Căprioară
| Căprioară | |
|---|---|
.jpg)
| |
| Capreolus capreolus | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Mammalia |
| Ordin: | Artiodactyla |
| Familie: | Cervidae |
| Subfamilie: | Capreolinae |
| Gen: | Capreolus Gray, 1821 |
| Specie: | C. capreolus |
| Nume binomial | |
| Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758)[2] | |
| |
| Răspândire Capreolus capreolus | |
Modifică text  |
|
Căprioara[3] (Capreolus capreolus) este o specie de mamifere rumegătoare ce aparține familiei Cervidae. Masculul speciei este uneori denumit căprior. Specia este răspândită în Europa, din Marea Mediterană până în Scandinavia, din Scoția până în Caucaz și spre est, în Asia, până în nordul Iranului și Irakului.
În limba română cuvântul căprioară provinde din latinescul capriola.[4]
Taxonomie[modificare | modificare sursă]
Linnaeus a descris pentru prima dată căprioara în sistemul taxonomic modern ca Cervus capreolus în 1758.[2][5] Genul inițial monotipic Capreolus a fost propus pentru prima dată de John Edward Gray în 1821, deși nu a oferit o descriere adecvată pentru acest taxon.[6] Gray nu a fost de fapt primul care a folosit numele Capreolus, acesta a fost folosit de alți autori înaintea lui. Cu toate acestea, lucrarea sa este văzută ca fiind acceptabilă din punct de vedere taxonomic.[7]
Subspecii[modificare | modificare sursă]
Sunt cunoscute patru subspecii:[5][8]
- Capreolus capreolus capreolus (Linnaeus, 1758)
- Capreolus capreolus canus (Miller, 1910) - Spania
- Capreolus capreolus caucasicus (Dinnik, 1910) - O subspecie de dimensiuni mari găsită în regiunea de la nord de Munții Caucaz. Deși Mammals Species of the World pare să recunoască taxonul, această lucrare se bazează pe un capitol al lui Lister și colab. în cartea din 1998 The European roe deer: the biology of success, care recunoaște numele doar ca provizoriu.[7]
- Capreolus capreolus italicus (Festa, 1925) - Italia:
Descriere[modificare | modificare sursă]
.jpg)
Înălțimea la greabăn este între 65–75 cm, iar lungimea corporală poate varia între 95 și 135 cm. La unele specii, dimorfismul sexual este foarte pronunțat: masculul, numit căprior,[9] are dimensiuni mai mari decât femela și posedă coarne, cântărind între 20 și 30 kg. A nu se confunda cu cerbul (Cervus elaphus), un animal înrudit, de dimensiuni mult mai mari, care are greutatea cuprinsă între 180 și 300 kg.
Longevitatea este apreciată la 12-15 ani. Căprioara este vânată pentru blana sa de culoare roșie brună sau roșie-căramizie, devenită cenușie în timpul iernii.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Lovari, S.; Herrero, J.; Masseti, M.; Ambarli, H.; Lorenzini, R.; Giannatos, G. (). „Capreolus capreolus”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T42395A22161386. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-1.RLTS.T42395A22161386.en
. Accesat în .
- ^ a b Linnæus, C. (). „Cervus capreolus”. Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis. Tomus I (în latină) (ed. 10th). Holmiæ (Stockholm): Laurentius Salvius. p. 78.
- ^ Bogoescu, Constantin; Dabija, Alexandru; Sanielevici, Emil (). Atlas zoologic. Editura Didactică și Pedagogică, București. p. 191.
- ^ „dexonline”, Dexonline.ro, accesat în
- ^ a b „Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758)”. Integrated Taxonomic Information System. United States Government. . Accesat în .
- ^ Gray, John Edward (). „On the natural arrangement of Vertebrose Animals”. London Medical Repository. 15: 296–310. Accesat în .
- ^ a b Lister, A. M.; Grubb, P.; Summer, S. R. M. (). „Taxonomy, morphology and evolution of European roe deer”. În Andersen, R.; Duncan, P.; Linnell, J. D. C. The European roe deer: the biology of success. Oslo: Scandinavian University Press. pp. 23–46.
- ^ Wilson, D.E.; Reeder, D.M., ed. (). „Species Capreolus capreolus”. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
- ^ Vanatoare in Romania
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- DK Adult Publishing (2001). Animal: The Definitive Visual Guide to the World's Wildlife. pg. 241.
- Lyneborg, L. (1971). Mammals. ISBN 0-7137-0548-5.
- Prior, Richard (1995). The Roe Deer: Conservation of a Native Species. Swan-Hill Press. This is regarded as the definitive work on roe deer in Great Britain.
- Reader's Digest. The Wildlife Year. p. 228. ISBN 0-276-42012-8.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de căprioară la Wikimedia Commons