Banca Dacia Felix

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Banca Dacia Felix-actiune 5000 lei.jpg

Banca Dacia Felix (BDF) a fost a doua bancă privată înființată în România după decembrie 1989, la Cluj-Napoca, în martie 1991.

În acea perioadă, din același oraș pornise schema Ponzi Caritas și, împreună, BDF și Caritas circulau o treime din masa monetară din România la începutul anilor 1990.[1]

Cum în sectorul bancar nu existau reglementări în anul înființării, fondatorii băncii, între care se numărau Mircea-Horia Hossu și Sever Mureșan, au înființat-o ca societate comercială, fără girul Băncii Naționale a României (BNR). După ce a atras bani din depozitele populației, Banca Dacia Felix a început să aibă probleme prin anul 1996 din cauza unor credite neperformante. O anchetă penală efectuată începând cu acel an a întâmpinat dificultăți: Daniel Morar, pe atunci procuror pe lângă Tribunalul Cluj și ulterior judecător al Curții Constituționale, își amintea că banca refuza să trimită procurorilor documentele pe care aceștia le solicitau în vederea anchetei.[2] În iulie 1996, ministrul de interne anunța că Sever Mureșan și Mircea Horia Hossu sunt suspecți de a fi efectuat operațiuni prin care banca a fost păgubită cu circa 2000 miliarde lei, și că volumul plasamentelor neperformante la acea dată reprezenta circa 70% din totalul plasamentelor.[3] În 1997, banca a fost preluată de grupul israelian Eurom Bank, care inițial a evitat falimentul, câștigând procesul intentat de Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) și BNR.[4] În 2000, însă, BNR a cerut din nou falimentul, iar lichidator a fost numit PricewaterhouseCoopers.[5] Raportul acestora arată că prăbușirea băncii a fost cauzată de preluarea controlului asupra băncii de către acționarii ei cu încălcarea legii bancare și derularea de afaceri ilegale.[6]

În acest timp, Mureșan și Hossu au fost anchetați penal. Hossu a fost condamnat în 2000 la 10 ani de închisoare pentru luare de mită, deoarece primise bani în schimbul acordării unor credite neperformante.[7] El a fost prins abia în 2007 în Franța și extrădat în România,[8] fiind eliberat după executarea a circa jumătate din sentință.[9] Mureșan a fost achitat în 2005, deoarece infracțiunile pentru care era cercetat se prescriseseră,[10] dar a fost obligat să plătească circa 100 milioane de dolari pentru a acoperi pagubele produse.[11]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cezar Adonis Mihalache, Renăscut din cenușa uitării, Editura Națiunea, București, 2012[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mihai Petean (), „Banca Dacia Felix a vrut un CNN de Cluj - Presa regionala 2007”, HotNews.ro, accesat în  
  2. ^ „România furată”, Digi24, accesat în  
  3. ^ „Dacia Felix și Credit Bank – primele bănci mari în faliment, cu președinți arestați”. Mediafax. . Accesat în . 
  4. ^ Amelia Tue (), „BNR a cerut din nou falimentul Bancii Dacia Felix”, Ziarul financiar, accesat în  
  5. ^ „PricewaterhouseCoopers se va ocupa de lichidarea Bancii Dacia Felix”, Ziarul de Iași, , accesat în  
  6. ^ „Lichidatorul Bancii Dacia Felix a prezentat cauzele falimentului bancii”, Monitorul.ro, accesat în  
  7. ^ „Zece ani de inchisoare pentru Mircea Horia Hossu”, Ziarul de Iași, , accesat în  
  8. ^ Ovidiu Vanghele (), „Fostul vicepreședinte al Băncii Dacia Felix, extrădat în România”, Mediafax, accesat în  
  9. ^ „A devalizat Banca Dacia Felix, dar a scăpat din închisoare după ce a scris o carte de care nu a auzit nimeni - Social - Știri de Cluj”, Stiridecluj.ro, accesat în  
  10. ^ „Sever Muresan a fost achitat de Tribunalul Constanta in dosarul "Dacia Felix", HotNews.ro, , accesat în  
  11. ^ Cosmin Văideanu (), „Sever Mureșan, obligat să plătească despăgubiri de peste 100 milioane de dolari în cazul Dacia Felix”, Mediafax, accesat în  
  12. ^ „Renăscut din cenușa uitării, între Dacia Felix și Leumi Bank”

Legături externe[modificare | modificare sursă]