1999

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Evenimente  • Nașteri  • Decese


 · Secolul XIXSecolul XXSecolul XXI ·
 · Anii 1970 · Anii 1980Anii 1990Anii 2000 · Anii 2010 ·
◄◄ ·  · 1994 · 1995 · 1996 · 1997 · 199819992000 · 2001 · 2002 · 2003 · 2004 ·  · ►►


Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • TV

1999 în alte calendare
Ab urbe condita 2752
Calendarul armean 1448
ԹՎ ՌՆԽԸ
Calendarul Bahá'í 155 / 156
Calendarul bengalez 1405 / 1406
Calendarul berber 2949
Calendarul bizantin 7507 / 7508
Calendarul budist 2543
Calendarul burmez 1361
Calendarul chinezesc 4695 / 4696
Calendarul coptic 1715 / 1716
Calendarul ebraic 5759 / 5760
Calendarul etiopian 1991 / 1992
Calendarul republican francez CCVII / CCVIII
207 / 208
Calendarul hindus
Vikram Samvat 2054 / 2055
Shaka Samvat 1921 / 1922
Calendarul iranian 1377 / 1378
Calendarul islamic 1419 / 1420
Calendarul japonez Heisei 11
(平成11年)
Calendarul coreean
Era Dangun 4332
Era Juche 88
Calendarul minguo ROC 88
民國88年
Calendarul seleucid 2310 / 2311
Calendarul tailandez 2542

1999 (MCMXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri. A fost desemnat:

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Modena euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).
  • 1 ianuarie: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote) în 11 țări: Germania, Franța, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda și Irlanda.
  • 4 ianuarie: Greva minerilor din Valea Jiului. Aproape 15.000 de mineri de la Compania Naționala a Huilei din Valea Jiului încep o grevă pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile, amenințând că vin la București, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Radu Berceanu, ministrul Industriei și Comerțului precizează că satisfacerea tuturor revendicărilor minerilor ar însemna o cheltuială de peste 500 de milioane de dolari din bugetul pe 1999. Minerii scandează „Cozma și ortacii lui/spaima Bucureștiului”.[1]
  • 7 ianuarie: A început procesul împotriva președintelui american Bill Clinton, acuzat de sperjur.
  • 10 ianuarie: În urma negocierilor dintre Ministerul Industriilor și Comerțului și Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului și Confederația Sindicatelor Miniere din România (fără participarea lui Cozma) se decide că datoriile mineritului - 4000 miliarde lei - pot fi șterse dacă se reduc pierderile sectorului, într-o primă fază cu 30% și integral până la sfârșitul anului.[1]
  • 12 ianuarie: A cincea mineriadă: Peste 6.000 de mineri se încolonează și pornesc în marș din Petroșani, prin Defileul Jiului. După ce parcurg 10 km, până în localitatea Livezeni, Cozma le ordonă protestatarilor să se întoarcă în Petroșani.[1]
  • 13 ianuarie: Baschetbalistul american Michael Jordan și-a anunțat pentru a doua oară retragerea din circuitul NBA.
  • 14 ianuarie: A cincea mineriadă: Îmbarcați în 11 autobuze, o parte din minerii greviști în frunte cu Miron Cozma pleacă iarăși din Petroșani prin Defileul Jiului. Coloana de autobuze sparge barajele din nisip și bolovani ridicate de subordonați ai Ministerului de Interne condus de Gavril Dejeu, care nu opun nici o rezistență. Învingător, Cozma dă semnalul de întoarcere la Petroșani.[1]
  • 15 ianuarie: A cincea mineriadă: Judecătoria Petroșani declară ilegală greva minerilor din Valea Jiului. Liga Sindicatelor miniere transmite o cerere Poliției din București pentru aprobarea „organizării unor manifestări - marșuri și mitinguri de protest în București, în perioada 18-24 ianuarie 1999, pentru 10.000 de membri de sindicat în fața Guvernului și a Ministerului Industriilor și Comerțului”.[1]
  • 18 ianuarie: A cincea mineriadă: Peste 10.000 de mineri încep un marș spre București.
  • 20 ianuarie: A cincea mineriadă: Președintele convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu prim-ministrul Radu Vasile. În jurul orei 18:00, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Horezu, unde înnoptează.
  • 21 ianuarie: A cincea mineriadă: La București are loc o conferință de presă comună a GDS, Alianța Civică, AFDPR, LADO, Asociația victimelor mineriadelor 1990–1991, la care se face publică hotărârea de a organiza un marș de protest față de manifestările minerilor, vineri, 22 ianuarie. La Timișoara, peste 1000 de reprezentanți ai societății civile organizează un miting de protest. La ora 15:00, minerii forțează barajul de la Costești, pe care după o oră îl penetrează.
  • 21 ianuarie: Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, își prezintă demisia. Este înlocuit cu țărănistul Constantin Dudu Ionescu.
  • 22 ianuarie: A cincea mineriadă: „Pacea de la Cozia”, încep negocierile dintre comisia condusă de prim-ministrul Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18:30, negocierile se încheie, prim-ministrul declarând: Nici o parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara.
  • 22 ianuarie: Victor Babiuc, ministrul Apărării, informează că în urma confruntării dintre mineri și forțele de ordine, în defileul Jiului, au fost răniți 134 de polițiști și 61 de jandarmi, dintre care unii se află spitalizați în stare gravă.[2] Pagubele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, înregistrate între 4-22 ianuarie se ridică la 25 de miliarde lei.[2]
  • 22 ianuarie: În București are loc un „marș al tăcerii” la care participă peste 15.000 de oameni, în semn de protest față de recenta mineriadă.[2]
  • 23 ianuarie: A cincea mineriadă: Miron Cozma și Romeo Beja, liderii minerilor, îl conving pe prim-ministrul Radu Vasile să redeschidă minele Dâlja și Bărbăteni și să promită o creștere salarială pentru ortaci de 30–35%. Minerii se reîntorc în Valea Jiului.
  • 25 ianuarie: Președintele FPS anunță semnarea contractului de vânzare a 65,23% din acțiunile rafinăriei Petromidia către firma turcească Akmaya Sanayia. Prețul oferit pentru Petromidia este de 725 milioane de dolari, sumă cu care se cumpără acțiuni, se vor face investiții, se vor plăti datorii ale rafinăriei. La data vânzării, Petromidia reprezenta 10% din pierderile înregistrate de întreprinderile de stat din România.[3]
  • 26 ianuarie: Întâlnire între Papa Ioan Paul al II-lea și președintele american Bill Clinton. Suveranul pontif rămâne la Saint-Louis timp de 48 de ore.
  • 28 ianuarie: Conform unui sondaj de opinie efectuat de IMAS 58,8% din cei chestionați nu sunt de acord cu greva minerilor, 70,7% sunt de părere că minele nerentabile trebuie închise, iar 64,8% nu cred că trebuia folosită forța pentru a împiedica venirea minerilor la București.

Februarie[modificare | modificare sursă]

  • 7 februarie: Regele Hussein al Iordaniei moare, iar fiul său, Abdullah II moștenește tronul.
  • 12 februarie: Bill Clinton este achitat de Senatul american în procesul de demitere.
  • 13 februarie: Gabriela Szabo stabilește un nou record mondial la proba de 5000 de metri.
  • 15 februarie: Curtea Supremă îl condamnă pe Miron Cozma la 18 ani de închisoare pentru participarea la mineriada din 23-28 septembrie 1991, fiind acuzat de subminarea puterii de stat, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și încălcarea normelor de transport pe căile ferate.[4]
  • 17 februarie: A șasea mineriadă: Au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți spre Capitală. Forțele Jandarmeriei opresc cei 3.500 de mineri. Miron Cozma a fost arestat.[4]
  • 23 februarie: Membrii Consiliului de Administrație al Bancorex, în frunte cu președintele băncii, Vlad Soare, au demisionat. În scurt timp deponenții iau cu asalt ghișeele băncii pentru retragerea banilor.
  • 26 februarie: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că Bancorex a fost prejudiciată cu sute de milioane de dolari prin acordarea unor credite neperformante.

Martie[modificare | modificare sursă]

24 martie-10 iunie: Războiul din Kosovo. Exod masiv al kosovarilor în Albania și Macedonia; lovituri aeriene NATO asupra Serbiei.
  • 2 martie: Camera Deputaților votează pentru ridicarea imunității parlamentare a deputatului PDSR Gabriel Bivolaru (242 voturi pentru, 50 împotrivă, un vot anulat). Acesta este acuzat că prin fals, uz de fals, înșelăciune, evaziune fiscală, a prejudiciat BRD, și nu numai, valoarea actualizată a prejudiciilor ridicându-se la peste 260 miliarde de lei.[5]
  • 10 martie: Marile sindicate – CNSLR-Frăția, BNS, ă[CNS „Cartel Alfa”|Cartel „Alfa”]], CSDR – se solidarizează. Se definitivează o listă de revendicări pentru guvernanți și planul de acțiuni comune de proteste, care urmează să culmineze cu o grevă generală la 26 aprilie.
  • 12 martie: Are loc ceremonia oficială prin care Cehia, Polonia și Ungaria devin membre cu drepturi depline ale NATO.
  • 21 martie: Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard și britanicul Brian Jones, a reușit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile.
  • 23 martie: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Președintele american Bill Clinton a declarat: Superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice.
  • 24 martie: Începutul agresiunii NATO contra Iugoslaviei. Raidurile NATO au provocat, din cauza unor "erori în stabilirea țintelor", victime civile: cel puțin 484 de morți, potrivit unor surse sârbe. Numărul refugiaților s-a ridicat la circa 800.000.
  • 25 martie: Revoltă anti-NATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cocktail-uri Molotov ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocând pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

Podul Ostružnica lovit în timpul Operațiunii Forțelor Aliate
  • 5 aprilie: În urma unui raid al NATO, vizând cazarmele din localitatea minieră Aleksinac (200 km sud de Belgrad), 17 civili au fost uciși din cauza unei bombe de 250 kg, ghidată prin laser, dirijată asupra unei zone rezidențiale. La 6 aprilie, Pentagonul admite că bomba lansată de un avion american și-a ratat ținta.
  • 7 aprilie: Fundația Națională pentru Știință și Artă, împreună cu Academia Română, a acordat regizorului Andrei Șerban, Premiul de Excelență în Cultura Românească.
  • 8 aprilie: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.
  • 9 aprilie: Președintele rus, Boris Elțîn, cere Occidentului să nu împingă Rusia spre o implicare în conflictul iugoslav, pentru că acest lucru ar însemna declanșarea unui război european sau chiar mondial.
  • 11 aprilie: India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acțiune de tip AGNHI.
  • 15 aprilie: Abdelaziz Bouteflika a câștigat alegerile prezidențiale din Algeria.
  • 20 aprilie: Are loc cel mai grav atac armat într-un ținut de învățământ din istoria Statelor Unite ale Americii. Au decedat 15 persoane (inclusiv cei doi atacatori), iar încă 24 au fost rănite. Evenimentul tragic este cunoscut sub numele de: masacrul de la liceul Columbine.[6]
  • 23 aprilie: Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pe 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă – poetului Jose Hierro, pentru poezia sa universală. Premiul este înmânat în ziua morții lui Cervantes, în aula Universității din Alcala de Henares (localitatea în care s-a născut creatorul lui "Don Quijote").

Mai[modificare | modificare sursă]

  • 4 mai: Tony Blair, prim-ministru al Regatului Unit vine într-o vizită oficială în România și ține un discurs în Parlament.
  • 7-9 mai: Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică la București, prima vizită a unui suveran pontif în România și prima vizită pe care un Papă o face într-o țară majoritar ortodoxă.
  • 13 mai: Guvernul adoptă o Ordonanță de Urgență care prevede transferul depozitelor persoanelor fizice, în valoare de 124 milioane dolari și 1.411,6 miliarde lei, de la Bancorex la BCR, care urmează să le restituie depunătorilor. Sumele vor fi preluate la datoria publică internă și acoperite prin titluri de stat.
  • 16 mai: Marko Bela câștigă detașat un nou mandat în fruntea UDMR (64% din voturi).
  • 27 mai: Slobodan Milošević este acuzat de crime împotriva umanității de către Tribunalul Penal Internațional.
  • 28 mai: Scandalul dioxinei. Descoperirea unor animale contaminate cu dioxină și vândute de Belgia câtorva mii de ferme din lume.
  • 28 mai: Se încheie restaurarea Cinei cea de taină a lui Leonardo da Vinci după 22 de ani.

Iunie[modificare | modificare sursă]

Iulie[modificare | modificare sursă]

2 iulie: Se semnează contractul de vânzare cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni la SC Automobile Dacia SA Pitești. Cumpărătorul este compania franceză Renault.
  • 1 iulie: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament scoțian ales în ultimii 300 de ani.
  • 2 iulie: Se semnează contractul de vânzare cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni la SC Automobile Dacia SA Pitești. Cumpărătorul este compania franceză Renault. Din valoarea totală a tranzacției, de 269,7 milioane de dolari, 50 de milioane vor fi achitate pentru pachetul de acțiuni, iar 219,7 milioane vor fi folosite ca investiții, în următorii 5 ani.[7]
  • 5 iulie: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului German) începe să se mute oficial din Bonn la Berlin.
  • 15 iulie: Generalii MApN, Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac au fost condamnați la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav și tentativă de omor, fapte săvârșite în decembrie 1989 la Timișoara, în timpul reprimării demonstrațiilor împotriva regimului comunist.
  • 25 iulie: Ciclistul american, Lance Armstrong, câștigă primul său Tur al Franței.
  • 28 iulie: Tribunalul București înscrie noua formațiune politică, Alianța Națională Creștin Democrată (ANCD) desprinsă din PNȚCD în frunte cu Victor Ciorbea.
  • 28 iulie: Comisia Europeană hotărăște să finanțeze România cu peste 600 milioane euro anual, până în 2003, în cadrul procesului de preaderare la Uniunea Europeană. Pentru a beneficia de aceste fonduri, România trebuie să asigure o cofinanțare de peste 100 milioane euro și să atragă aceste fonduri prin proiecte temeinic întocmite.

August[modificare | modificare sursă]

11 august: Eclipsă totală de soare.
17 august: Cutremurul de la Izmit. În Turcia a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter. Au decedat 18.373 de persoane, iar alte 48.901 au fost rănite. 311.693 de case au fost distruse.
  • 11 august: Are loc eclipsă totală de soare cu vizibilitate maximă din România. Vine în vizită în România directorul NASA pentru a vedea eclipsa.
  • 17 august: Cutremurul de la Izmit. În Turcia, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter. Au decedat 18.373 de persoane, iar alte 48.901 au fost rănite. 311.693 de case au fost distruse.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

  • 23-24 septembrie: După 21 de ani, un cancelar al Germaniei vine în vizită oficială în România. Cancelarul Gerhard Schroder ține un discurs în Parlamentul României și are întâlniri cu oficialitățile române.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

  • 8 octombrie: Președinții PDSR, Ion Iliescu și Nicolae Păun, Partida Rromilor, semnează un protocol de colaborare și parteneriat politic. Colaborarea va funcționa și la alegerile locale, generale și prezidențiale, Partida Rromilor urmând să-i susțină pe candidații PDSR.
  • 12 octombrie: Populația Pământului ajunge la 6 miliarde de locuitori.
  • 18 octombrie: Președinții PDSR, Ion Iliescu, și PUR, Dan Voiculescu, semnează un protocol de colaborare politică valabil pentru alegerile locale la care cele două partide urmează să participe separat, dar să se sprijine reciproc.
  • 20 octombrie: Parlamentul României votează Legea privind deconspirarea fostei Securități ca poliție politică. Confonn legii, dosarele fostei Securități rămân la instituțiile care le dețin – SRI, MI, MApN – urmând să fie studiate de un Consiliu Național condus de un Colegiu format din 11 membri validați de Parlament.
  • 21 octombrie: A apărut la București primul număr al revistei Playboy.
  • 25 octombrie: A avut loc primul transplant de cord din România, executat la Spitalul de Urgență Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Șerban Brădișteanu.
  • 28 octombrie: Studenții protestează în Piața Universității față de condițiile nesatisfăcătoare de studiu și de cazare, ca și de bursele prea mici.
  • 31 octombrie: Mika Hakkinen câștigă al doilea titlu mondial la Formula 1.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

  • 4 noiembrie: La Brașov ies în stradă salariați de la SC Roman SA, nemulțumiți că nu li s-au mărit salariile conform promisiunilor oficiale. La fel și cei de la Tractorul Brașov. La Cluj protestează câteva mii de sindicaliști aparținând de Cartel „Alfa”, BNS, CNSLR-Frăția.
  • 6 noiembrie: În cadrul unui referendum constituțional, australienii resping, în proporție de 54%, instaurarea republicii.
  • 10 noiembrie: Mii de salariați de la SNCFR protestează împotriva planului de restructurare a societății făscut de ministrul Traian Băsescu.
  • 25 noiembrie: Premierul Radu Vasile face o vizită oficială la Moscova unde are o întâlnire cu premierul rus Vladimir Putin.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

21 decembrie: Guvernul Mugur Isărescu este investit prin vot de Camerele reunite ale Parlamentului (305 pentru, 35 împotrivă).

Nedatate[modificare | modificare sursă]

  • BAE Systems. Companie britanică, producătoare de aparate de zbor, rachete, sisteme avionice și alte echipamente aerospațiale și din industria de apărare. A fost înființată prin fuziunea companiei British Aaerospace (BAe) cu Marconi Electronic Systems. La rândul ei, compania BAe provenea din fuziunea (1977, alături de alte două firme) companiei British Aircraft Corporation (BAC) cu Hawker Siddeley Aviation.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Decese[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

Februarie[modificare | modificare sursă]

Martie[modificare | modificare sursă]

Aprilie[modificare | modificare sursă]

Mai[modificare | modificare sursă]

Iunie[modificare | modificare sursă]

Iulie[modificare | modificare sursă]

August[modificare | modificare sursă]

Septembrie[modificare | modificare sursă]

Octombrie[modificare | modificare sursă]

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

Decembrie[modificare | modificare sursă]

Nedatate[modificare | modificare sursă]

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

Alfred Nobel mirrored.png

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 772. 
  2. ^ a b c Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 784. 
  3. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 786. 
  4. ^ a b Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 789. 
  5. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 792. 
  6. ^ „Sixteen dead after high school massacre”, The Guardian 
  7. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 809. 
  8. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 831.