Gilău, Cluj
| Gilău | |
| — sat și reședință de comună — | |
Castelul din Gilău | |
| Localizarea satului pe harta României | |
| Localizarea satului pe harta județului Cluj | |
| Coordonate: 46°45′12″N 23°23′19″E / 46.75333°N 23.38861°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | |
| SIRUTA | 57911 |
| Atestare | [1] |
| Altitudine | 400 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 7.248 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407310 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
(Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
| Modifică date / text | |
Gilău (în maghiară Gyalu) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.
În perioada interbelică a fost sediul plășii Moților din județul Cluj (interbelic), iar după reforma administrativă din 1929 a devenit reședința plășii Gilău.
Din punct de vedere etnografic, satul (nu întreaga comună) face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).
Istorie
[modificare | modificare sursă]Sub biserica reformată din Gilău s-a descoperit un mormânt vechi al cărui epocă și cultură nu au putut fi precizate[3].
Sub biserica reformată din Gilău s-a descoperit o vatră din preistorie de cultură neprecizată[3].
Pe strada Cimitirului s-au descoperit vestigii din preistorie[4].
Pe dealul Borzaș s-a descoperit o așezare neolitică aparținând culturii Iclod[5].
În parcul castelului Wass-Banffy de la Gilău s-a descoperit o așezare neolitică ce aparține culturii Tisza II[6].
Pe platoul Chister s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată[7].
În punctul numit Gura Zăpodii s-a descoperit o așezare din eneoliticul mijlociu aparținând culturii Tiszapolgár[8].
În parcul castelului Wass-Banffy de la Gilău s-a descoperit o așezare eneolitică aparținând culturii Tiszapolgár/Coțofeni[6].
În punctul numit Pârâul Căpuș s-a descoperit o așezare eneolitică de cultură neprecizată[9].
În punctul numit "la sud de castru" s-a descoperit o așezare din epoca bronzului de cultură nespecificată[10].
În punctul numit Groapa lui Puri s-a descoperit o așezare fortificată din epoca bronzului care aparține culturii Sighișoara-Wietenberg[11].
În punctul numit Dâmbul Țiganilor s-a descoperit o așezare din epoca bronzului de cultură neprecizată[12].
În punctul numit Gura Zăpodii s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu aparținând culturii Coțofeni[8].
În hotarul numit Borzaș s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu de cultură nespecificată[13].
În punctul numit Gura Zăpodii s-a descoperit o așezare din epoca bronzului târziu aparținând culturii Wietenberg[8].
În punctul numit Pădurea Orașului s-a descoperit o așezare dacică din epoca La Tène[14].
În punctul numit Dâmbul Țiganilor s-a descoperit o așezare fortificată din epoca La Tène de cultură geto-dacă[12].
În parcul castelului Wass-Banffy de la Gilău s-a descoperit un castru din epoca romană[6].
În parcul castelului Wass-Banffy de la Gilău s-a descoperit un vicus din epoca romană datat între secolele II și III după Hristos[6].
Sub biserica reformată din Gilău s-a descoperit o clădire din epoca romană[3].
În punctul numit "la sud de castru" s-a descoperit o așezare din epoca romană[10].
Pe strada Cimitirului s-au descoperit vestigii din epoca romană[4].
La sud de sat în Pădurea Orașului s-au descoperit urme a trei turnuri romane[15][16][17].
Pe Dealul Cetății s-a descoperit o așezare fortificată din preistorie de cultură neprecizată iar în această zonă s-a speculat existența unei cetăți a voievodului Gelou, "dux Blacorum et Sclavorum" conform consemnărilor cronicarului Anonymus[18].
Localitatea este atestată documentar din anul 1263[19].
Reședința de vară episcopală de pe terenul castelului Wass-Banffy de la Gilău este datată din secolul XIII[20].
Castelul și parcul Wass-Banffy de la Gilău sunt datate din secolul XVI[20].
Pe strada Cimitirului s-au descoperit vestigii din epoca medievală[4].
Biserica reformată din Gilău a fost construită în epoca modernă[3].
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- 1 2 3 4 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- 1 2 3 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- 1 2 3 4 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- 1 2 3 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- 1 2 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- 1 2 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ↑ . cautare.arhivamedievala.ro http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?_afrLoop=2369373889779144&docid=CJ-F-00460-2-1a&_afrWindowMode=0&_adf.ctrl-state=s4hkh0vko_4. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Comuna Gilău și satele componente
- Centrul localității
- Strada principală
- Liceul Teoretic „Gelu Voievod”
- Monumentul Eroilor Români din primul și al doilea Război Mondial
- Monumentul Eroilor Români din primul și al doilea Război Mondial
- Biserica ortodoxă (fostă greco-catolică)
- Biserica ortodoxă „Sfinții Trei Ierarhi”
- Biserica romano-catolică
- Biserica reformată
- Bustul voievodului Gelu
- Casa de cultură „Dumitru Sopon”
- Lacul Gilău
- Lacul Gilău
- Zona Lacului Gilău
Păstrăvărie - Lacul Someșul Cald


