1933
Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea
Decenii: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980
Ani: 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938
Anul 1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Evenimente[modificare | modificare sursă]

5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.

4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite.

17 august: Korolev începe programul sovietic de rachete

12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.

16 noiembrie: Jimmy Angel "descoperă" Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume.

11 noiembrie: Furtunile "Dust Bowl" încep în Statele Unite.

5 decembrie: Sfârșitul prohibiției în Statele Unite
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie: Uniunea Sovietică începe al doilea Plan cincinal cu scopul de a crește mai mult decât dublu produsul intern brut, de la 43 miliarde ruble la 93 miliarde, până la 31 decembrie 1937.[1]
- 5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.
- 7 ianuarie: Dictatorul sovietic Iosif Stalin se adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic cu privire la rezultatele primului său plan cincinal, raportând că producția industrială sovietică s-a triplat (creștere de 219%), în timp ce în aceeași perioadă, "producția în Statele Unite ale Americii a scăzut la 56%, în Marea Britanie la 80%, în Germania la 55%, iar în Polonia la 54%", ca dovadă că sistemul sovietic este fost superior capitalismului.[2]
- 14 ianuarie: Demisia guvernului Iuliu Maniu după dezacordul cu regele Carol al II-lea și începutul guvernării Al Vaida–Voievod.
- 17 ianuarie: Congresul Statelor Unite votează favorabil pentru independența Filipine, împotriva părerii președintelui american Herbert Hoover.
- 23 ianuarie: Vizita în România a regelui Alexandru I al Iugoslaviei și a reginei Maria.
- 28 ianuarie: Guvernul semnează „Acordul de la Geneva” prin care se reeșalonează unele datorii externe, dar guvernul se angajează la noi reduceri de salarii și concedierea a 30% din muncitori și funcționari.
- 30 ianuarie: Adolf Hitler este numit în funcția de cancelar al Germaniei. Începutul dictaturii hitleriste în Germania. Desființarea Republicii de la Weimar.
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 13 februarie: România: Începe aplicarea celei de-a treia „curbe de sacrificiu” propusă de guvern la 17 ianuarie; reducerea salariilor și pensiilor cu 10-12,5% ceea ce a determinat un val de proteste în toată țara.
- 15 februarie: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23 februarie).
- 16 februarie: La Geneva se semnează noul statut de reorganizare a Micii Înțelegeri (România, Cehoslovacia, Iugoslavia).
Martie[modificare | modificare sursă]
- 4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) depune jurământul și devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite. În discursul de inaugurare, referindu-se la Marea criză economică, proclamă "Singurul lucru de care trebuie să ne temem, este frica în sine". Este ultima dată când Ziua Inaugurării din Statele Unite are loc pe 4 martie.
- 5 martie: În alegerile din Germania, Național Socialiștii câștigă 43,9% din voturi.
- 10 martie: România: Se declanșează scandalul de corupție „Afacerea Skoda”. În urma unei descinderi la sediul firmei s-au găsit documente care vizau sistemul de apărare al țării, situația înarmării României ș.a.
- 23 martie: Reichstagul adoptă o lege prin care se acordă guvernului lui Hitler împuterniciri speciale.
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 2 aprilie: Iuliu Maniu demisionează din funcția de președinte al P.N.Ț.. La 6 mai va fi ales Alexandru Vaida-Voievod.
- 4 aprilie: Dirijabilul american Akron se prăbușește în largul coastei din New Jersey, omorând 73 de oameni. Este cel mai grav accident aviatic din istorie și până în 1950.
- 5 aprilie: Curtea Internațională de Justiție de la Haga decide că Groenlanda aparține de Danemarca și condamnă aterizările norvegiene din estul Groenlandei. Norvegia susține decizia.
- 14 aprilie: A apărut Legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României.
- 20 aprilie: Adolf Hitler împlinește 44 de ani și pentru prima dată este celebrat cu sărbătoare națională în întreaga Germanie, inclusiv parade și slujbe speciale în onoarea sa.[3]
- 26 aprilie: S-a înființat Gestapo (Geheime staatspolizei), poliția secretă a Germaniei naziste.
Mai[modificare | modificare sursă]
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 3 iunie: La Bonn, Prințul Wilhelm al Prusiei, fiul de 26 de ani al fostului Prinț Moștenitor al Germaniei, se căsătorește cu o colegă studentă Dorothea von Salviati. Bunicul său, Kaiser Wilhelm al II-lea, a decretat că el a pierdut drepturile sale să domnească în caz de restaurare a monarhiei. O mulțime de 10.000 de oameni a aplaudat tinerii căsătoriți la ieșirea din biserică.[4]
- 21 iunie: Toate partidele non-naziste sunt interzise în Germania.
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 2 iulie: Regele Carol al II-lea a vizitat o fabrică de arme din apropierea Clujului (Cugir), când un soldat, speriat de un strigăt al unui ofițer din apropiere, a început să tragă cu noul model de mitralieră în direcția regelui. Gloanțele au trecut la două picioare de monarh, care a scăpat nevătămat.[5]
- 4 iulie: Gandhi este condamnat la închisoare în India.
- 13 iulie: Din ordinul ministrului de interne Wilhelm Frick, salutul "Heil Hitler!" devine obligatoriu pentru toți angajații guvernului german.
- 14 iulie: În Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
- 14 iulie: Legea pentru prevenirea bolilor ereditare (Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses) a fost decretată în Germania nazistă inițial fiind obligatorie sterilizarea persoanelor cu retard mental ("feeblemindedness ereditar"), tulburare bipolară, schizofrenie, epilepsie și a persoanele născute cu handicap. Între 1933 și 1945, 400.000 de germani au fost în imposibilitatea de a avea copii deoarece definiția de boli mintale a fost extinsă pentru a include persoanele fără adăpost, prostituate, criminali mărunți și delincvenți minori. Cifrele oficiale nu au inclus evreii cu handicap, țiganii și alte persoane non-ariene, care nu au căzut sub jurisdicția "instanțelor de sănătate" și care au fost omorâți în lagărele de concentrare.[6]
- 17 iulie: Începe procesul ceferiștilor și petroliștilor arestați în februarie în timpul grevelor.
- 30 iulie: Cupa Davis: Marea Britanie învinge Franța.
August[modificare | modificare sursă]
- 17 august: GIRD 09, prima rachetă sovietică propulsată de un motor cu un propulsor lichid, a fost lansată cu succes pentru prima dată după două eșecuri. Proiectată de Serghei Korolev și sponsorizată de către GRuppa Izucheniya Reaktivnogo Dvizheniya (GIRD), racheta a atins o altitudine fie de 40 de metri,[7] 400 de metri,[8] sau "în jur de 1.600 de metri".[9]
septembrie[modificare | modificare sursă]
- 12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 4 octombrie: Germania părăsește Liga Națiunilor.
- 10 octombrie: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.
- 11 noiembrie: Dust Bowl: În Dakota de Sud începe o furtună de praf foarte puternică, (marele viscol negru), care poartă benzi de sol vegetal din terenurile agricole deshidratate (este una dintr-o serie de furtuni de praf din acel an dezastruos).
- 17 octombrie: Albert Einstein ajunge în Statele Unite unde se stabilește definitiv ca refugiat din Germania Nazistă și ocupă o poziție la Institutul pentru Studii Avansate, Princeton, New Jersey.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 14 noiembrie: Începutul guvernării I. Gh. Duca.
- 16 noiembrie: Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume, a fost descoperită de pilotul american Jimmie Angel, care a fost prima persoană care a zburat deasupra și a reperat-o din avion.
- 16 noiembrie: Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice formale.
- 21 noiembrie: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod.
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 5 decembrie: Al 21-lea amendament la Constituția Statele Unite ale Americii trece; este abrogată prohibiția.
- 6 decembrie: Primul ministru I. Gh. Duca ține la radio un discurs ce va fi considerat testamentul său politic.
- 9 decembrie: Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii "Garda de Fier".
- 29 decembrie: Primul ministru I. Gh. Duca este chemat de rege la Sinaia să prezinte rezultatul alegerilor (din 20 decembrie). Este împușcat de un grup de legionari.
- 29 decembrie: Ginger Rogers și Fred Astaire apar în primul lor film.
- 30 decembrie: Regele numește pe Constantin Angelescu, prim-ministru al României.
- 30 decembrie: Un nou record mondial pentru cel mai lung zbor într-un avion a fost stabilit de către două femei, Frances Marsalis și Helen Richey. Zborul a început în 20 decembrie și după 236 de ore, cele două aviatoare au aterizat la 10:46 AM, ora locală în Miami.
Nedatate[modificare | modificare sursă]
- ianuarie: Industriașul Nicolae Malaxa construiește Uzinele Malaxa (numite după război, 23 August și Faur)
- ianuarie: Începe restaurarea Bisericii Patriarhiei care va dura până în 1935.
- ianuarie: Sub conducerea lui Petru Groza se înființează la Deva Frontul Plugarilor, o organizație politică de stânga a țăranilor români.
- noiembrie: Statele Unite recunosc guvernul sovietic, iar la 16 noiembrie cele două state vor stabili relații diplomatice.
Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- Lucian Blaga publică Cunoașterea luciferică
- Apare, la Ed.Cultura Națională, Maitreyi, roman care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade
- Mircea Eliade devine doctor în filosofie, cu teza Istoria comparată a tehnicilor yoga iar la Universitate ține curs despre Problema răului în filosofia indiană
- Apare Cartea nunții, primul roman al lui George Călinescu
- André Malraux publică Condiția umană
- Revoluționarul rus Leon Troțki publică Revoluția rusă
- Pictorul Paul Klee, acuzat de bolșevism cultural părăsește Germania și se întoarce la Berna, Elveția
- Camil Petrescu publică Patul lui Procust
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 2 ianuarie: Ion Băieșu, dramaturg român (d. 1992)
- 17 ianuarie: Dalida (n. Iolanda Cristina Gigliotti), 54 ani, cântăreață franceză (d. 1987)
- 29 ianuarie: Sacha Distel, muzician francez (d. 2004)
- 9 februarie: Amita Bhose, important eminescolog, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengaleză (d. 1992)
- 10 februarie: Victor Rebengiuc, actor român
- 12 februarie: Constantin Costa-Gavras, regizor, scriitor de origine greacă
- 15 februarie: Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio și TV (d. 1998)
- 18 februarie: Yoko Ono, artistă de origine japoneză, soția lui John Lennon
- 18 februarie: Sir Bobby Robson, fotbalist englez, antrenor și selecționer al Naționalei de fotbal a Angliei (d. 2009)
-
Dalida, cântăreață franceză
-
Quincy Jones, muzician american
- 6 martie: Margareta Pogonat, actriță română de teatru și film (d. 2014)
- 14 martie: Quincy Jones, muzician american
- 31 martie: Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (d. 1983)
- 2 aprilie: György Konrád, eseist, filozof, romancier maghiar, laureat al Premiului Herder
- 5 aprilie: Romulus Vulpescu, autor român (d. 2012)
- 8 aprilie: Florin Constantiniu, istoric român (d. 2012)
- 9 aprilie: Jean-Paul Belmondo, actor francez
- 12 aprilie: Montserrat Caballé, soprană spaniolă
- 26 aprilie: Arno Allan Penzias, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel
- 3 mai: George Constantin, actor român (d. 1994)
- 17 mai: Thérèse Steinmetz, actriță, cântăreață și pictoriță de origine olandeză
- 25 mai: Eugen Simion, critic literar român
- 11 iulie: Alexandru Ivasiuc, prozator român (d. 1977)
- 16 iulie: Gheorghe Cozorici, actor român (d. 1993)
- 14 august: Bryce Courtenay, scriitor australian (d. 2012)
- 18 august: Just Fontaine, fotbalist francez, cel mai bun marcator a Campionatului Mondial de Fotbal
- 18 august: Roman Polanski, regizor de origine franceză
- 25 august: Rune Gustafsson, chitarist suedez
- 24 octombrie: Andrei Andrieș, fizician din R. Moldova, membru de onoare al Academiei Române
- 24 octombrie: Draga Olteanu Matei, actriță română
- 3 noiembrie: Amartya Sen, economist indian, laureat al Premiului Nobel
- 9 noiembrie: Lucian Pintilie, regizor român
- 21 noiembrie: Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator și traducător român
- 23 decembrie: Akihito, împărat al Japoniei
Decese[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 5 ianuarie: Calvin Coolidge (n. John Calvin Coolidge jr.), 61 ani, politician american, al 30-lea președinte al SUA (1923-1929), (n. 1872)
- 8 ianuarie: Prințul Alfons al Bavariei (n. Alfons Maria Franz von Assisi Klemens Max Emanuel), 70 ani (n. 1862)
- 31 ianuarie: John Galsworthy, 65 ani, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel (1932), (n. 1867)
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 5 februarie: Anibal Theohari, 59 ani, medic și balneolog român (n. 1873)
- 26 februarie: Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei, 66 ani (n. 1866)
- 26 februarie: Prințesa Thyra a Danemarcei (n. Thyra Amalie Caroline Charlotte Anna), 79 ani, Prințesă Moștenitoare de Hanovra (n. 1853)
-
John Galsworthy, scriitor englez, laureat Nobel
-
Mina Minovici, medic român
-
Alexandru Philippide, lingvist și filolog român
Martie[modificare | modificare sursă]
- 18 martie: Luigi Amedeo, Duce de Abruzzi (n. Luigi Amedeo Giuseppe Maria Ferdinando Francesco di Savoia), 60 ani, prinț, alpinist italian, explorator artic și amiral în marina italiană (n. 1873)
- 27 martie: Prințesa Matilda a Saxoniei (n. Mathilde Marie Auguste Viktorie Leopoldine Karoline Luise Franziska Josepha), 70 ani, fiica regelui George de Saxonia (n. 1863)
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 7 aprilie: Arhiducele Karl Stephen de Austria (n. Karl Stephan Eugen Viktor Felix Maria), 72 ani (n. 1860)
- 17 aprilie: Harriet Brooks, 58 ani, fiziciană canadiană (n. 1876)
- 22 aprilie: Henry Royce (n. Frederick Henry Royce), 70 ani, inginer si designer de automobile (Rolls-Royce Limited), (n. 1863)
- 25 aprilie: Mina Minovici, 75 ani, medic și farmacist român (n. 1858)
- 30 aprilie: Anna de-Noailles (n. Bibesco Bassaraba de Brancovan), 56 ani, scriitoare română de limba franceză (n. 1876)
Mai[modificare | modificare sursă]
- 10 mai: Maria Theresia, Prințesă de Toscana (n. Maria Theresia Antoinette Immakulata Josepha Ferdinanda Leopoldine Franziska Caroline Isabella Januaria Aloysia Christine Anna), 70 ani (n. 1862)
- 12 mai: Jean Bart (n. Eugeniu P. Botez), 56 ani, autor român (n. 1874)
- 22 mai: Ștefan Dimitrescu, 47 ani, pictor român (n. 1886)
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 9 iulie: Mihail C. Șuțu, 92 ani, istoric român (n. 1841)
- 20 iulie: Prințesa Elisabeth de Anhalt (n. Elisabeth Marie Friederike Amelie Agnes), 75 ani, Mare Ducesă de Mecklenburg-Strelitz (n. 1857)
- 28 iulie: Zoltán Adorjáni, 52 ani, scriitor, poet maghiar din Transilvania (n. 1880)
August[modificare | modificare sursă]
- 12 august: Alexandru Philippide, 74 ani, lingvist și filolog român (n. 1859)
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 21 septembrie: Kenji Miyazawa, 37 ani, poet japonez și autor de literatură pentru copii (n. 1896)
- 25 septembrie: Paul Ehrenfest, 53 ani, fizician și matematician austriac (n. 1880)
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 4 decembrie: Stefan George (n. Stefan Anton George), 65 ani, poet german (n. 1868)
- 24 decembrie: Aribert de Anhalt (n. Aribert Joseph Alexander von Anhalt), 67 ani, regent de Anhalt (n. 1866)
- 29 decembrie: Ion Gheorghe Duca, 54 ani, prim-ministru al României (1933), (n. 1879)
Nedatate[modificare | modificare sursă]
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Fizică: Erwin Schrödinger (Austria), Paul Adrien Maurice Dirac (Regatul Unit)
- Chimie: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
- Medicină: Thomas Hunt Morgan (SUA)
- Literatură: Ivan Bunin (URSS)
- Pace: Sir Norman Angell (Regatul Unit)
Suverani, conducători[modificare | modificare sursă]
Europa[modificare | modificare sursă]
- Albania: Ahmed Zogu (Zogu I) (președinte, 1925-1939; rege, din 1928)
- Anglia: George al V-lea (rege din dinastia Windsor, 1910-1936)
- Austria: Wilhelm Miklas (președinte, 1928-1938)
- Belgia: Albert I (rege din dinastia Saxa-Coburg, 1909-1934)
- Bulgaria: Boris al III-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1918-1943)
- Cehoslovacia: Tomas Garrigue Masaryk (președinte, 1918-1935)
- Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
- Elveția: Edmund Schulthess (președinte, 1917, 1921, 1928, 1933)
- Finlanda: Pehr Evind von Svinhufvud (președinte, 1931-1937; anterior, regent, 1918)
- Franța: Albert Lebrun (președinte, 1932-1940)
- Germania: Paul von Hindenburg (președinte, 1925-1934)
- Grecia: Alexandros T. Zaimis (președinte, 1929-1935)
- Irlanda: Donald Buckley (Domhnall Ua Buachalla) (guvernator general, 1932-1936)
- Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
- Iugoslavia: Alexandru I (rege din dinastia Karagheorghevic, 1921-1934)
- Liechtenstein: Franz (principe, 1929-1938)
- Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
- Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
- Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
- Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
- Polonia: Ignacy Moscicki (președinte, 1926-1939)
- Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
- România: Carol al II-lea (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1930-1940)
- Spania: Niceto Alcala Zamora y Torres (președinte, 1931-1936)
- Statul papal: Pius al XI-lea (papă, 1922-1939)
- Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
- Turcia: Mustafa Kemal Ataturk (președinte, 1923-1938)
- Ungaria: Miklos Horthy (regent, 1920-1944)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
Africa[modificare | modificare sursă]
- Africa de sud: George Herbert Hyde Villiers (guvernator general, 1931-1937)
- Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
- Bagirmi: Abd al-Kadir al III-lea (mbang, 1918-1935)
- Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945)
- Benin: Eweka al II-lea (obba, 1914-1933) și Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
- Buganda: Daudi Chwa al II-lea (kabaka, 1897-1939)
- Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
- Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
- Egipt: Ahmad Fuad I (sultan, 1917-1936; rege, din 1922)
- Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
- Kanem-Bornu: Umar Sanda Lura (șeic din dinastia Kanembu, 1922-1937)
- Lesotho: Griffith (rege, 1913-1939)
- Liberia: Edwin J. Barclay (președinte, 1930-1943)
- Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
- Oyo: Laeigbolu I (rege, 1911-1944)
- Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
- Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
- Tunisia: Ahmad al II-lea ibn Ali (bey din dinastia Husseinizilor, 1929-1942)
- Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)
Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare sursă]
- Afghanistan: Muhammad Nadir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1929-1933) și Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
- Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
- Bahrain: Hamad ibn Isa (I) (emir din dinastia al-Khalifah, 1923-1942)
- Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
- Irak: Faisal I (rege din dinastia Hașemită, 1921-1933) și Ghazi I (rege din dinastia Hașemită, 1933-1939)
- Iran: Mohammad Reza Khan (șah din dinastia Pahlavi, 1925-1941)
- Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
- Liban: Charles Debbas (președinte, 1926-1934)
- Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
- Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
- Turcia: Mustafa Kemal Ataturk (președinte, 1923-1938)
- Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)
Asia (Orientul Îndepărat)[modificare | modificare sursă]
- Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
- Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
- Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Sisovath Monivong Krom Zuong (rege, 1927-1941)
- China: Liu Sen (președinte, 1932-1943)
- India: Freeman Freeman-Thomas (vicerege, 1931-1934, 1934-1936; anterior, guvernator general în Canada, 1926-1931)
- Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
- Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
- Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
- Maldive: Șams ad-Din Muhammad Iskandar (sultan, 1893, 1903-1935)
- Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al VIII-lea (sultan, 1921-1939)
- Mataram (Surakarta): Pakubowono al X-lea (Witjaksana) (sultan, 1893-1939)
- Mongolia: Langone (președinte, 1930-1934)
- Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
- Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Pokklao Chaoyuhua (Prajadhipok, Rama al VII-lea) (rege din dinastia Chakri, 1925-1935)
- Tibet: nGag-dbang bLo-bzang Thub-ldan rgya-mtsho (dalai lama, 1876-1933)
- Tibet: Panchen Tup-den Ch'os-kyi Nyi-ma dGe-legs rNam-rgyal (Choskyi Nyima Geleg Namgyal) (panchen lama, 1883-1937)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
- Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955)
America[modificare | modificare sursă]
- Argentina: Agustin Pedro Justo (președinte, 1932-1938)
- Bolivia: Daniel Salamanca (președinte, 1931-1934)
- Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945; dictator, din 1937)
- Canada: Vere Brabazon Ponsonby (guvernator general, 1931-1935)
- Chile: Arturo Alessandri y Palma (președinte, 1920-1924, 1925, 1932-1938)
- Columbia: Enrique Olaya Herrera (președinte, 1930-1934)
- Costa Rica: Ricardo Jimenez Oreamuno (președinte, 1910-1914, 1924-1928, 1932-1936
- Cuba: Gerardo Machado y Morales (președinte, 1925-1933), Alberto Herrera y Franchi (președinte, 1933), Carlos Manuel de Cespedes y Quesada (președinte, 1933) și Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948)
- Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
- Ecuador: Juan de Dios Martinez Mera (președinte, 1932-1933) și Abelardo Montalvo (președinte, 1933-1934)
- El Salvador: Maximiliano Hernandez Martinez (președinte, 1931-1934, 1935-1944)
- Guatemala: Jorge Ubico Castaneda (președinte, 1931-1944)
- Haiti: Stenio Joseph Vincent (președinte, 1930-1941)
- Honduras: Vicente Mejia Colindres (președinte, 1929-1933) și Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
- Mexic: Abelardo L. Rodriguez (președinte, 1932-1934)
- Nicaragua: Juan Bautista Sacasa (președinte, 1933-1936)
- Panama: Harmodio Arias (președinte, 1931, 1932-1936)
- Paraguay: Eusebio Ayala (președinte, 1921-1923, 1932-1936)
- Peru: Luis Miguel Sanchez Cerro (președinte, 1930-1931, 1931-1933) și Oscar Reimundo Benavides (președinte, 1914-1915, 1933-1939)
- Statele Unite ale Americii: Herbert Clark Hoover (președinte, 1929-1933) și Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945)
- Uruguay: Gabriel Terra (președinte, 1931-1938)
- Venezuela: Juan Vicente Gomez (caudillo, 1908-1935)
Oceania[modificare | modificare sursă]
- Australia: Isaac Alfred Isaacs (guvernator general, 1931-1936)
- Noua Zeelandă: Charles Bathurst (guvernator general, 1930-1935)
- Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ George Vernadsky, A History of Russia (Volume 5, Part 1) (Yale University Press, 1961), p. 374
- ^ Iván T. Berend, Decades of Crisis: Central and Eastern Europe before World War II (University of California Press, 2001), p. 278
- ^ Richard J. Evans, The Third Reich in Power (Penguin, 2006), p. 122
- ^ "Wilhelm Weds Commoner, Still Claims Throne Rights", Milwaukee Sentinel, June 4, 1933, p1
- ^ "King Carol Escapes Bullets in Factory", Pittsburgh Post-Gazette, July 3, 1933, p2
- ^ Jonathan C. Friedman, The Routledge History of the Holocaust (Taylor & Francis, 2011) pp140-141
- ^ Rex Hall and David Shayler, The Rocket Men: Vostok & Voskhod, the First Soviet Manned Spaceflights (Springer, 2001) p8
- ^ George P. Sutton, History Of Liquid Propellant Rocket Engines (AIAA, 2006) p546
- ^ Tim Furniss, A History of Space Exploration And Its Future... (Globe Pequot, 2003) p14