 România este, în general, conservatoare cu privire la drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale sau transgender (LGBT), astfel că persoanele din aceste categorii se pot confrunta cu diferite impedimente juridice față de restul cetățenilor. România, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Serbia, Muntenegru și Ucraina, nu prevede în legislație dreptul la căsătorie al cetățenilor care aparțin minorității LGBT. În Codul civil al României se stipulează că actul căsătoriei poate fi încheiat numai între persoanele de sex opus. Potrivit unui studiu efectuat de organizația ACCEPT, care promovează drepturile persoanelor LGBT, în România, două treimi dintre persoanele gay își ascund orientarea sexuală, ca să minimalizeze discriminarea și actele de violență. În indexul Rainbow Europe 2017 realizat de ILGA-Europe, un ONG care militează pentru drepturile gay, România se situează pe locul 35 din cele 49 de state analizate (cu un punctaj de 23,12%), având drept criterii de evaluare legislația, discriminarea, atmosfera ostilă de care se lovesc membrii comunității LGBT.
După anul 2000, România a făcut modificări semnificative ale legislației privind drepturile LGBT, astfel că, în perioada anilor 2000–2002, s-a dezincriminat complet homosexualitatea, s-au introdus și pus în aplicare pe scară largă legi anti-discriminare, s-a egalat vârsta consimțământului pentru relații sexuale și s-au introdus legi care sancționează infracțiunile motivate de homofobie. În plus, comunitățile LGBT au devenit mai vizibile în ultimii ani, ca urmare a unor evenimente cum ar fi paradele anuale Bucharest Pride și Cluj Pride, dar și festivalurile Serile Filmului Gay și Feminist and Queer International Film Festival. În 2006, România a fost numită de către asociația internațională Human Rights Watch ca fiind una dintre cele cinci țări din lume care a făcut „progrese exemplare în combaterea abuzurilor pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen”.
|
