Sari la conținut

Comuna Așchileu, Cluj

46°59′00″N 23°29′03″E (Comuna Așchileu, Cluj) / 46.98333°N 23.48417°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Așchileu
—  comună  —
Primăria comunei Așchileu
Primăria comunei Așchileu
Așchileu se află în România
Așchileu
Așchileu
Așchileu (România)
Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 46°59′00″N 23°29′03″E ({{PAGENAME}}) / 46.98333°N 23.48417°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA55776
Atestare1320

ReședințăAșchileu Mare
Sate componenteAșchileu Mare, Așchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora

Guvernare
 - PrimarAna Cighir[*][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total65,12 km²

Populație (2021)
 - Total1.397 locuitori
 - Densitate28,5 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407046
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Așchileu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Așchileu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Așchileu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Așchileu (în maghiară Esküllő, în traducere "Locul jurământului", în germană Grossschwalbendorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Așchileu Mare (reședința), Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora.

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Comuna Așchileu, situată la aproximativ 35 km de municipiul Cluj-Napoca, se întinde pe o suprafață de 65,12 km2, populația fiind de aproape 1.900 de locuitori. Comuna este compusă din satul Așchileu Mare, reședință de comună, și satele Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora, dispuse pe valea pârâului Borșa și a afluenților acestuia.



Componența etnică a comunei Așchileu

     Români (76,16%)

     Maghiari (5,8%)

     Alte etnii (0,5%)

     Necunoscută (17,54%)



Componența confesională a comunei Așchileu

     Ortodocși (74,8%)

     Reformați (5,73%)

     Penticostali (1,22%)

     Alte religii (0,57%)

     Necunoscută (17,68%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Așchileu se ridică la 1.397 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.601 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,16%), cu o minoritate de maghiari (5,8%), iar pentru 17,54% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,8%), cu minorități de reformați (5,73%) și penticostali (1,22%), iar pentru 17,68% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Așchileu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ana Cighir[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul PRO România2     
Partidul Social Democrat1     
Partidul Mișcarea Populară1     

Evoluție istorică

[modificare | modificare sursă]

Structura etno-demografică a comunei Așchileu a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2.296 1.898 279 1 57 61
1880 2.377 1.969 366 4 38
1890 2.561 2.054 444 2 61
1900 2.695 2.195 492 8 0
1910 3.043 2.437 514 27 65
1920 2.910 2.392 456 62
1930 3.299 2.752 477 53 17
1941 3.620 2.959 592 68 1
1956 3.863 3.317 479 67 0
1966 3.431 3.009 422 0
1977 3.081 2.666 372 43 0
1992 1.952 1.702 214 2 34 0
2002 1.841 1.541 200 100 0

Așchileu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Se poate presupune că așezarea era locuită în perioada Daciei pre-romane.[9]

Localitatea a fost menționată pentru prima dată în Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus ca fiind locul unde s-a încheiat pacea între armatele migratoare conduse de Tuhutum și românii voievodului Gelu (Gelou, quidam Blacus în textul latin din cronică), după moartea celui din urmă[10] Se atestă astfel continuitatea românilor în aceste teritorii[11]:

„Atunci locuitorii țării, văzând moartea stăpânului lor, din propria lor voință, dându-și dreapta, l-au ales domn al lor pe Tuhutum, tatăl lui Horca. Și în acel loc numit Esculeu și-au întărit credința prin jurământ. Iar din acea zi locul acela este numit Esculeu pentru că acolo au jurat. Iar Tuhutum din acea zi a stăpânit acea țară cu pace și cu fericire”
—Anonymus XXVII[12]

Ducatul condus de urmașii lui Tuhutum a rezistat până în vremea regelui Ștefan I. Cronica mai consemnează că o nepoată a lui Tuhutum a fost mama regelui Stefan I. De asemenea se mai arată că toți urmașii lui Tuhutum până la regele Ștefan au fost păgâni și că s-au sedentarizat. Localitatea Așchileu era la mijlocul unor formațiuni teritoriale românești care au fost sub conducerea ducelui Gelu[13]

Următoarele atestări documentare aparțin satului Fodora, menționat din 1214 sub numele de Villa Fodor. Celelalte localități sunt menționate pe la începutul secolului al XIV-lea.

Descoperiri arheologice

[modificare | modificare sursă]

Se menționează că înainte de 1877, aici au fost descoperite un lanț de aur din 6 verigi cu muchii, o tăbliță de aur și alte obiecte, toate din epoca Daciei pre-romane.[9]

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Anonymus Notarius (). Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor. Bucuresti: Editura Mentor. ISBN 973-98955-9-x Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  8. ^ Structura etno-demografică a României
  9. ^ a b Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
  10. ^ Ioan-Aurel Pop, (Romanian) Rădăcinile medievale ale regiunii (provinciei) istorice Transilvania : (secolele IX-XIII), page 150, in „Economia regională: ipostaze rurale și urbane”, Editors: Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011
  11. ^ Universitatea Lucian Blaga Sibiu
  12. ^ În original: latină Tunc habitatores terre uidentes mortem domini sui, sua propria uoluntate dextram dantes, dominum sibi elegerunt Tuhutum patrem Horca. Et in loco illo qui dicitur Esculeu fidem cum iuramentum firmauerunt. Et a die illo locus ille nuncupatus est Esculeu eo quod ibi iurauerunt. Tuhutum uero a die illo terram illam obtinuit pacifice et feliciter.
  13. ^ Tudor Sălăgean, Note asupra specificului raporturilor dintre cuceritorii maghiari si populatia locala din nordul Transilvaniei in secolele X-XIV, Simpozion, 13 – 15 MAI 2005, SIBIU / coordonatori volum: Zeno Karl PINTER, Ioan Marian ȚIPLIC, Maria Emilia ȚIPLIC, ISBN 973-709-158-2

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Așchileu la Wikimedia Commons