Beer Șeva

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Beer Șeva
בְּאֵר שֶׁבַע (ebraică)
بئر السبع‎ (arabă)
—  Oraș  —
Beer Șeva
Beer Șeva
Stemă
Stemă
Beer Șeva is located in Israel
Beer Șeva
Beer Șeva
Beer Șeva (Israel)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 31°15′N 34°47′E / 31.250°N 34.783°E / 31.250; 34.78331°15′N 34°47′E / 31.250°N 34.783°E / 31.250; 34.783

Țară Israel Israel
District Sud
Re-întemeiere pe locul așezării antice biblice și din epoca romano-bizantină 1880

Guvernare
 - Primar Ruvik Danilovici (Lista „Kadima Beer Sheva” - Înainte, Beer Șeva, ales 2008)

Suprafață
 - Oraș 175.5 km²

Populație (2010)
 - Oraș 195400 locuitori
 - Densitate 1.113.2 loc./km²
 - Metropolitană 558.500

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Localități înfrățite
 - 14 orașe înfrățite listă

Site web: http://www.beer-sheva.muni.il/

Beer Șeva (în ebraică: באר שבע Beer Sheva, în arabă بئر السبع Bir as Sab'a) este cel mai mare oraș din deșertul Negev (Neghev sau Neggev), în sudul Israelului. Este al șaptelea oraș al Israelului, după numărul de locuitori - 195,362 (2010), și al doilea ca suprafață, după Ierusalim. Aria municipiului Beer Seva este de 117,500 dunami, adică 117,5 km2.

Orașul este așezat în nordul Neghevului, la poalele Muntelui Hevron (Hebron) și este denumit „capitala Negevului”. Este sediul Universității Ben Gurion, al Spitalului universitar „Soroka”, are un teatru municipal și o orchestră simfonică, numită „Sinfonietta Beer Șeva”, un tribunal districtual. Dintre atracțiile turistice ale localității se pot menționa Muzeul și un număr de clădiri din perioada otomană, târgul beduinilor , monumentul brigăzii Neghev creat de sculptorul Dani Karavan. Din noiembrie 2008 primarul orașului este Ruvik Danilovich. Orașul este membru în organizația israeliană de orașe "independente" numită Forum 15.

În Biblie și în Antichitate[modificare | modificare sursă]

Localitatea Beer Șeva apare în Vechiul Testament pentru prima dată în legătură cu Abraham și este locul în care atât el cât și Isaac au săpat fântâni și au încheiate alianțe. Din acest motiv, din punct de vedere religios, așezarea este importantă pentru toate cele trei religii abrahamice. Referiri la Beer Șeva se pot găsi în versetele Gen:21:31, 26:23-24, Iosua 15:28 sau 1Sam 8:1-3, dar și în altele. Rămășițele acesteia se găsesc astăzi la 4 kilometri Nord-Est de orașul nou, situl arheologic fiind numit Tell As-Sa’b și apărând, începând cu anul 2005, pe lista obiectivelor UNESCO World Heritage.

Așezarea a fost distrusă complet în anul 701 î.e.n. în invazia trupelor regelui asirian Sennacherib și reconstruită ulterior, doar ca să fie din nou distrusă în 587 î.e.n., atunci când babilonienii au cucerit Regatul Iudeei. După anul 70 e.n., zona a fost inclusă în linia de frontieră a Imperiului Roman, având un rol important în planificarea acestuia de a anexa Regatul Nabateenilor. În secolele al patrulea și al cincilea al erei noastre, zona a aparținut provinciilor Gerar și Palaestina Tertia. După retragerea romanilor, un fort a fost construit la Beer Șeva de către persani, iar mai apoi, în secolele al șaptelea și al optulea, a existat aici o fortăreață a arabilor,[1] ca mai apoi așezarea să fie cu totul abandonată.

Reconstrucția[modificare | modificare sursă]

În jurul anului 1900 însă, administrația otomană a decis crearea unui district separat de cel al Gazei în sudul Palestinei, district ce urma să aibă Beer Șeva drept centru urban. Motivați de necesitatea întăririi autorității asupra beduinilor în condițiile conflictului Imperiului cu britanicii, dar și, după cum susține Itzchak Weismann, datorită unui val de modernizare și reformare,[2] otomanii au adus ingineri germani și elvețieni pentru a întocmi planul unui oraș modern și pentru a-l construi, au înființat un consiliu municipal și unul regional și au creat o linie ferată de la Ierusalim la Jaffa, a cărei gară principală în zonă să se găsească în Beer Șeva. Această gară este astăzi obiectiv turistic. În 1905 a fost deschisă și o piață, unde săptămânal beduinii veneau să își vândă mărfurile. Aceasta funcționează în continuare, printre produsele care pot fi cumpărate de aici numărându-se atât unele moderne precum pantofi sport, sticlărie, bijuterii sau covoare vândute de beduini.[3]

Până în anul 1914, progresul și dezvoltarea noului oraș au avut loc lent, populația fiind constituită din aproximativ 800 de musulmani și câteva familii de evrei. Odată cu declanșarea Primului Război Mondial, Beer Șeva a devenit baza principală a armatei turco-germane care lupta pe fronturile Suez și Sinai. Orașul a fost fortificat de jur- împrejur și populația a început să crească, atât evrei cât și beduini venind și oferindu-și serviciile armatei. Se estimează că, în perioada 1914-1915, clanurile din zona Beer Șeva au trimis aproximativ 1500 de unități de cavalerie care să susțină armata turcă în lupta sa împotriva britanicilor.[4] Tot în această perioadă, celebrul Lawrence al Arabiei a întreprins, deghizat ca arheolog, o vizită la Beer Șeva, vizită despre care a întocmit raportul intitulat Wilderness of Zin.[5]

Anul 1917 și perioada administrației britanice[modificare | modificare sursă]

Cu toate că armatele unite turcă și germană au reușit să respingă două atacuri masive ale britanicilor, la data de 31 octombrie 1917, sub comanda generalului Allenby și cu ajutorul proeminent al unor unități australiene și neo-zeelandeze, forțele aliate au ocupat orașul Beer Șeva. Bătălia, care trebuia să fie o operațiune în trei etape,[6] rămâne în memoria aliaților drept una dintre cele mai importante ale Primului Război Mondial. În ceea ce privește numărul victimelor, doar în British War Cemetery se găsesc aproximativ 1300 de morminte pe a căror pietre sunt trecute numele soldaților căzuți în această bătălie.

Odată cu sfârșitul războiului, economia orașului a început din nou să înflorească, astfel că în 1920 câțiva evrei au plantat pomi și eucaliptuși și au făcut experimente în agricultură. Cu toate acestea, populația a scăzut. Dacă în 1922, din 2356 de locuitori ai Beer Șevei 98 erau evrei, în 1931 nu mai rămăseseră decât 11. Ultimii au plecat în perioada revoltelor din anii 1936-1939, urmând să se întoarcă abia după 1948.

Proclamarea statului Israel[modificare | modificare sursă]

Chiar dacă în perioada interbelică s-a observat o ușoară redresare a localității, atunci când a fost preluată de forțele israeliene în octombrie 1948, aceasta fusese deja complet abandonată. Începând cu anul 1949 însă, valuri masive de imigranți au început să sosească în zonă. Populația orașului a ajuns la 25.500 în 1956, crescând până la aproximativ 70.000 de suflete în 1968. Majoritatea acestor imigranți proveneau din țări precum Irak, India, România, Polonia sau Ungaria. Încep să fie construite noi cartiere și, odată cu exapansiunea teritorială a orașului, vechiul Beer Șeva din perioada otomană a devenit doar un soi de ”centru vechi” al noului oraș modern. Beer Șeva este desemnată capitala regiunii de sud a Israelului și, odată cu acest titlu dar și datorită influxului mare de populație, orașul a început să se dezvolte pe toate palierele. În ceea ce privește industria, s-au construit o linie de conducte de petrol, o fabrică de ceramică, una de textile, dar și diferite fabrici mai mici. După 1970 s-au înființat și câteva fabrici mari, precum cea dedicată industriei aeronautice.

Și mediul academic și științific au avut de câștigat, astfel că în 1957 s-a deschis Institutul pentru Cercetarea Zonelor Aride a Negevului, care conduce experimente legate de desalinizarea apei și de uzul energiei solare, iar în 1965 a fost înființat Institutul pentru Educație Înaltă, astăzi cunoscut sub numele de Universitatea ”Ben Gurion”. Au mai fost deschise și Centrul Medical Soroka, un Muzeu Municipal, un Teatru Municipal în 1973 și un Institut dedicat studiului vieții plantelor în deșert. Beer Șeva mai este casă și unei Orchestre Simfonice.


Marea Moschee și conflictele dintre musulmani și evrei[modificare | modificare sursă]

Principala sursă de conflict între locuitorii musulmani și cei evrei ai orașului este Marea Moschee. Construită în 1906 de către otomani, ea este singurul lăcaș de cult islamic pe o rază de 15 kilometri, dar accesul practicanților acestei religii în incintă a fost interzis în 1948, astfel încât populația musulmană, aproximativ 8000 de persoane, nu are un spațiu dedicat special pentru rugăciune. De-a lungul timpului au avut loc mai multe acțiuni, de mai mică sau mai mare amploare, de a reintra în posesia clădirii, precum cele din 1977, 1997 sau 2000. Din 2002 până în 2011 a avut loc chiar un proces, finalizat prin decizia curții judecătorești de a transforma monumentul într-un muzeu al culturii islamice și nu de a-i restitui funcția inițială. Prima expoziție în acest nou muzeu a fost una de fotografie, cu imagini din istoria orașului.[7]

Cel mai recent conflict a avut loc în anul 2012 și a avut ca punct central aceeași moschee, însă de data aceasta în contextul organizării Festivalului Anual al Vinului și al Berii din Beer Șeva. Cea de-a șasea ediție a acestui festival urma să aibă loc între 5 și 6 septembrie 2012 în curtea clădirii, fapt ce i-a revoltat pe locuitorii musulmani, dată fiind interdicția islamică de a consuma alcool. Locația evenimentului a fost schimbată în ultimul moment, atât datorită anunțării unor proteste de amploare, cât și intervenției autorităților turce.[8]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. ***, Beer Sheva, în ghidul turistic Go Israel, http://www.goisrael.com/Tourism_Eng/Tourist%20Information/Discover%20Israel/Cities/Pages/Beer%20Sheva.aspx, accesat la data de 15.12.2015
  2. ***, Biblia, editura GBV, 1990, Dillenburg, Germania, ediție revizuită bazată pe traducerea lui D. Cornilescu din anul 1921
  3. ***, Encyclopaedia Judaica, vol. 3, coordonator Fred Skolnik, editura Thomson Gale, Statele Unite ale Americii, 2007
  4. ***, The Battle of Beer Sheba, http://www.lighthorse.org.au/famous-battles/world-war-one/famous-battles-the-battle-at-beersheba, accesat la data de 15.12.2015
  5. Chirilă, Oana Alexandra, Relațiile Turciei cu Palestina și Israel: Beer Sheva 2012, în Strategiile de securitate ale Turciei în Orientul Mijlociu, coordonatori Dumitru Miron, Vasile Simileanu, Guven Gungor, editura TopForm, București, 2015
  6. Cook, Jonathan, Palestinians in Israel fight to reclaim Beersheva’s Great Mosque, în The Electronic Intifada, 25 august 2009, https://electronicintifada.net/content/palestinians-israel-fight-reclaim-beershevas-great-mosque/8411, accesat la data de 16.12.2015
  7. Dr. Abu Sitta, Salman, Beer Sheba: The Forgotten Half of Palestine, în Al Majdal, iunie 2003, http://www.plands.org/articles/013.html, accesat la data de 14.12.2015
  8. Rego, Nasser, Dispute over wine festival in Beer Sheva Mosque: Muslim rage or Israeli hypocrisy?, în +972, 19 septembrie 2012, http://972mag.com/dispute-over-wine-festival-in-beer-sheva-mosque-muslim-rage-or-israeli-hypocrisy/56075/, accesat la data de 16.12.2015
  9. Schaajje, Jacqueline, Beer Sheva, în Jewish Magazine, noiembrie 2002, http://www.jewishmag.com/61mag/beersheva/beersheva.htm, accesat la data de 15.12. 2015
  10. Silver, Charlotte, BeerSheba’s Big Mosque: An Empty History, în Al-Akhbar, 11 aprilie 2012, http://english.al-akhbar.com/node/6122, accesat la data de 14.12.2015
  11. Weismann, Itzchak, Zachs, Fruma, Ottoman Reform and Muslim Regeneration, editura I. B. Tauris, New York, 2005, https://books.google.ro, accesat la data de 16.12.2015





  1. ^ Jacqueline Schaajje, Beer Sheva, în Jewish Magazine, noiembrie 2002, http://www.jewishmag.com/61mag/beersheva/beersheva.htm, accesat la data de 15.12. 2015
  2. ^ Itzack Weismann, Fruma Zachs, Ottoman Reform and Muslim Regeneration, editura I. B. Tauris, New York, 2005, p. 205-206, https://books.google.ro, accesat la data de 16.12.2015
  3. ^ ***, Beer Sheva, în ghidul turistic Go Israel, http://www.goisrael.com/Tourism_Eng/Tourist%20Information/Discover%20Israel/Cities/Pages/Beer%20Sheva.aspx, accesat la data de 15.12.2015
  4. ^ Dr. Salman Abu Sitta, Beer Sheba: The Forgotten Half of Palestine, în Al Majdal, iunie 2003, http://www.plands.org/articles/013.html, accesat la data de 14.12.2015
  5. ^ Ibidem
  6. ^ ***, The Battle of Beer Sheba, http://www.lighthorse.org.au/famous-battles/world-war-one/famous-battles-the-battle-at-beersheba, accesat la data de 15.12.2015
  7. ^ Charlotte Silver, BeerSheba’s Big Mosque: An Empty History, în Al-Akhbar, 11 aprilie 2012, http://english.al-akhbar.com/node/6122, accesat la data de 14.12.2015
  8. ^ Nasser Rego, Dispute over wine festival in Beer Sheva Mosque: Muslim rage or Israeli hypocrisy?, în +972, 19 septembrie 2012, http://972mag.com/dispute-over-wine-festival-in-beer-sheva-mosque-muslim-rage-or-israeli-hypocrisy/56075/, accesat la data de 16.12.2015