1933
Jump to navigation
Jump to search
Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea
Decenii: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980
Ani: 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938
1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.
4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite.
17 august: Korolev începe programul sovietic de rachete
12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.
16 noiembrie: Jimmy Angel "descoperă" Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume.
11 noiembrie: Furtunile "Dust Bowl" încep în Statele Unite.
5 decembrie: Sfârșitul prohibiției în Statele Unite
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie: Uniunea Sovietică începe al doilea Plan cincinal cu scopul de a crește mai mult decât dublu produsul intern brut, de la 43 miliarde ruble la 93 miliarde, până la 31 decembrie 1937.[1]
- 5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.
- 7 ianuarie: Dictatorul sovietic Iosif Stalin se adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic cu privire la rezultatele primului său plan cincinal, raportând că producția industrială sovietică s-a triplat (creștere de 219%), în timp ce în aceeași perioadă, "producția în Statele Unite ale Americii a scăzut la 56%, în Marea Britanie la 80%, în Germania la 55%, iar în Polonia la 54%", ca dovadă că sistemul sovietic este fost superior capitalismului.[2]
- 14 ianuarie: Demisia guvernului Iuliu Maniu după dezacordul cu regele Carol al II-lea și începutul guvernării Al Vaida–Voievod.
- 17 ianuarie: Congresul Statelor Unite votează favorabil pentru independența Filipine, împotriva părerii președintelui american Herbert Hoover.
- 23 ianuarie: Vizita în România a regelui Alexandru I al Iugoslaviei și a reginei Maria.
- 28 ianuarie: Guvernul semnează „Acordul de la Geneva” prin care se reeșalonează unele datorii externe, dar guvernul se angajează la noi reduceri de salarii și concedierea a 30% din muncitori și funcționari.
- 30 ianuarie: Adolf Hitler este numit în funcția de cancelar al Germaniei. Începutul dictaturii hitleriste în Germania. Desființarea Republicii de la Weimar.
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 13 februarie: România: Începe aplicarea celei de-a treia „curbe de sacrificiu” propusă de guvern la 17 ianuarie; reducerea salariilor și pensiilor cu 10-12,5% ceea ce a determinat un val de proteste în toată țara.
- 15 februarie: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23 februarie).
- 16 februarie: La Geneva se semnează noul statut de reorganizare a Micii Înțelegeri (România, Cehoslovacia, Iugoslavia).
Martie[modificare | modificare sursă]
- 4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) depune jurământul și devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite. În discursul de inaugurare, referindu-se la Marea criză economică, proclamă "Singurul lucru de care trebuie să ne temem, este frica în sine". Este ultima dată când Ziua Inaugurării din Statele Unite are loc pe 4 martie.
- 5 martie: În alegerile din Germania, Național Socialiștii câștigă 43,9% din voturi.
- 10 martie: România: Se declanșează scandalul de corupție „Afacerea Skoda”. În urma unei descinderi la sediul firmei s-au găsit documente care vizau sistemul de apărare al țării, situația înarmării României ș.a.
- 23 martie: Reichstagul adoptă o lege prin care se acordă guvernului lui Hitler împuterniciri speciale.
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 2 aprilie: Iuliu Maniu demisionează din funcția de președinte al P.N.Ț.. La 6 mai va fi ales Alexandru Vaida-Voievod.
- 4 aprilie: Dirijabilul american Akron se prăbușește în largul coastei din New Jersey, omorând 73 de oameni. Este cel mai grav accident aviatic din istorie și până în 1950.
- 5 aprilie: Curtea Internațională de Justiție de la Haga decide că Groenlanda aparține de Danemarca și condamnă aterizările norvegiene din estul Groenlandei. Norvegia susține decizia.
- 14 aprilie: A apărut Legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României.
- 20 aprilie: Adolf Hitler împlinește 44 de ani și pentru prima dată este celebrat cu sărbătoare națională în întreaga Germanie, inclusiv parade și slujbe speciale în onoarea sa.[3]
- 26 aprilie: S-a înființat Gestapo (Geheime staatspolizei), poliția secretă a Germaniei naziste.
Mai[modificare | modificare sursă]
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 3 iunie: La Bonn, Prințul Wilhelm al Prusiei, fiul de 26 de ani al fostului Prinț Moștenitor al Germaniei, se căsătorește cu o colegă studentă Dorothea von Salviati. Bunicul său, Kaiser Wilhelm al II-lea, a decretat că el a pierdut drepturile sale să domnească în caz de restaurare a monarhiei. O mulțime de 10.000 de oameni a aplaudat tinerii căsătoriți la ieșirea din biserică.[4]
- 21 iunie: Toate partidele non-naziste sunt interzise în Germania.
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 2 iulie: Regele Carol al II-lea a vizitat o fabrică de arme din apropierea Clujului (Cugir), când un soldat, speriat de un strigăt al unui ofițer din apropiere, a început să tragă cu noul model de mitralieră în direcția regelui. Gloanțele au trecut la două picioare de monarh, care a scăpat nevătămat.[5]
- 4 iulie: Gandhi este condamnat la închisoare în India.
- 13 iulie: Din ordinul ministrului de interne Wilhelm Frick, salutul "Heil Hitler!" devine obligatoriu pentru toți angajații guvernului german.
- 14 iulie: În Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
- 14 iulie: Legea pentru prevenirea bolilor ereditare (Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses) a fost decretată în Germania nazistă inițial fiind obligatorie sterilizarea persoanelor cu retard mental ("feeblemindedness ereditar"), tulburare bipolară, schizofrenie, epilepsie și a persoanele născute cu handicap. Între 1933 și 1945, 400.000 de germani au fost în imposibilitatea de a avea copii deoarece definiția de boli mintale a fost extinsă pentru a include persoanele fără adăpost, prostituate, criminali mărunți și delincvenți minori. Cifrele oficiale nu au inclus evreii cu handicap, țiganii și alte persoane non-ariene, care nu au căzut sub jurisdicția "instanțelor de sănătate" și care au fost omorâți în lagărele de concentrare.[6]
- 17 iulie: Începe procesul ceferiștilor și petroliștilor arestați în februarie în timpul grevelor.
- 30 iulie: Cupa Davis: Marea Britanie învinge Franța.
August[modificare | modificare sursă]
- 17 august: GIRD 09, prima rachetă sovietică propulsată de un motor cu un propulsor lichid, a fost lansată cu succes pentru prima dată după două eșecuri. Proiectată de Serghei Korolev și sponsorizată de către GRuppa Izucheniya Reaktivnogo Dvizheniya (GIRD), racheta a atins o altitudine fie de 40 de metri,[7] 400 de metri,[8] sau "în jur de 1.600 de metri".[9]
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 4 octombrie: Germania părăsește Liga Națiunilor.
- 10 octombrie: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.
- 11 noiembrie: Dust Bowl: În Dakota de Sud începe o furtună de praf foarte puternică, (marele viscol negru), care poartă benzi de sol vegetal din terenurile agricole deshidratate (este una dintr-o serie de furtuni de praf din acel an dezastruos).
- 17 octombrie: Albert Einstein ajunge în Statele Unite unde se stabilește definitiv ca refugiat din Germania Nazistă și ocupă o poziție la Institutul pentru Studii Avansate, Princeton, New Jersey.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 14 noiembrie: Începutul guvernării I. Gh. Duca.
- 16 noiembrie: Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume, a fost descoperită de pilotul american Jimmie Angel, care a fost prima persoană care a zburat deasupra și a reperat-o din avion.
- 16 noiembrie: Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice formale.
- 21 noiembrie: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod.
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 5 decembrie: Al 21-lea amendament la Constituția Statele Unite ale Americii trece; este abrogată prohibiția.
- 6 decembrie: Primul ministru I. Gh. Duca ține la radio un discurs ce va fi considerat testamentul său politic.
- 9 decembrie: Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii "Garda de Fier".
- 29 decembrie: Primul ministru I. Gh. Duca este chemat de rege la Sinaia să prezinte rezultatul alegerilor (din 20 decembrie). Este împușcat de un grup de legionari.
- 29 decembrie: Ginger Rogers și Fred Astaire apar în primul lor film.
- 30 decembrie: Regele numește pe Constantin Angelescu, prim-ministru al României.
- 30 decembrie: Un nou record mondial pentru cel mai lung zbor într-un avion a fost stabilit de către două femei, Frances Marsalis și Helen Richey. Zborul a început în 20 decembrie și după 236 de ore, cele două aviatoare au aterizat la 10:46 AM, ora locală în Miami.
Nedatate[modificare | modificare sursă]
- ianuarie: Industriașul Nicolae Malaxa construiește Uzinele Malaxa (numite după război, 23 August și Faur)
- ianuarie: Începe restaurarea Bisericii Patriarhiei care va dura până în 1935.
- ianuarie: Sub conducerea lui Petru Groza se înființează la Deva Frontul Plugarilor, o organizație politică de stânga a țăranilor români.
- noiembrie: Statele Unite recunosc guvernul sovietic, iar la 16 noiembrie cele două state vor stabili relații diplomatice.
- Dachau. Primul lagăr de concentrare nazist din Germania.
Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- Lucian Blaga publică Cunoașterea luciferică
- Apare, la Ed.Cultura Națională, Maitreyi, roman care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade
- Mircea Eliade devine doctor în filosofie, cu teza Istoria comparată a tehnicilor yoga iar la Universitate ține curs despre Problema răului în filosofia indiană
- Apare Cartea nunții, primul roman al lui George Călinescu
- André Malraux publică Condiția umană
- Revoluționarul rus Leon Troțki publică Revoluția rusă
- Pictorul Paul Klee, acuzat de bolșevism cultural părăsește Germania și se întoarce la Berna, Elveția
- Camil Petrescu publică Patul lui Procust
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 2 ianuarie: Ion Băieșu, scriitor român (d. 1992)
- 17 ianuarie: Dalida (n. Iolanda Cristina Gigliotti), cântăreață franceză născută în Egipt (d. 1987)
- 29 ianuarie: Sacha Distel, muzician francez (d. 2004)
- 9 februarie: Amita Bhose, important eminescolog, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengaleză (d. 1992)
- 10 februarie: Victor Rebengiuc (n. Victor George Rebengiuc), actor român
- 12 februarie: Constantin Costa-Gavras, regizor, scriitor de origine greacă
- 15 februarie: Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio și TV de etnie evreiască (d. 1998)
- 18 februarie: Yoko Ono, artistă de origine japoneză, soția lui John Lennon
- 18 februarie: Sir Bobby Robson, fotbalist englez, antrenor și selecționer al Naționalei de fotbal a Angliei (d. 2009)
Dalida, cântăreață franceză
Quincy Jones, muzician american
- 6 martie: Margareta Pogonat, actriță română de teatru și film (d. 2014)
- 14 martie: Quincy Jones, muzician american
- 31 martie: Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (d. 1983)
- 2 aprilie: György Konrád, eseist, filozof, romancier maghiar, laureat al Premiului Herder
- 5 aprilie: Romulus Vulpescu, autor român (d. 2012)
- 8 aprilie: Florin Constantiniu, istoric român (d. 2012)
- 9 aprilie: Jean-Paul Belmondo, actor francez de film
- 12 aprilie: Montserrat Caballé, soprană spaniolă
- 26 aprilie: Arno Allan Penzias, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel
- 3 mai: James Brown, cântăreț și compozitor american (d. 2006)
- 3 mai: George Constantin, actor român (d. 1994)
- 17 mai: Thérèse Steinmetz, actriță, cântăreață și pictoriță de origine olandeză
- 25 mai: Eugen Simion, critic literar român
- 11 iulie: Alexandru Ivasiuc, prozator român (d. 1977)
- 16 iulie: Gheorghe Cozorici, actor român (d. 1993)
- 14 august: Bryce Courtenay, scriitor australian (d. 2012)
- 18 august: Just Fontaine, fotbalist francez, cel mai bun marcator a Campionatului Mondial de Fotbal (1958)
- 18 august: Roman Polanski, regizor de origine franceză
- 25 august: Rune Gustafsson, chitarist suedez
- 24 octombrie: Andrei Andrieș, fizician din R. Moldova, membru de onoare al Academiei Române (d. 2012)
- 24 octombrie: Draga Olteanu Matei, actriță română
- 3 noiembrie: Amartya Sen, economist indian, laureat al Premiului Nobel
- 9 noiembrie: Lucian Pintilie, regizor român (d. 2018)
- 21 noiembrie: Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator și traducător român (d. 2013)
- 23 decembrie: Akihito, împărat al Japoniei
Decese[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 5 ianuarie: Calvin Coolidge (n. John Calvin Coolidge jr.), 61 ani, politician american, al 30-lea președinte al SUA (1923-1929), (n. 1872)
- 8 ianuarie: Prințul Alfons al Bavariei (n. Alfons Maria Franz von Assisi Klemens Max Emanuel), 70 ani (n. 1862)
- 31 ianuarie: John Galsworthy, 65 ani, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel (1932), (n. 1867)
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 5 februarie: Anibal Theohari, 59 ani, medic și balneolog român (n. 1873)
- 26 februarie: Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei, 66 ani (n. 1866)
- 26 februarie: Prințesa Thyra a Danemarcei (n. Thyra Amalie Caroline Charlotte Anna), 79 ani, Prințesă Moștenitoare de Hanovra (n. 1853)
John Galsworthy, scriitor englez, laureat Nobel
Mina Minovici, medic român
Alexandru Philippide, lingvist și filolog român
Martie[modificare | modificare sursă]
- 18 martie: Luigi Amedeo, Duce de Abruzzi (n. Luigi Amedeo Giuseppe Maria Ferdinando Francesco di Savoia), 60 ani, prinț, alpinist italian, explorator artic și amiral în marina italiană (n. 1873)
- 27 martie: Prințesa Matilda a Saxoniei (n. Mathilde Marie Auguste Viktorie Leopoldine Karoline Luise Franziska Josepha), 70 ani, fiica regelui George de Saxonia (n. 1863)
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 7 aprilie: Arhiducele Karl Stephen de Austria (n. Karl Stephan Eugen Viktor Felix Maria), 72 ani (n. 1860)
- 17 aprilie: Harriet Brooks, 58 ani, fiziciană canadiană (n. 1876)
- 22 aprilie: Henry Royce (n. Frederick Henry Royce), 70 ani, inginer si designer de automobile (Rolls-Royce Limited), (n. 1863)
- 25 aprilie: Mina Minovici, 75 ani, medic și farmacist român (n. 1858)
- 30 aprilie: Anna de-Noailles (n. Bibesco Bassaraba de Brancovan), 56 ani, scriitoare română de limba franceză (n. 1876)
Mai[modificare | modificare sursă]
- 10 mai: Maria Theresia, Prințesă de Toscana (n. Maria Theresia Antoinette Immakulata Josepha Ferdinanda Leopoldine Franziska Caroline Isabella Januaria Aloysia Christine Anna), 70 ani (n. 1862)
- 12 mai: Jean Bart (n. Eugeniu P. Botez), 56 ani, autor român (n. 1874)
- 22 mai: Ștefan Dimitrescu, 47 ani, pictor român (n. 1886)
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 9 iulie: Mihail C. Șuțu, 92 ani, istoric român (n. 1841)
- 20 iulie: Prințesa Elisabeth de Anhalt (n. Elisabeth Marie Friederike Amelie Agnes), 75 ani, Mare Ducesă de Mecklenburg-Strelitz (n. 1857)
- 28 iulie: Zoltán Adorjáni, 52 ani, scriitor, poet maghiar din Transilvania (n. 1880)
August[modificare | modificare sursă]
- 12 august: Alexandru Philippide, 74 ani, lingvist și filolog român (n. 1859)
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 21 septembrie: Kenji Miyazawa, 37 ani, poet japonez și autor de literatură pentru copii (n. 1896)
- 25 septembrie: Paul Ehrenfest, 53 ani, fizician și matematician austriac (n. 1880)
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 4 decembrie: Stefan George (n. Stefan Anton George), 65 ani, poet german (n. 1868)
- 24 decembrie: Aribert de Anhalt (n. Aribert Joseph Alexander von Anhalt), 67 ani, regent de Anhalt (n. 1866)
- 29 decembrie: Ion Gheorghe Duca, 54 ani, prim-ministru al României (1933), (n. 1879)
Nedatate[modificare | modificare sursă]
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Fizică: Erwin Schrödinger (Austria), Paul Adrien Maurice Dirac (Regatul Unit)
- Chimie: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
- Medicină: Thomas Hunt Morgan (SUA)
- Literatură: Ivan Bunin (URSS)
- Pace: Sir Norman Angell (Regatul Unit)
Suverani, conducători[modificare | modificare sursă]
Europa[modificare | modificare sursă]
- Albania: Ahmed Zogu (Zogu I) (președinte, 1925-1939; rege, din 1928)
- Anglia: George al V-lea (rege din dinastia Windsor, 1910-1936)
- Austria: Wilhelm Miklas (președinte, 1928-1938)
- Belgia: Albert I (rege din dinastia Saxa-Coburg, 1909-1934)
- Bulgaria: Boris al III-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1918-1943)
- Cehoslovacia: Tomas Garrigue Masaryk (președinte, 1918-1935)
- Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
- Elveția: Edmund Schulthess (președinte, 1917, 1921, 1928, 1933)
- Finlanda: Pehr Evind von Svinhufvud (președinte, 1931-1937; anterior, regent, 1918)
- Franța: Albert Lebrun (președinte, 1932-1940)
- Germania: Paul von Hindenburg (președinte, 1925-1934)
- Grecia: Alexandros T. Zaimis (președinte, 1929-1935)
- Irlanda: Donald Buckley (Domhnall Ua Buachalla) (guvernator general, 1932-1936)
- Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
- Iugoslavia: Alexandru I (rege din dinastia Karagheorghevic, 1921-1934)
- Liechtenstein: Franz (principe, 1929-1938)
- Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
- Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
- Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
- Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
- Polonia: Ignacy Moscicki (președinte, 1926-1939)
- Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
- România: Carol al II-lea (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1930-1940)
- Spania: Niceto Alcala Zamora y Torres (președinte, 1931-1936)
- Statul papal: Pius al XI-lea (papă, 1922-1939)
- Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
- Turcia: Mustafa Kemal Ataturk (președinte, 1923-1938)
- Ungaria: Miklos Horthy (regent, 1920-1944)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
Africa[modificare | modificare sursă]
- Africa de sud: George Herbert Hyde Villiers (guvernator general, 1931-1937)
- Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
- Bagirmi: Abd al-Kadir al III-lea (mbang, 1918-1935)
- Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945)
- Benin: Eweka al II-lea (obba, 1914-1933) și Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
- Buganda: Daudi Chwa al II-lea (kabaka, 1897-1939)
- Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
- Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
- Egipt: Ahmad Fuad I (sultan, 1917-1936; rege, din 1922)
- Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
- Kanem-Bornu: Umar Sanda Lura (șeic din dinastia Kanembu, 1922-1937)
- Lesotho: Griffith (rege, 1913-1939)
- Liberia: Edwin J. Barclay (președinte, 1930-1943)
- Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
- Oyo: Laeigbolu I (rege, 1911-1944)
- Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
- Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
- Tunisia: Ahmad al II-lea ibn Ali (bey din dinastia Husseinizilor, 1929-1942)
- Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)
Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare sursă]
- Afghanistan: Muhammad Nadir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1929-1933) și Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
- Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
- Bahrain: Hamad ibn Isa (I) (emir din dinastia al-Khalifah, 1923-1942)
- Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
- Irak: Faisal I (rege din dinastia Hașemită, 1921-1933) și Ghazi I (rege din dinastia Hașemită, 1933-1939)
- Iran: Mohammad Reza Khan (șah din dinastia Pahlavi, 1925-1941)
- Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
- Liban: Charles Debbas (președinte, 1926-1934)
- Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
- Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
- Turcia: Mustafa Kemal Ataturk (președinte, 1923-1938)
- Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)
Asia (Orientul Îndepărat)[modificare | modificare sursă]
- Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
- Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
- Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Sisovath Monivong Krom Zuong (rege, 1927-1941)
- China: Liu Sen (președinte, 1932-1943)
- India: Freeman Freeman-Thomas (vicerege, 1931-1934, 1934-1936; anterior, guvernator general în Canada, 1926-1931)
- Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
- Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
- Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
- Maldive: Șams ad-Din Muhammad Iskandar (sultan, 1893, 1903-1935)
- Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al VIII-lea (sultan, 1921-1939)
- Mataram (Surakarta): Pakubowono al X-lea (Witjaksana) (sultan, 1893-1939)
- Mongolia: Langone (președinte, 1930-1934)
- Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
- Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Pokklao Chaoyuhua (Prajadhipok, Rama al VII-lea) (rege din dinastia Chakri, 1925-1935)
- Tibet: nGag-dbang bLo-bzang Thub-ldan rgya-mtsho (dalai lama, 1876-1933)
- Tibet: Panchen Tup-den Ch'os-kyi Nyi-ma dGe-legs rNam-rgyal (Choskyi Nyima Geleg Namgyal) (panchen lama, 1883-1937)
- Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
- Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955)
America[modificare | modificare sursă]
- Argentina: Agustin Pedro Justo (președinte, 1932-1938)
- Bolivia: Daniel Salamanca (președinte, 1931-1934)
- Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945; dictator, din 1937)
- Canada: Vere Brabazon Ponsonby (guvernator general, 1931-1935)
- Chile: Arturo Alessandri y Palma (președinte, 1920-1924, 1925, 1932-1938)
- Columbia: Enrique Olaya Herrera (președinte, 1930-1934)
- Costa Rica: Ricardo Jimenez Oreamuno (președinte, 1910-1914, 1924-1928, 1932-1936
- Cuba: Gerardo Machado y Morales (președinte, 1925-1933), Alberto Herrera y Franchi (președinte, 1933), Carlos Manuel de Cespedes y Quesada (președinte, 1933) și Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948)
- Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
- Ecuador: Juan de Dios Martinez Mera (președinte, 1932-1933) și Abelardo Montalvo (președinte, 1933-1934)
- El Salvador: Maximiliano Hernandez Martinez (președinte, 1931-1934, 1935-1944)
- Guatemala: Jorge Ubico Castaneda (președinte, 1931-1944)
- Haiti: Stenio Joseph Vincent (președinte, 1930-1941)
- Honduras: Vicente Mejia Colindres (președinte, 1929-1933) și Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
- Mexic: Abelardo L. Rodriguez (președinte, 1932-1934)
- Nicaragua: Juan Bautista Sacasa (președinte, 1933-1936)
- Panama: Harmodio Arias (președinte, 1931, 1932-1936)
- Paraguay: Eusebio Ayala (președinte, 1921-1923, 1932-1936)
- Peru: Luis Miguel Sanchez Cerro (președinte, 1930-1931, 1931-1933) și Oscar Reimundo Benavides (președinte, 1914-1915, 1933-1939)
- Statele Unite ale Americii: Herbert Clark Hoover (președinte, 1929-1933) și Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945)
- Uruguay: Gabriel Terra (președinte, 1931-1938)
- Venezuela: Juan Vicente Gomez (caudillo, 1908-1935)
Oceania[modificare | modificare sursă]
- Australia: Isaac Alfred Isaacs (guvernator general, 1931-1936)
- Noua Zeelandă: Charles Bathurst (guvernator general, 1930-1935)
- Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ George Vernadsky, A History of Russia (Volume 5, Part 1) (Yale University Press, 1961), p. 374
- ^ Iván T. Berend, Decades of Crisis: Central and Eastern Europe before World War II (University of California Press, 2001), p. 278
- ^ Richard J. Evans, The Third Reich in Power (Penguin, 2006), p. 122
- ^ "Wilhelm Weds Commoner, Still Claims Throne Rights", Milwaukee Sentinel, June 4, 1933, p1
- ^ "King Carol Escapes Bullets in Factory", Pittsburgh Post-Gazette, July 3, 1933, p2
- ^ Jonathan C. Friedman, The Routledge History of the Holocaust (Taylor & Francis, 2011) pp140-141
- ^ Rex Hall and David Shayler, The Rocket Men: Vostok & Voskhod, the First Soviet Manned Spaceflights (Springer, 2001) p8
- ^ George P. Sutton, History Of Liquid Propellant Rocket Engines (AIAA, 2006) p546
- ^ Tim Furniss, A History of Space Exploration And Its Future... (Globe Pequot, 2003) p14