Comuna Așchileu, Cluj
| Așchileu | |
| — comună — | |
.jpg) Primăria comunei Așchileu | |
  Așchileu Așchileu (România) | |
| Coordonate: 46°59′00″N 23°29′03″E / 46.98333°N 23.48417°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 55776 |
| Atestare | 1320 |
| Reședință | Așchileu Mare |
| Sate componente | Așchileu Mare, Așchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora |
| Guvernare | |
| - Primar | Ana Cighir[*][4] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 65,12 km² |
| Populație (2011)[2] [3] | |
| - Total | ▼ 1601 locuitori |
| - Densitate | 28,5 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407046 |
| Prefix telefonic | +40 x64[1] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Așchileu (în maghiară Esküllő, în traducere "Locul jurământului", în germană Grossschwalbendorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Așchileu Mare (reședința), Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna Așchileu, situată la aproximativ 35 km de municipiul Cluj-Napoca, se întinde pe o suprafață de 65,12 km2, populația fiind de aproape 1.900 de locuitori. Comuna este compusă din satul Așchileu Mare, reședință de comună, și satele Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora, dispuse pe valea pârâului Borșa și a afluenților acestuia.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Așchileu
Români (78,76%)
Maghiari (9,8%)
Romi (7,37%)
Necunoscută (3,99%)
Altă etnie (0,06%)
Componența confesională a comunei Așchileu
Ortodocși (83,13%)
Reformați (9,55%)
Penticostali (2,43%)
Necunoscută (4,05%)
Altă religie (0,81%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Așchileu se ridică la 1.601 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.841 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,76%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,81%) și romi (7,37%). Pentru 4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,14%), dar există și minorități de reformați (9,56%) și penticostali (2,44%). Pentru 4,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Așchileu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ana Cighir[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul PRO România | 2 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
Structura etno-demografică a comunei Așchileu a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul[7] [8] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.296 | 1.898 | 279 | 1 | 57 | 61 | ||
| 1880 | 2.377 | 1.969 | 366 | 4 | 38 | |||
| 1890 | 2.561 | 2.054 | 444 | 2 | 61 | |||
| 1900 | 2.695 | 2.195 | 492 | 8 | 0 | |||
| 1910 | 3.043 | 2.437 | 514 | 27 | 65 | |||
| 1920 | 2.910 | 2.392 | 456 | 62 | ||||
| 1930 | 3.299 | 2.752 | 477 | 53 | 17 | |||
| 1941 | 3.620 | 2.959 | 592 | 68 | 1 | |||
| 1956 | 3.863 | 3.317 | 479 | 67 | 0 | |||
| 1966 | 3.431 | 3.009 | 422 | 0 | ||||
| 1977 | 3.081 | 2.666 | 372 | 43 | 0 | |||
| 1992 | 1.952 | 1.702 | 214 | 2 | 34 | 0 | ||
| 2002 | 1.841 | 1.541 | 200 | 100 | 0 | |||
Așchileu - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric[modificare | modificare sursă]
Se poate presupune că așezarea era locuită în perioada Daciei pre-romane.[9]
Localitatea a fost menționată pentru prima dată în Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus ca fiind locul unde s-a încheiat pacea între armatele migratoare conduse de Tuhutum și românii voievodului Gelu (Gelou, quidam Blacus în textul latin din cronică), după moartea celui din urmă[10] Se atestă astfel continuitatea românilor în aceste teritorii[11]:
„Atunci locuitorii țării, văzând moartea stăpânului lor, din propria lor voință, dându-și dreapta, l-au ales domn al lor pe Tuhutum, tatăl lui Horca. Și în acel loc numit Esculeu și-au întărit credința prin jurământ. Iar din acea zi locul acela este numit Esculeu pentru că acolo au jurat. Iar Tuhutum din acea zi a stăpânit acea țară cu pace și cu fericire”—Anonymus XXVII[12]
Ducatul condus de urmașii lui Tuhutum a rezistat până în vremea regelui Ștefan I. Cronica mai consemnează că o nepoată a lui Tuhutum a fost mama regelui Stefan I. De asemenea se mai arată că toți urmașii lui Tuhutum până la regele Ștefan au fost păgâni și că s-au sedentarizat. Localitatea Așchileu era la mijlocul unor formațiuni teritoriale românești care au fost sub conducerea ducelui Gelu[13]
Următoarele atestări documentare aparțin satului Fodora, menționat din 1214 sub numele de Villa Fodor. Celelalte localități sunt menționate pe la începutul secolului al XIV-lea.
Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]
Se menționează că înainte de 1877, aici au fost descoperite un lanț de aur din 6 verigi cu muchii, o tăbliță de aur și alte obiecte, toate din epoca Daciei pre-romane.[9]
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica ortodoxă din Așchileu Mic.
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Îngeri” din Așchileu Mare, construită în 1828 de Dima din Bistrița și pictată în 1839 de Perșa din Elciu.
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Îngeri” din Așchileu Mic (1801), cu decor sculptat în 1806 și picturi interioare din 1843, executate de Simeon Mărtișianu.
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Comuna Așchileu și satele componente
Biserica ortodoxă din satul Fodora cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1858)
Biserica reformată din satul Fodora (1906)
Biserica ortodoxă din satul Cristorel cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1894)
Biserica reformată din satul Cristorel (1902)
Biserica ortodoxă de zid din Așchileu Mare
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Anonymus Notarius (). Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor. Bucuresti: Editura Mentor. ISBN 973-98955-9-x Verificați valoarea
|isbn=: invalid character (ajutor). - Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ a b Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
- ^ Ioan-Aurel Pop, (Romanian) Rădăcinile medievale ale regiunii (provinciei) istorice Transilvania : (secolele IX-XIII), page 150, in „Economia regională: ipostaze rurale și urbane”, Editors: Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011
- ^ Universitatea Lucian Blaga Sibiu
- ^ În original: latină Tunc habitatores terre uidentes mortem domini sui, sua propria uoluntate dextram dantes, dominum sibi elegerunt Tuhutum patrem Horca. Et in loco illo qui dicitur Esculeu fidem cum iuramentum firmauerunt. Et a die illo locus ille nuncupatus est Esculeu eo quod ibi iurauerunt. Tuhutum uero a die illo terram illam obtinuit pacifice et feliciter.
- ^ Tudor Sălăgean, Note asupra specificului raporturilor dintre cuceritorii maghiari si populatia locala din nordul Transilvaniei in secolele X-XIV, Simpozion, 13 – 15 MAI 2005, SIBIU / coordonatori volum: Zeno Karl PINTER, Ioan Marian ȚIPLIC, Maria Emilia ȚIPLIC, ISBN 973-709-158-2
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Așchileu la Wikimedia Commons
- I.A. Pop despre istoria Esculeu/Aschileu pag.150 [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Imagine din satelit a zonei
- [2]
| |||||||||||||||||||