Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca
Bastionul Croitorilor din Cluj | |
Vedere de pe strada Baba Novac | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°46′05″N 23°35′50″E / 46.7681°N 23.5973°E |
Localitate | Cluj-Napoca |
Județ | Cluj |
Țara | România |
Adresa | Str. Baba Novac 35, municipiul Cluj-Napoca[1] |
Edificare | |
Data începerii construcției | secolul XV |
Data finalizării | secolul XV |
Clasificare | |
Cod LMI | CJ-II-m-A-07271 |
Modifică date / text |
Bastionul Croitorilor (în maghiară Bethlen bástyája, alternativ Szabók bástyája, în trad. „Bastionul Bethlen” sau „Bastionul Croitorilor”) este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, curelari, funari, olari, rotari, săpunari, tâmplari, zidari, etc).
Istoria bastionului
[modificare | modificare sursă]Bastionul reprezintă colțul de sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit după planurile arhitectului italian Giacomo Resti,[2] după ce „praful de pușcă depozitat în turn a explodat în urma unei lovituri de trăsnet”,[2] ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.
A fost denumit după breasla croitorilor din Cluj, care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion din Vechea Cetate a Clujului care s-a păstrat integral.
După Bătălia de la Mirăslău Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, judecați și executați în cetatea Clujului pentru trădare. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 Statuia lui Baba Novac, operă a sculptorului Virgil Fulicea.
Bastionul astăzi
[modificare | modificare sursă]Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în 1959. În perioada 2007-2009, după două decenii de paragină, bastionul a fost din nou restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o sală de conferințe și spații expoziționale.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Monuments database,
- ^ a b Chiș, Ancuța Lăcrămioara (octombrie 2024). „Turnul croitorilor, un vestigiu medieval al Clujului”. Magazin istoric. București: Fundația culturală Magazin istoric (nr. 691 octombrie 2024): pag 43.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Bastionul Croitorilor
(desen din sec. al XIX-lea) -
Bastionul Croitorilor la 1890 - se vede pe latura estică ceasul care nu s-a mai păstrat. În spate se observă şi Biserica Reformată-Calvină de pe Uliţa Lupilor, fostă romano-catolică - minorită
-
Statuia lui Baba Novac, din faţa Bastionului Croitorilor
-
Bastionului Croitorilor 2021
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- ***, Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
- ***, Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, București, 2004
- Bodea, Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
- Lukacs, Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Turnul Croitorilor, Cluj-Napoca Arhivat în , la Wayback Machine., enciclopediavirtuala.ro
- Bastionul, turnul Croitorilor, welcometoromania.ro
- Cum arăta orașul medieval Cluj? Arhivat în , la Wayback Machine., clujul-online.ro
- Mici istorii clujene (XVI) - Turnul Croitorilor Arhivat în , la Wayback Machine., 12 decembrie 2011, Camelia Pop, Foaia Transilvană
- Cluj, istoria la inaltime, 8 decembrie 2005, Evenimentul zilei
- Localizare pe miniMAP - harta Cluj-Napoca Arhivat în , la Wayback Machine., minimap.ro
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
|