Casa Matia din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Casa Matia din Cluj)
Sari la navigare Sari la căutare
Casa Matia
din Cluj-Napoca
Fațada principală
Fațada principală
Poziționare
Coordonate46°46′16″N 23°35′14″E / 46.7712°N 23.5873°E
LocalitateCluj-Napoca
JudețCluj
Țara România
AdresaStr. Matei Corvin nr. 6
Edificare
Stil artisticGotic, Renascentist
Data începerii construcțieiSec. XV
Data finalizăriiSec. XV
BeneficiarJakab Méhffi
Clasificare
Cod LMICJ-II-m-A-07393
RAN54984.75

Casa Matia din Cluj-Napoca, inițial „Casa Stefan Kolb”, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj (cod LMI CJ-II-m-A-07393, cod RAN 54984.75), unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. În această clădire, situată în Evul Mediu pe str. Sf. Spirit nr. 258[1] iar în prezent pe strada Matei Corvin nr. 6, s-a născut regele Matia Corvin.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparținut patricianului sas Stefan Kolb.[2] Conform unor alte surse, ar fi fost folosită și drept han[3], iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită orașului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă comemorativă, proiectată de Lajos Pakey și realizată de sculptorul György Zala. Placa există și astăzi, iar textul în limba maghiară gravat pe ea este:

În această casă s-a născut, în 27 martie 1443,
Matia cel Drept,
fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi.
Grația marelui rege
a scutit casa natală de orice împovărare.
Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea
a întărit privilegiile acestei case.
Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I,
a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887
și, cu o donație mărinimoasă, a avut grijă,
să fie însemnată pentru veșnica pomenire.
Vestitoare a pioșeniei și stimei, această placă comemorativă a fost
pusă de către orașul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai
mare fiu al său. 1888.[4]

În această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matia Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara. Ulterior, Matia Corvin a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat[5].

Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene[6], unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse și cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de volume ale colecției fuseseră donate de către profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a funcționat până în 1935.

După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi Universitatea de Artă și Design, care o folosește și în clipa de față. În 1996 a fost instalată o placă comemorativă în limbile română și engleză.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Placa memorială

Clădită în stil gotic, Casa Matia a suferit de-a lungul timpului modificări diverse și adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfârșitul secolului al XIX-lea, aflându-se într-o stare avansată de degradare, a fost restaurată, introducându-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurată din nou în 1940 de către arhitectul Károly Kós, iar apoi, în perioada comunistă, au fost eliminate multe din modificările anilor 1900.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București. 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ferencz Kubinyi, Imre Vahot, Magyarország és Erdély képekben, Pesta 1854, vol. 3, pag. 131
  2. ^ Konrad Gündisch, Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen, München 1998, pag. 64.
  3. ^ Dorin Alicu et all, p. 14
  4. ^ Lukács József, p. 52.
  5. ^ Lukács József, p. 51.
  6. ^ Ștefan Pascu, p. 359.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Casa Matia din Cluj

Vezi și[modificare | modificare sursă]