Comuna Mărgău, Cluj

Coordonate: 46°44′35″N 22°57′51″E / 46.74306°N 22.96417°E46°44′35″N 22°57′51″E / 46.74306°N 22.96417°E
Mărgău
— comună —
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (monument istoric)
Mărgău Mărgău (România) Localizarea comunei pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	58464
Atestare	1200 ^[1]

Reședință	Mărgău
Sate componente	Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet

Guvernare
- Primar	Petru Ungur[*]^[5]^[6] (PSD, 2012)

Suprafață
- Total	211,68 km²

Populație (2011)^[3]^[4]
- Total	▼ 1484 locuitori
- Densitate	8,83 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407380
Prefix telefonic	+40 x64^[2]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj
Mărgău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Mărgău (în maghiară Meregyó) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău (reședința), Răchițele și Scrind-Frăsinet.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa, reprezentând 3,17% din suprafața județului Cluj.

Are în componență 6 sate: (Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet) și 2 cătune (Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele).

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a comunei Mărgău

Români (96,36%)

Necunoscută (3,16%)

Altă etnie (0,47%)

Componența confesională a comunei Mărgău

Ortodocși (91,77%)

Greco-catolici (1,34%)

Baptiști (2,22%)

Necunoscută (3,09%)

Altă religie (1,54%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărgău se ridică la 1.484 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.869 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,36%). Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,78%), dar există și minorități de baptiști (2,22%) și greco-catolici (1,35%). Pentru 3,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărgău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Ungur[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul PRO România	2

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 în localitatea Mărgău au fost înregistrați 2.243 locuitori, dintre care 2.198 români, 18 țigani, 16 maghiari, 10 evrei și 1 german.^[9] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.158 greco-catolici, 30 ortodocși, 28 baptiști, 11 reformați, 10 mozaici, 5 romano-catolici și 1 luteran.^[10]

De-a lungul timpului populația comunei Mărgău a evoluat astfel:

Recensământul^[11]^[12]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.246	3.217	13		16	0
1880	3.920	3.688	63	10		159
1890	4.659	4.566	71	17		5
1900	5.177	5.048	106	13		10
1910	5.658	5.451	181	20		6
1920	6.461	6.140	111	38		172
1930	6.724	6.182	239	56	27	220
1941	5.850	5.842	8			0
1956	5.622	5.618	4			0
1966	5.156	5.147	9			0
1977	3.704	3.703				1
1992	2.112	2.108	2	1	1	0
2002	1.869	1.862	5		2	0

Mărgău, Cluj - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

"Gumuțeasca" și "Măsurișul oilor"[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărgău este faimoasă în România pentru 2 lucruri:
1) „Limba gumuțească”: este vorba de jargonul geamgiilor din acest sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată țara. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu cuvintele din limba română, astfel încât geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții. Iată câteva exemple de asemenea cuvinte:

Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
Tălăuz = sticlă
Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!^[13] ^[14]^[15]

2) Festivalul „Măsurișul oilor”^[16] ^[17].

Primari[modificare | modificare sursă]

2004-2008: Petru Ungur (PSD)
din 2008: Sorin Suciu (PNL)

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", din secolul al XIX-lea.
Biserica Baptistă "BETEL"

Tradiții[modificare | modificare sursă]

Măsurișul oilor - un festival în Valea Firii, satul Răchițel la care participă toată comuna și chiar din comunele învecinate^[18] ^[19].

Obiective turistice și arii protejate[modificare | modificare sursă]

Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice).
Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată).
Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Intrarea în centrul de comună Mărgău
Mărgău
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (monument istoric)
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (interiorul)
Mărgău
Drumul spre Răchițele
Răchițele
Biserica de lemn din Răchițele
Răchițele
Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei, situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele
Biserica satului Scrind-Frăsinet
Drumul spre satul Ciuleni
Ciuleni
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ciuleni (monument istoric)
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ciuleni (interiorul)
Biserica satului Buteni

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 178
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ ^a ^b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
^ ^a ^b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 138.
^ Idem, pag. 590.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărgău
^ Structura etno-demografică a României
^ Gumuțeasca - limba de sticlă
^ Gumutasca - unicul argou rural
^ Munuc, s-asface deapsă?
^ Festivalul „Măsurișul oilor”
^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european
^ Festivalul „Măsurișul oilor”
^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mărgău

Prezentarea comunei
Pagina Primăriei
Informații turistice despre Mărgău
Zone naturale protejate de interes național și monumente ale naturii
Gumuțească - limbă specifică acestei comune, Clujeanul
GALERIE FOTO Gumuțeasca, „limba de sticlă“ din satul lui Boc. Ultimii geamgii din Mărgău care mai vorbesc gumuțeasca, 14 mai 2013, Florina Pop, Adevărul

Reportaje[modificare | modificare sursă]

VIDEO Iarnă de vis în Valea Mărgăului, 9 ianuarie 2011, Adevărul

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 178

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[kia.hu-3] „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.

[insse_2011_nat-4] Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[6c7a9de5f59d518a12bc2422880b2c49-5] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]

[8e44c60f6526e90d438e55d29c1d1803-6] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]

[insse_2011_rel-7] Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[8] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[9] Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 138.

[10] Idem, pag. 590.

[st-11] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărgău

[e2002-12] Structura etno-demografică a României

[13] Gumuțeasca - limba de sticlă

[14] Gumutasca - unicul argou rural

[15] Munuc, s-asface deapsă?

[16] Festivalul „Măsurișul oilor”

[17] Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european

[18] Festivalul „Măsurișul oilor”

[19] Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european

[1]

[5]

[6]

[3]

[4]

[2]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]