Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar arată procesul descoperirii corpurilor noi din sistemul solar de-a lungul timpului. Obiectele sunt listate în ordinea cronologică a descoperirii lor (mai multe date apar atunci când momentele corespunzătoare realizării primelor imagini, observării și publicării diferă între ele), fiind identificate prin diversele lor denumiri (inclusiv sistemele temporare și permanente) și enumerarea descoperitorilor.
Istoric, denumirea sateliților nu corespunde întotdeauna timpului când au fost descoperiți. În mod tradițional, descoperitorul se bucură de privilegiul de a da o denumire noului obiect; cu toate acestea, unii au neglijat să facă acest lucru (E. E. Barnard a declarat că „amână orice sugestie cu privire la o denumire [pentru Amalthea] până la o dată ulterioară” dar nu a ales niciuna din numeroasele sugestii pe care le-a primit) sau au refuzat în mod deliberat (S. B. Nicholson a declarat: „Mulți au întrebat cum vor trebui denumiți noii sateliți [(Lysithea și Carme)]. Aceștia vor fi cunoscuți numai sub numerele X și XI, scrise în cifre romane și precedate, de obicei, de litera J pentru a le identifica cu Jupiter.”). Problema denumirii a apărut aproape la fel de curând cu descoperirea însăși a sateliților planetari: Galileo s-a referit la cei patru sateliți principali ai lui Jupiter utilizând numerele, în timp ce denumirile sugerate de către rivalul său Simon Marius au devenit treptat unanim acceptate. Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a început, în cele din urmă, clarificarea chestiunii denumirilor la sfârșitul anilor 1970.
… la alegerile municipale din São Paulo din 1959, candidatura lui Cacareco, o femelă de rinocer negru, a obținut mai multe voturi decât oricare dintre partidele politice participante?
Există peste 13.800 de localități în România și aproape 1.700 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.
.jpg)
.jpg)
