1933

Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea

Decenii: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980

Ani: 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938

1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.

30 ianuarie: Adolf Hitler este numit Cancelar al Germaniei de președintele Hindenburg.

4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite.

4 aprilie: Dirijabilul american Akron se prăbușește în largul coastei din New Jersey, omorând 73 de oameni. Este cel mai grav accident aviatic din istoria de până la acest moment și până în 1950.

17 august: Korolev începe programul sovietic de rachete

12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.

16 noiembrie: Jimmy Angel "descoperă" Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume.

11 noiembrie: Furtunile "Dust Bowl" încep în Statele Unite.

5 decembrie: Sfârșitul prohibiției în Statele Unite

29 decembrie: Ginger Rogers și Fred Astaire apar în primlor film

30 decembrie: Helen Richey (foto) stabilește împreună cu Frances Marsalis un nou record mondial de anduranță și zbor.

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Uniunea Sovietică începe al doilea Plan cincinal cu scopul de a crește mai mult decât dublu produsul intern brut, de la 43 miliarde ruble la 93 miliarde, până la 31 decembrie 1937.^[1]
5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.
7 ianuarie: Dictatorul sovietic Iosif Stalin se adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic cu privire la rezultatele primului său plan cincinal, raportând că producția industrială sovietică s-a triplat (creștere de 219%), în timp ce în aceeași perioadă, "producția în Statele Unite ale Americii a scăzut la 56%, în Marea Britanie la 80%, în Germania la 55%, iar în Polonia la 54%", ca dovadă că sistemul sovietic este fost superior capitalismului.^[2]
14 ianuarie: Demisia guvernului Iuliu Maniu după dezacordul cu regele Carol al II-lea și începutul guvernării Al Vaida–Voievod.
17 ianuarie: Congresul Statelor Unite votează favorabil pentru independența Filipine, împotriva părerii președintelui american Herbert Hoover.
23 ianuarie: Vizita în România a regelui Alexandru I al Iugoslaviei și a reginei Maria.
28 ianuarie: Guvernul semnează „Acordul de la Geneva” prin care se reeșalonează unele datorii externe, dar guvernul se angajează la noi reduceri de salarii și concedierea a 30% din muncitori și funcționari.
30 ianuarie: Adolf Hitler este numit în funcția de cancelar al Germaniei. Începutul dictaturii hitleriste în Germania. Desființarea Republicii de la Weimar.

Februarie[modificare | modificare sursă]

13 februarie: România: Începe aplicarea celei de-a treia „curbe de sacrificiu” propusă de guvern la 17 ianuarie; reducerea salariilor și pensiilor cu 10-12,5% ceea ce a determinat un val de proteste în toată țara.
15 februarie: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23 februarie).
16 februarie: La Geneva se semnează noul statut de reorganizare a Micii Înțelegeri (România, Cehoslovacia, Iugoslavia).

Martie[modificare | modificare sursă]

4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) depune jurământul și devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite. În discursul de inaugurare, referindu-se la Marea criză economică, proclamă "Singurul lucru de care trebuie să ne temem, este frica în sine". Este ultima dată când Ziua Inaugurării din Statele Unite are loc pe 4 martie.
5 martie: În alegerile din Germania, Național Socialiștii câștigă 43,9% din voturi.
10 martie: România: Se declanșează scandalul de corupție „Afacerea Skoda”. În urma unei descinderi la sediul firmei s-au găsit documente care vizau sistemul de apărare al țării, situația înarmării României ș.a.
23 martie: Reichstagul adoptă o lege prin care se acordă guvernului lui Hitler împuterniciri speciale.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

2 aprilie: Iuliu Maniu demisionează din funcția de președinte al P.N.Ț.. La 6 mai va fi ales Alexandru Vaida-Voievod.
4 aprilie: Dirijabilul american Akron se prăbușește în largul coastei din New Jersey, omorând 73 de oameni. Este cel mai grav accident aviatic din istorie și până în 1950.
5 aprilie: Curtea Internațională de Justiție de la Haga decide că Groenlanda aparține de Danemarca și condamnă aterizările norvegiene din estul Groenlandei. Norvegia susține decizia.
14 aprilie: A apărut Legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României.
20 aprilie: Adolf Hitler împlinește 44 de ani și pentru prima dată este celebrat cu sărbătoare națională în întreaga Germanie, inclusiv parade și slujbe speciale în onoarea sa.^[3]
26 aprilie: S-a înființat Gestapo (Geheime staatspolizei), poliția secretă a Germaniei naziste.

Mai[modificare | modificare sursă]

26 mai: Partidul nazist din Germania introduce o lege pentru legalizarea sterilizării eugenice.

Iunie[modificare | modificare sursă]

3 iunie: La Bonn, Prințul Wilhelm al Prusiei, fiul de 26 de ani al fostului Prinț Moștenitor al Germaniei, se căsătorește cu o colegă studentă Dorothea von Salviati. Bunicul său, Kaiser Wilhelm al II-lea, a decretat că el a pierdut drepturile sale să domnească în caz de restaurare a monarhiei. O mulțime de 10.000 de oameni a aplaudat tinerii căsătoriți la ieșirea din biserică.^[4]
21 iunie: Toate partidele non-naziste sunt interzise în Germania.

Iulie[modificare | modificare sursă]

2 iulie: Regele Carol al II-lea a vizitat o fabrică de arme din apropierea Clujului (Cugir), când un soldat, speriat de un strigăt al unui ofițer din apropiere, a început să tragă cu noul model de mitralieră în direcția regelui. Gloanțele au trecut la două picioare de monarh, care a scăpat nevătămat.^[5]
4 iulie: Gandhi este condamnat la închisoare în India.
13 iulie: Din ordinul ministrului de interne Wilhelm Frick, salutul "Heil Hitler!" devine obligatoriu pentru toți angajații guvernului german.
14 iulie: În Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
14 iulie: Legea pentru prevenirea bolilor ereditare (Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses) a fost decretată în Germania nazistă inițial fiind obligatorie sterilizarea persoanelor cu retard mental ("feeblemindedness ereditar"), tulburare bipolară, schizofrenie, epilepsie și a persoanele născute cu handicap. Între 1933 și 1945, 400.000 de germani au fost în imposibilitatea de a avea copii deoarece definiția de boli mintale a fost extinsă pentru a include persoanele fără adăpost, prostituate, criminali mărunți și delincvenți minori. Cifrele oficiale nu au inclus evreii cu handicap, țiganii și alte persoane non-ariene, care nu au căzut sub jurisdicția "instanțelor de sănătate" și care au fost omorâți în lagărele de concentrare.^[6]
17 iulie: Începe procesul ceferiștilor și petroliștilor arestați în februarie în timpul grevelor.
30 iulie: Cupa Davis: Marea Britanie învinge Franța.

August[modificare | modificare sursă]

17 august: GIRD 09, prima rachetă sovietică propulsată de un motor cu un propulsor lichid, a fost lansată cu succes pentru prima dată după două eșecuri. Proiectată de Serghei Korolev și sponsorizată de către GRuppa Izucheniya Reaktivnogo Dvizheniya (GIRD), racheta a atins o altitudine fie de 40 de metri,^[7] 400 de metri,^[8] sau "în jur de 1.600 de metri".^[9]

Septembrie[modificare | modificare sursă]

12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

4 octombrie: Germania părăsește Liga Națiunilor.
10 octombrie: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.
11 noiembrie: Dust Bowl: În Dakota de Sud începe o furtună de praf foarte puternică, (marele viscol negru), care poartă benzi de sol vegetal din terenurile agricole deshidratate (este una dintr-o serie de furtuni de praf din acel an dezastruos).
17 octombrie: Albert Einstein ajunge în Statele Unite unde se stabilește definitiv ca refugiat din Germania Nazistă și ocupă o poziție la Institutul pentru Studii Avansate, Princeton, New Jersey.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

14 noiembrie: Începutul guvernării I. Gh. Duca.
16 noiembrie: Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume, a fost descoperită de pilotul american Jimmie Angel, care a fost prima persoană care a zburat deasupra și a reperat-o din avion.
16 noiembrie: Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice formale.
21 noiembrie: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

5 decembrie: Al 21-lea amendament la Constituția Statele Unite ale Americii trece; este abrogată prohibiția.
6 decembrie: Primul ministru I. Gh. Duca ține la radio un discurs ce va fi considerat testamentul său politic.
9 decembrie: Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii "Garda de Fier".
29 decembrie: Primul ministru I. Gh. Duca este chemat de rege la Sinaia să prezinte rezultatul alegerilor (din 20 decembrie). Este împușcat de un grup de legionari.
29 decembrie: Ginger Rogers și Fred Astaire apar în primul lor film.
30 decembrie: Regele numește pe Constantin Angelescu, prim-ministru al României.
30 decembrie: Un nou record mondial pentru cel mai lung zbor într-un avion a fost stabilit de către două femei, Frances Marsalis și Helen Richey. Zborul a început în 20 decembrie și după 236 de ore, cele două aviatoare au aterizat la 10:46 AM, ora locală în Miami.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

ianuarie: Industriașul Nicolae Malaxa construiește Uzinele Malaxa (numite după război, 23 August și Faur)
ianuarie: Începe restaurarea Bisericii Patriarhiei care va dura până în 1935.
ianuarie: Sub conducerea lui Petru Groza se înființează la Deva Frontul Plugarilor, o organizație politică de stânga a țăranilor români.
noiembrie: Statele Unite recunosc guvernul sovietic, iar la 16 noiembrie cele două state vor stabili relații diplomatice.

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

Lucian Blaga publică Cunoașterea luciferică
Apare, la Ed.Cultura Națională, Maitreyi, roman care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade
Mircea Eliade devine doctor în filosofie, cu teza Istoria comparată a tehnicilor yoga iar la Universitate ține curs despre Problema răului în filosofia indiană
Apare Cartea nunții, primul roman al lui George Călinescu
André Malraux publică Condiția umană
Revoluționarul rus Leon Troțki publică Revoluția rusă
Pictorul Paul Klee, acuzat de bolșevism cultural părăsește Germania și se întoarce la Berna, Elveția
Camil Petrescu publică Patul lui Procust

Nașteri[modificare | modificare sursă]

2 ianuarie: Ion Băieșu, scriitor român (d. 1992)
17 ianuarie: Dalida (n. Iolanda Cristina Gigliotti), cântăreață franceză (d. 1987)
29 ianuarie: Sacha Distel, muzician francez (d. 2004)
9 februarie: Amita Bhose, important eminescolog, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengaleză (d. 1992)
10 februarie: Victor Rebengiuc, actor român
12 februarie: Constantin Costa-Gavras, regizor, scriitor de origine greacă
15 februarie: Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio și TV (d. 1998)
18 februarie: Yoko Ono, artistă de origine japoneză, soția lui John Lennon
18 februarie: Sir Bobby Robson, fotbalist englez, antrenor și selecționer al Naționalei de fotbal a Angliei (d. 2009)

Dalida, cântăreață franceză
Quincy Jones, muzician american
Akihito, împărat al Japoniei

6 martie: Margareta Pogonat, actriță română de teatru și film (d. 2014)
14 martie: Quincy Jones, muzician american
31 martie: Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (d. 1983)
2 aprilie: György Konrád, eseist, filozof, romancier maghiar, laureat al Premiului Herder
5 aprilie: Romulus Vulpescu, autor român (d. 2012)
8 aprilie: Florin Constantiniu, istoric român (d. 2012)
9 aprilie: Jean-Paul Belmondo, actor francez de film
12 aprilie: Montserrat Caballé, soprană spaniolă
26 aprilie: Arno Allan Penzias, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel
3 mai: James Brown, cântăreț și compozitor american (d. 2006)
3 mai: George Constantin, actor român (d. 1994)
17 mai: Thérèse Steinmetz, actriță, cântăreață și pictoriță de origine olandeză
25 mai: Eugen Simion, critic literar român
11 iulie: Alexandru Ivasiuc, prozator român (d. 1977)
16 iulie: Gheorghe Cozorici, actor român (d. 1993)
14 august: Bryce Courtenay, scriitor australian (d. 2012)
18 august: Just Fontaine, fotbalist francez, cel mai bun marcator a Campionatului Mondial de Fotbal
18 august: Roman Polanski, regizor de origine franceză
25 august: Rune Gustafsson, chitarist suedez
24 octombrie: Andrei Andrieș, fizician din R. Moldova, membru de onoare al Academiei Române (d. 2012)
24 octombrie: Draga Olteanu Matei, actriță română
3 noiembrie: Amartya Sen, economist indian, laureat al Premiului Nobel
9 noiembrie: Lucian Pintilie, regizor român (d. 2018)
21 noiembrie: Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator și traducător român (d. 2013)
23 decembrie: Akihito, împărat al Japoniei