Comuna Mărgău, Cluj
| Mărgău | |
| — Comună — | |
 Mărgău | |
  Mărgău Mărgău (România) | |
| Coordonate: 46°44′35″N 22°57′51″E46°44′35″N 22°57′51″E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 58464 |
| Atestare | 1200 [1] |
| Reședință | Mărgău |
| Sate componente | Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet |
| Guvernare | |
| - Primar | |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 1484 locuitori |
| - Densitate | 8,83 loc./km² |
| - Recensământul anterior, 2002 | 1.869 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407380 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Mărgău (în maghiară Meregyó) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău (reședința), Răchițele și Scrind-Frăsinet.
Cuprins
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa, reprezentând 3,17% din suprafața județului Cluj.
Are în componență 6 sate: (Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet) și 2 cătune (Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mărgău
Români (96,36%)
Necunoscută (3,16%)
Altă etnie (0,47%)
Componența confesională a comunei Mărgău
Ortodocși (91,77%)
Greco-catolici (1,34%)
Baptiști (2,22%)
Necunoscută (3,09%)
Altă religie (1,54%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărgău se ridică la 1.484 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.869 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,36%). Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,78%), dar există și minorități de baptiști (2,22%) și greco-catolici (1,35%). Pentru 3,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Mărgău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Ungur[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 3 | |||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 1930 în localitatea Mărgău au fost înregistrați 2.243 locuitori, dintre care 2.198 români, 18 țigani, 16 maghiari, 10 evrei și 1 german.[7] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.158 greco-catolici, 30 ortodocși, 28 baptiști, 11 reformați, 10 mozaici, 5 romano-catolici și 1 luteran.[8]
De-a lungul timpului populația comunei Mărgău a evoluat astfel:
| Recensământul[9][10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.246 | 3.217 | 13 | 16 | 0 | |||
| 1880 | 3.920 | 3.688 | 63 | 10 | 159 | |||
| 1890 | 4.659 | 4.566 | 71 | 17 | 5 | |||
| 1900 | 5.177 | 5.048 | 106 | 13 | 10 | |||
| 1910 | 5.658 | 5.451 | 181 | 20 | 6 | |||
| 1920 | 6.461 | 6.140 | 111 | 38 | 172 | |||
| 1930 | 6.724 | 6.182 | 239 | 56 | 27 | 220 | ||
| 1941 | 5.850 | 5.842 | 8 | 0 | ||||
| 1956 | 5.622 | 5.618 | 4 | 0 | ||||
| 1966 | 5.156 | 5.147 | 9 | 0 | ||||
| 1977 | 3.704 | 3.703 | 1 | |||||
| 1992 | 2.112 | 2.108 | 2 | 1 | 1 | 0 | ||
| 2002 | 1.869 | 1.862 | 5 | 2 | 0 | |||
Mărgău, Cluj - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
"Gumuțeasca" și "Măsurișul oilor"[modificare | modificare sursă]
Comuna Mărgău este faimoasă în România pentru 2 lucruri:
1) „Limba gumuțească”: este vorba de jargonul geamgiilor din acest sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată țara. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu cuvintele din limba română, astfel încât geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții. Iată câteva exemple de asemenea cuvinte:
- Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
- Tălăuz = sticlă
- Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun![11] [12][13]
2) Festivalul „Măsurișul oilor”[14] [15].
Primari[modificare | modificare sursă]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica fortificată "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", din secolul al XIX-lea.
- Biserica Baptistă "BETEL"
Tradiții[modificare | modificare sursă]
- Măsurișul oilor - un festival în Valea Firii, satul Răchițel la care participă toată comuna și chiar din comunele învecinate[16] [17].
Obiective turistice și arii protejate[modificare | modificare sursă]
- Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice).
- Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată).
- Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate).
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj
- Biserica de lemn din Ciuleni
- Biserica de lemn din Răchițele
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 178
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 138.
- ^ Idem, pag. 590.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărgău
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ Gumuțeasca - limba de sticlă
- ^ Gumutasca - unicul argou rural
- ^ Munuc, s-asface deapsă?
- ^ Festivalul „Măsurișul oilor”
- ^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european
- ^ Festivalul „Măsurișul oilor”
- ^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Prezentarea comunei
- Pagina Primăriei
- Informații turistice despre Mărgău
- Zone naturale protejate de interes național și monumente ale naturii
- Gumuțească - limbă specifică acestei comune, Clujeanul
- GALERIE FOTO Gumuțeasca, „limba de sticlă“ din satul lui Boc. Ultimii geamgii din Mărgău care mai vorbesc gumuțeasca, 14 mai 2013, Florina Pop, Adevărul
Reportaje[modificare | modificare sursă]
- VIDEO Iarnă de vis în Valea Mărgăului, 9 ianuarie 2011, Adevărul
| ||||||||||||||||
