Cimitirul Hajongard din Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mormântul scriitorului Miklós Jósika
*Ziua morților în Cimitirul Hajongard

Cimitirul Hajongard (oficial Cimitirul Central, în maghiară Házsongárdi temető, din germană Hasengarten) de pe fosta Ulița Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din Cluj, înființat în secolul al XVI-lea odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcționat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul orașului (cimitirul central). Este unul din obiectivele turistice cele mai pitorești ale orașului, fiind clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice din 2015, cu codul CJ-IV-s-B-07839. Se întinde pe o suprafață de ca. 14 hectare.

Intrarea în cimitir

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele cimitirului provine de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spațiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere "Grădina cu iepuri"). Numele Hasinschart este atestat la Cluj din anul 1373.[1] Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503. Lingvistul Attila Szabó a considerat plauzibilă, în afara încetățenitei etimologii populare "grădina cu iepuri" (Hasengarten-Házsongárd), varianta derivării denumirii din Haselgarten, deci de la o grădină cu aluni.[2]

Monumentul funerar al lui János Apáczai Csere

Istoric[modificare | modificare sursă]

Decizia înființării cimitirului a fost luată de autorități după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel în secolul XVII s-a înființat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele și au fost plantați arbori. La sfârșitul secolului al XIX-lea cimitirul a fost extins spre sud, deschizându-se în 1892 noul cimitir evreiesc și cimitirul soldaților.

Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 și se află în partea luterană a cimitirului.

Personalități[modificare | modificare sursă]

A

  • Ion Agârbiceanu (1882- 1963) - protopop onorar greco-catolic al Clujului, scriitor, publicist, director revista clujeană Tribuna
  • Theodor Angheluță (1882-1964) - matematician și profesor universitar român, membru de onoare al Academiei Române
  • János Apáczai Csere (1625-1659) - profesor, pedagog, scriitor

B

C

D

E

  • József Engel (1807-1870) - medic, lingvist, membru al Academiei de Științe din Ungaria

F

G

H

Mormântul monumental Haller

Mormântul familiei Hațieganu

  • Iuliu Hațieganu (1885-1959) - medic internist, profesor universitar, rector al Universității clujene "Regele Ferdinand I" (1930–1931, 1941–1944), membru al Academiei Române; (Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele)
  • Emil Hațieganu (1878-1959) - jurist, membru de onoare al Academiei Române (1945), rector al Universității clujene "Regele Ferdinand I" (1927–1929), fratele lui Iuliu Hațieganu
  • Octavian Fodor (1913-1976) - medic, profesor universitar
  • Lia Hubic (1911-2006) – artist liric, prim-solistă la Opera Națională Română din Cluj

I

Mormântul familiei Isac

  • Aurel Isac (1845-1932) - avocat
  • Emil Isac (1881-1954) - scriitor, poet, membru corespondent al Academiei Române (1948), fiul avocatului Aurel Isac

J

  • Jenő Janovics (1872-1945) - actor, scenarist, cineast, regizor și director de teatru maghiar, pionier al cinematografiei, mentor al regizorilor Alexander Korda și Michael Curtiz, fondatorul studioului de film "Transsylvania" din Cluj
  • (baron) Jósika (1822-1893) - scriitor
  • Béla Józsa (1898-1943) - publicist, redactor, poet
  • István Juhász (1915-1984) - istoric, profesor, teolog

K

  • Lajos Kántor (1890-1966) - filolog și istoric literar
  • Károly Kós (pe numele adevărat, Karl Kosch) (1883-1977) - arhitect, etnograf, profesor universitar, publicist, om politic - creatorul curentului transilvanist)
  • Ferenc Kósa-Huba (1910-1984) - sculptor
  • László Kőváry (1819-1907) - istoric, membru al Academiei de Științe a Ungariei
  • Margit Krémer, Manci (1907-1990) - actriță, soția lui Ádám Teleki (1900-1972)
  • Ignác Kuncz (1841-1903) - jurist, profesor universitar, membru al Academiei de Științe a Ungariei
  • Géza Kuun (1838-1905) - lingvist orientalist, istoric, membru al Academiei de Științe a Ungariei

L

M

  • Adrian Marino (1921-2005) - scriitor, publicist, critic literar
  • Mihail Macrea (1908-1967) - istoric, profesor universitar
  • Ștefan Meteș (1886-1977) - preot ortodox, istoric, membru corespondent al Academiei Române
  • Imre Mikó (1805-1876) - politician liberal, scriitor, om de cultură
  • Theodor Mihali de Prislop (1857-1934) - primar al Clujului (1926, 1927-1931), militant român memorandist, președinte interimar al Partidului Național Român (1919), directorul Asociațiunii ASTRA Dej și al Băncii Someșana
  • Iuliu Moldovan (1882-1966) - medic epidemiolog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (1920), președinte al Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA (1932-1947)
  • Camil Bujor Mureșanu (1927-2015) - profesor universitar, istoric, academician, președintele filialei din Cluj a Academiei Române, director al Institutului de Istorie "George Bariț" din Cluj

N

  • Kálmán Nagy (1939-1971) - lingvist, traducător în limba maghiara a epopeii Kalevala
  • Károly Nagy (1934-1999) - jurnalist și publicist
  • Aurel Nana (1907-1989) - medic chirurg
  • Theodor Naum (1891-1980) - filolog clasicist, traducător
  • Camil Negrea (1882-1956) - jurist, profesor universitar
  • Dimitrie Negru (1883-1955) - medic, profesor universitar, întemeietorul Școlii de Radiologie din România
  • Ferenc Nagy (1890-1953) - preot reformat, episcop-vicar în Transilvania de sud în perioada 1940-1945

O

  • Lajos Orbán (1924-1998) - jurnalist, traducător
  • Kelemen Óvári (1944-1925) - jurist, profesor universitar, membru al Academiei de Științe a Ungariei

P

  • John Paget (1808-1892)) - medic englez, publicist, soțul Polixenei Wesselényi, memorialistă, revoluționară pașoptistă
  • Rudolf Palocsay (1900-1978) - om de știință, botanist
  • Marian Papahagi (1948-1999) - profesor universitar, critic literar, eseist și traducător român, director la Accademia di Romania din Roma
  • Victor Papilian (1888-1956) - medic, profesor universitar, scriitor, om de cultură
  • Stefan Pascu (1914-1998) - istoric, profesor universitar, academician, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1968-1976)
  • Jakob Pazeller (1869, Baden bei Wien - 1957, Budapesta) - compozitor
  • Dariu Pop (1887-1965) - scriitor, compozitor
  • Emil Pop (1897-1974) - botanist, profesor universitar, membru titular al Academiei Române (1955)
  • Dumitru Popovici (1902-1959) - istoric literar, profesor universitar
  • Dimitrie Popovici-Bayreuth (1859-1927) - artist liric, solist la Opera Națională Română din Cluj
  • Eugen Pora (1909-1981) - biolog, profesor universitar, academician
  • Tiberiu Popoviciu (1906-1975) - matematician, profesor universitar, academician
  • Iuliu Prodan (1875-1959) - botanist român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei de Științe din România și membru corespondent al Academiei Române
  • Zsigmond Purjesz (1846-1918) - medic, profesor universitar de medicină

R

  • Alexandru Racolța (1926-1978) - actor liric (tenor)
  • Emil Racoviță (1868-1947) - bio-speolog, explorator, profesor universitar
  • Vasile Gh. Radu (1903-1982) - profesor universitar bio-speologie, membru corespondent al Academiei Române, director onorific al Institutului de Speologie din Cluj-Napoca (1947-1952)
  • Raluca Ripan (1892-1972) – profesor universitar chimie, academician, rector al Universității "Victor Babeș" din Cluj (1952-1956), întemeietor al Institutului de Chimie din Cluj (1951)

S

Ș

Mormântul familiei Șerban

  • Mihai Șerban (1887-1947) - economist, agronom, rector al Academiei de Agricultură din Cluj (actuala Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca), om politic în Partidul Național-Țărănesc, colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu și Alexandru Vaida-Voevod
  • Alexandru Șerban (1922-2002)- economist, a fost primar al municipiului Cluj-Napoca în 1990, fiul celebrului economist și profesor universitar român Mihai Șerban
  • Alexandru Brăduț Șerban (1960-1983) - alpinist, cunoscut și sub numele de Cuxi, primul român care a cucerit faimosul vârf Matterhorn (Mont Cervin, Monte Cervino, Elveția), 4477 m, din Alpii Apenini, pe 12 august 1982. În anul 1983, în vârstă de 23 de ani, avea să își găsească sfârșitul într-o avalanșă din Munții Retezat. Este fiul economistului Alexandru Șerban.


T

U

V

W Familia Wagner

X Familia Xantus

Z

  • Aurel Zegreanu (1905-1979) - președinte Tribunalului Cluj, procuror șef al județului Arad, primar al orașului Dej (1937-1938) și președinte al Comitetului interimar al județului Someș. Membru al Asociației Scriitorilor din Ardeal
  • Octavian Zegreanu (1938 - 2004)]] - biolog, specialist în toxicologie, poet, scriitor
  • Doina Zegreanu (1941 - 2011)]] - profesor geografie, director școală
  • Erzsébet Zilahi (†1954)]]
  • József Zilahi (1915-1998)]]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Emőke Csapó, Am Übergang zwischen Licht und Dunkel. Der Friedhof Hasengarten in 19. Jahrhundert, în: Ulrich Burger, Rudolf Gräf (editori), Klausenburg, Presa Universitară Clujeană 2007, pag. 143.
  2. ^ Attila T. Szabó, Anyanyelvünk életéből, București 1970, pag. 399.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cimitirul Hajongard din Cluj