Comuna Băișoara, Cluj
| Băișoara | |
| — comună — | |
 | |
  Băișoara Băișoara (România) | |
| Coordonate: 46°34′32″N 23°28′03″E / 46.57556°N 23.46750°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 55918 |
| Atestare | 1426 [1] |
| Reședință | Băișoara |
| Sate componente | Băișoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băișorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel |
| Guvernare | |
| - Primar | Liviu Ghib[*][5] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 111,04 km² |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 1940 locuitori |
| - Densitate | 21,19 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407065 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Băișoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Băișoara (reședința), Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băișorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului și Săcel. Comuna Băișoara este alcătuită din nouă sate.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima menționare documentară a satului Băișoara este din 1426.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Băișoara apare sub numele de K. Bánya (ceea ce înseamnă Kisbánya = Baia Mică, de la activitățile miniere locale din trecut).
Nume[modificare | modificare sursă]
Numele localității este în limba română Băișoara, în limba maghiară Járabánya (sau Kisbánya), iar în limba germană Kleingrub.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Stațiunea este situată la poalele de est ale Muntelui Mare din Munții Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanță de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m.
Arii protejate[modificare | modificare sursă]
- Muntele Băișorii (zonă protejată mixtă). Stațiunea Băișoara[6] deține o pârtie de schi. Aceasta este dotată cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul durează aproximativ 5 luni pe an din decembrie până în martie. Vara există condiții prielnice pentru vânat și pescuit. Complexul turistic Băișoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare și spre Cheile Runcului.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Băișoara
Români (93,65%)
Romi (2,31%)
Necunoscută (3,19%)
Altă etnie (0,82%)
Componența confesională a comunei Băișoara
Ortodocși (92,78%)
Greco-catolici (1,03%)
Baptiști (1,23%)
Necunoscută (3,04%)
Altă religie (1,9%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băișoara se ridică la 1.940 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.330 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,66%), cu o minoritate de romi (2,32%). Pentru 3,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%), dar există și minorități de baptiști (1,24%) și greco-catolici (1,03%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Băișoara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Liviu Ghib[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Republican din România | 2 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.037 | 1.911 | 83 | 32 | 11 | 0 | ||
| 1880 | 1.927 | 1.773 | 61 | 93 | ||||
| 1890 | 2.054 | 1.919 | 43 | 67 | 25 | |||
| 1900 | 2.309 | 2.155 | 113 | 8 | 33 | |||
| 1910 | 2.721 | 2.605 | 68 | 3 | 45 | |||
| 1920 | 2.618 | 2.592 | 24 | 2 | ||||
| 1930 | 3.104 | 3.056 | 24 | 2 | 9 | 13 | ||
| 1941 | 3.450 | 3.425 | 23 | 1 | 1 | |||
| 1956 | 3.661 | 3.612 | 13 | 29 | 7 | |||
| 1966 | 3.706 | 3.691 | 14 | 1 | ||||
| 1977 | 3.065 | 3.037 | 17 | 11 | 0 | |||
| 1992 | 2.513 | 2.510 | 3 | 0 | ||||
| 2002 | 2.330 | 2.272 | 17 | 1 | 39 | 1 | ||
Băișoara - evoluția demografică
 |
Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Date economice[modificare | modificare sursă]
- Zăcăminte de argint și plumb.
- Trei cariere de dacit.
- Mori de apă (în prezent inactive).
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni.
- Monumentul Eroilor.
- Pista de schi.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Imagini[modificare | modificare sursă]
Intrarea în satul Băișoara
Cariera de dacit
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Poarta de lemn a bisericii
Monumentul eroilor
Școala gimnazială „Mircea Luca”
Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanulˮ Băișoara
Drumul Băișoara-Muntele Băișorii
Muntele Băișorii
Școala
Biserica de lemn
Muntele Băișorii, județul Cluj
Râul Ierța
Săcel
Săcel
Biserica „Schimbarea la Față” (1935)
Monumentul eroilor
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Luca, Minodora Susana (). Băișoara, locul sufletului nostru. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 978-973-133-116-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 81
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ A nu se confunda cu satul de reședință al comunei, și nici cu satul Muntele Băișorii - stațiunea are un amplasament separat de ele și nu are statut de localitate.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Băișoara la Wikimedia Commons- Băișoara - Galerie foto, istoric, localizare Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||||||||||