Palatul Urania din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Palatul Urania

Palatul Urania din Cluj-Napoca
Clădire
Stil arhitecturalSecesiunea vieneză
LocCluj-Napoca
OrașCluj-Napoca[1]  Modificați la WikidataCluj-Napoca  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia
AdresăStr. Horea 4-6, municipiul Cluj-Napoca[1]
Coordonate46°46′30″N 23°35′15″E / 46.774999°N 23.587534°E ({{PAGENAME}})
Terminată1910
Echipa de proiectare
ArhitectGéza Kappeter
Cafeneaua de la parter

Palatul Urania din Cluj-Napoca (str. Horea nr. 4), construit la 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter, este una dintre clădirile reprezentative pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca, avându-l ca prim proprietar pe Udvari András (clădirea va fi achiziționată în data de 10 decembrie 1910), producător de trăsuri și om pasionat de cinematografie[2]. Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din Viena.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1964 cinematograful din incinta clădirii a fost redenumit în 23 August, pe atunci ziua națională a României. După 1989 a primit numele de Favorit, de asemenea fără legătură cu Urania. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Varga Attila; Rus Gabriela - Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1967-1918), Editura Argonaut, Vol.1, 2017.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ Varga Attila; Rus Gabriela (). Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Vol. 1. Argonaut. p. 115.