN
Bold indică cel mai bun rezultat până în prezent.      Va fi decis      Prezent în legislatură (în opoziție)      Partener de coaliție junior      Partener de coaliție senior

Uniunea Salvați România (USR) la guvernare

     Guvern în care a făcut parte Uniunea Salvați România (USR)

Legislatura	Guvernul	Partide membre	Nr. ministere	% din ministere	Perioada guvernării	Poziție parlamentară
2016–2020	Guvernul Sorin Grindeanu	PSD, ALDE	N/A	N/A	4 ianuarie 2017–29 iunie 2017	Opoziție
2016–2020	Guvernul Mihai Tudose	PSD, ALDE	N/A	N/A	29 iunie 2017–29 ianuarie 2018	Opoziție
2016–2020	Guvernul Viorica Dăncilă	PSD, ALDE (ulterior doar PSD)	N/A	N/A	29 ianuarie 2018–4 noiembrie 2019	Opoziție
2016–2020	Guvernul Ludovic Orban (1)	PNL	N/A	N/A	4 noiembrie 2019–14 martie 2020	Susținere parlamentară
2016–2020	Guvernul Ludovic Orban (2)	PNL	N/A	N/A	14 martie 2020–23 decembrie 2020	Susținere parlamentară
2020–2024	Guvernul Florin Cîțu	PNL, USR, UDMR/RMDSZ	7	33,34%	23 decembrie 2020–25 noiembrie 2021	Coaliție de guvernământ
2020–2024	Guvernul Nicolae Ciucă	PSD, PNL, UDMR/RMDSZ	N/A	N/A	25 noiembrie 2021–15 iunie 2023	Opoziție
2020–2024	Guvernul Marcel Ciolacu (1)	PSD, PNL	N/A	N/A	15 iunie 2023–23 decembrie 2024	Opoziție
2024–2028	Guvernul Marcel Ciolacu (2)	PSD, PNL, UDMR/RMDSZ	N/A	N/A	23 decembrie 2024–23 iunie 2025	Opoziție
2024–2028	Guvernul Ilie Bolojan	PSD (până-n 2026), PNL, USR, REPER, UDMR/RMDSZ	4	25,00%	23 iunie 2025–prezent	Coaliție de guvernământ

Guvernele în care Uniunea Salvați România (USR) a participat sunt Guvernele Florin Cîțu și Ilie Bolojan. Înainte de intrarea la guvernare în cabinetul Cîțu, Uniunea Salvați România (USR) a susținut, de asemenea, guvernele Orban I și Orban II în Parlament în contextul pandemiei de coronavirus.

Legături externe

• Site-ul Uniunii Salvați România
• politicscan.ro: Interviu cu Nicușor Dan, USB Arhivat în 22 ianuarie 2016, la Wayback Machine.
• Libertatea.ro: INTERVIU | Nicușor Dan, președintele USR: „Nu sunt un politician spectaculos”, 18 octombrie 2016
• Hotnews.roː Numele candidaților USR; Nicușor Dan și doi foști miniștri, pe listele din București
• Adevarul.roː În ce județe a obținut USR cei mai mulți parlamentari, articol de Mădălina Mihalache, 16 decembrie 2016
• PSnewsː USR se opune și nu prea unei colaborări cu PNL. Condiția esențială pentru liberali. articol de Valentin Busuioc, 23 februarie 2017 Arhivat în 24 februarie 2017, la Wayback Machine.