Sari la conținut

Cartierul Andrei Mureșanu din Cluj-Napoca

46°45′40″N 23°36′55″E (Cartierul Andrei Mureșanu din Cluj-Napoca) / 46.76111°N 23.61528°E46.76111; 23.61528
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Andrei Mureșanu
Tisztviselőtelep (maghiară)
—  Cartier al Cluj-Napoca  —

Map
Andrei Mureșanu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°45′40″N 23°36′55″E ({{PAGENAME}}) / 46.76111°N 23.61528°E46.76111; 23.61528
Țară România
Județ din România Cluj
Municipalitate din România Cluj
Numit dupăAndrei Mureșanu
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Andrei Mureșanu (în maghiară: Tisztviselőtelep[1]) este un cartier situat în partea de sud-est a municipiului Cluj-Napoca.[2] Cartierul poartă numele poetului și revoluționarului român Andrei Mureșanu.

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Cartierul Andrei Mureșanu este situat pe un versant domol care urcă dinspre colțul sud-estic al centrului istoric. Urcușul începe la aproximativ 350 m altitudine, în apropierea centrului, și urcă spre sud, depășind 400 m către Becaș.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Extinderea orașului spre sud-est s-a produs treptat, dincolo de nucleul istoric, în exteriorul fortificațiilor orașului. Prima așezare semnificativă astestată în această direcție a fost un cartier al săracilor, cu populație majoritară romă, localizată în zona care se află actuala Piață Cipariu.[3]

În secolul al XIX-lea, panta abruptă la sud de acest cartier era cunoscută în maghiară drept Agyagdomb („Dâmbul Lutos”) și era defapt limita zonei construite a orașului. Dincolo de aceasta se afla pepiniera de stat, indicând deja o tranziție spre terenuri cultivate, cu caracter semi-rural.[3][4]

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul a început să se extindă ușor spre zona numită Viile Becaș (maghiară: Békási Szőllők) de-a lungul principalelor drumuri de ieșire spre sud și sud-est: Györgyfalvi út (astăzi: Strada Constantin Brâncuși), spre satul Gheorghieni, și Tordai út (astăzi Calea Turzii), spre Turda.[3]

O parte dintre primii locuitori stabiliți pe Agyagdomb au fost relocați aici dintr-o altă zonă săracă a orașului, numită Sáncalja (sub actualul Gruia), în urma alunecărilor de teren.[3]

Una dintre primele străzi care s-au dezvoltat în zonă a fost Hegedűs utca, ulterior Szondi utca, astăzi Strada Anatole France.[5]

În 1903, pe terenul pepinierei se delimitează mai multe parcele de teren pentru a fi vândute mai ales funcționarilor publici și intelectualilor semnificative ai orașului.[6] Zona a devenit cunoscută în maghiară ca Tisztviselőtelep (Cartierul Funcționarilor), o denumire des întâlnită și în alte orașe maghiare ale epocii. În următorii ani, urbanizarea s-a întâmplat mai ales în jurul străzii Attila (astăzi Strada Andrei Mureșanu)[7]

Vilă de început de secol XX, fațadă, pe strada Zrínyi din Cluj (Kolozsvár).
O vilă nou construită la Zrínyi utca 9 în Tisztviselőtelep (cca. anii 1910).

După Unirea Transilvaniei cu România, artera principală a zonei, Attila út, a fost redenumită de autoritățile române în Strada Andrei Mureșanu.[8] La scurt timp, denumirea s-a extins și a ajuns să fie numele întregului cartier. Începând cu 1923, deasupra cartierului funcționarilor maghiari, vor fi alocate parcele de teren noilor funcționari români, contribuind astfel la extinderea cartierului spre sud.[9]

Vilă interbelică în cartierul Andrei Mureșanu, Cluj-Napoca.
Vila lui Valentin Poruțiu (începutul anilor 1930), exemplu al stilului neoromânesc în cartier.

În anii 1930, franciscanii întemeiază mănăstirea catolică Alverna (după La Verna din Toscana) la periferia sud-estică a Clujului, în zona Becaș. Clădirea principală a fost sfințită în 1930, iar numele s-a păstrat în toponimia locală până astăzi prin denumirea Străzii Alverna.[10]

Biserica franciscană de la Alverna, Cluj-Napoca.
Biserica franciscană de la Alverna (Alvernai Ferenc-rendiek temploma) în Cluj-Napoca.

Începând Dictatului de la Viena, cartierul ajunsese deja spre marginea sud-estică a orașului, dar încă mai existau multe parcele neconstruite.[11]

După Al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist în România se va sfârși scurta activitate a Mănăstirii Alverna. În 1948, comunitatea franciscană a fost interzisă și evacuată, iar ansamblul (inclusiv biserica și terenurile aferente) a fost naționalizat.[12][13]

Între 1973 și 1976, în zona vilelor vechi se va realiza un ansamblu de blocuri de locuințe (Ansamblul Anatole France); casele existente au fost în mare parte păstrate, însă grădinile lor întinse au fost naționalizate, pentru a face loc noilor construcții. [14][15]

Descriere

[modificare | modificare sursă]

Astăzi, cartierul Andrei Mureșanu ocupă versantul domol care urcă dinspre centrul orașului și Becaș. Fondul construit cu valoare istorică s-a păstrat aproape în întregime. Partea inferioară, mai aproape de centru, este caracterizată predominant de vile de început de secol XX asociate funcționarilor și familiilor mai înstărite din perioada austro-ungară, cu elemente arhitecturale de eclectic și Art Nouveau. Partea deasupra primului cartier este dominată de construcțiile interbelice destinate intelectualității și funcționarilor administrației române, unde se găsesc numeroase clădiri în stilului neoromânesc. Deși marea majoritatea a clădirilor au fost consturite într-un regim mic de înălțime și sunt locuințe unifamiliale, în zona Anatole France există un mic ansamblu de blocuri, rezultat al unei intervenții din epoca sistematizării. Până spre sfârșitul secolului XX, majoritatea parcelelor rămase goale au forst deja ocupate, inclusiv printr-o extindere mai semnificativă de după 1990 spre Becaș. Zona rămâne în principal rezidențială.[16][17]

Cartierul include următoarele monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice:[18]

Adresă Imagine Denumire Data construirii Cod LMI
Str. Andrei Mureșanu 15 Casa Serbán Secolul al XX-lea CJ-II-m-B-07431
Str. Andrei Mureșanu 16 Fostul sediu al Erdélyi Gazdasági Egyesület, astăzi Serviciul Pașapoarte 1911 CJ-II-m-B-07432
Str. Andrei Mureșanu 20 Casa Somogyi 1906 CJ-II-m-B-07433
str. Zrínyi 7 Casa Kolumbán Secolul al XX-lea CJ-II-m-B-07507
str. Dimitrie Bolintineanu 16 Casa lui Alexandru I. Lapedatu 1925 CJ-IV-m-B-07829
str. Nicolae Iorga 6 Casa Bârsan Secolul al XX-lea CJ-IV-m-B-07840
str. Măcinului 20 Casa lui Lucian Blaga 1925 CJ-IV-m-B-07847
str. Andrei Mureșanu 31 Casa lui Ion Agârbiceanu 1915 CJ-IV-m-B-07849

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Pengő, Zoltán (). „Ezek Erdély legélhetőbb városnegyedei egy fura ranglista szerint”. Maszol.ro (în maghiară). Accesat în .
  2. ↑ „Povestea cartierului Andrei Mureșanu”. Clujul Cultural. . Accesat în .
  3. 1 2 3 4 Pillich, László (). Városom évgyűrűi. Kolozsvár város szociológiája (în maghiară). Kolozsvár: Kriterion. pp. 84–88.
  4. ↑ „Kolozsvár szab. kir. város átnézeti térképe” (Hartă). Hungaricana (Térképek) (în maghiară). Accesat în .
  5. ↑ Third Military Survey (Austro-Hungarian Empire), Cluj/Kolozsvár area (Hartă). Arcanum Maps. Accesat în .
  6. ↑ „Új városrészek”. Magyar Polgár (în maghiară). Kolozsvár. . p. 3. A gazdasági egylet faiskoláját alkotó 11 holdnyi területet is most parczellázzák, ahol szintén egy új városrész fog alakulni.
  7. ↑ Csetri, Elek (). „Kolozsvár népessége a középkortól a jelenkorig”. În Dáné, Tibor Kálmán; Egyed, Ákos; Sipos, Gábor; Wolf, Rudolf. Kolozsvár 1000 éve: A 2000. október 13–14-én rendezett konferencia előadásai (în maghiară). Kolozsvár: Erdélyi Múzeum-Egyesület. p. 20. ISBN 973-8231-14-0.
  8. ↑ „Buletinul Clujului”. Patria. Cluj. . p. 2. Se caută pentru închiriat o pianină bună. — A se adresa Str. Andrei Mureșanu (Attila) Nr. 291b.
  9. ↑ Opreanu, Sabin (). „Cartierul Andrei Mureșanu”. Transilvania: 539–540.
  10. ↑ Szántai, János (). „A kolozsvári Alverna: a ferences földi mennyország, amit a kommunisták és posztkommunistak elsüllyesztettek”. Főtér.ro (în maghiară). Accesat în .
  11. ↑ Cadastral map of Cluj (Kolozsvár) in 1940 (Hartă). Arcanum Maps. Accesat în .
  12. ↑ Szántai, János (). „A kolozsvári Alverna: a ferences földi mennyország, amit a kommunisták és posztkommunisták elsüllyesztettek”. Főtér.ro (în maghiară). Accesat în .
  13. ↑ „Alverna – locul de la Cluj al Sfântului Francisc”. Transilvania Reporter. . Accesat în .
  14. ↑ Asztalos, Lajos (). Kolozsvár: Helynév- és településtörténeti adattár (în maghiară). Cluj-Napoca: Kolozsvár Társaság; Polis. pp. 336, 400, 487, 534. ISBN 9738341442.
  15. ↑ „Ansamblul Anatole France”. Arhitectura. Nr. 1. . p. 35.
  16. ↑ Tranzacții imobiliare. Ediția a 2-a: Cluj-Napoca 2014 (PDF) (Raport). ANEVAR. . Accesat în .
  17. ↑ Megyesi, Helga (). „Kétmillió euróért árulnak egy „sarkok nélküli" házat Kolozsváron”. Maszol (în maghiară). Accesat în .
  18. ↑ Lista Monumentelor Istorice 2015: Județul Cluj (PDF) (Raport). Ministerul Culturii (Romania). . Accesat în .


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cartierul_Andrei_Mureșanu_din_Cluj-Napoca&oldid=17520365