Florești, Cluj
| Florești | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Conacul familiei Mikes (anii 1900) | |
  Florești Florești (România) | |
 Florești Florești (Județul Cluj) | |
| Coordonate: 46°44′39″N 23°29′05″E / 46.74417°N 23.48472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| Comună | Florești |
| SIRUTA | 57715 |
| Atestare | [2]  |
| Altitudine | 371 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 50.307 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407280 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [1] |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Florești, până în 1924 Feneșu Săsesc, colocvial Feneș sau Feniș (în maghiară Fenes, Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch, Fenesch, Fenisch, Deutsch-Branndorf), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.
Este situat pe drumul Cluj-Oradea, pe malul Someșului Mic, la 7 km de Cluj.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Preistorie
[modificare | modificare sursă]Epoca de piatră
[modificare | modificare sursă]Neolitic
[modificare | modificare sursă]În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată.[3]
În punctul numit Hotmort, s-a descoperit un grup de tumuli, dar epoca sau cultura acestora nu a putut fi precizată.[4]
În punctul numit dâmbul Tarișnea, s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată.[5] O altă așezare deschisă neolitică, de cultură neprecizată, s-a descoperit în același punct.[6]
Eneolitic
[modificare | modificare sursă]Pe proprietatea Mikeș, s-a descoperit o așezare neo-eneolitică, de cultură neprecizată.[7]
Epoca de bronz
[modificare | modificare sursă]Epoca bronzului timpuriu
[modificare | modificare sursă]La vest de Cetatea Fetei, în hotarul satului, s-a descoperit o așezare deschisă din epoca bronzului, de cultură neprecizată.[8]
În punctul numit Cetatea Fetei, s-a descoperit o așezare deschisă, aparținând culturii Coțofeni. În același punct, s-a descoperit și o așezare deschisă din epoca bronzului, de cultură neprecizată.[9]
În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu, aparținând culturii Coțofeni.[3]
În punctul numit Labu, s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu, care aparține culturii Coțofeni. În același punct, s-a descoperit o a doua așezare, a cărei culturi nu a putut fi determinată.[10]
Epoca târzie a bronzului
[modificare | modificare sursă]În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o necropolă de incinerație, aparținând culturii Wittenberg, ce conținea 25 de morminte.[3]
Tot în punctul numit Șapca Verde, a fost descoperită și o necropolă de înhumare, conținând 84 de morminte, aparținând culturii Noua.[3]
Epoca de fier
[modificare | modificare sursă]Hallstatt
[modificare | modificare sursă]În punctul numit Cetatea Fetei, s-a descoperit o așezare deschisă, de cultură neprecizată.[9]
În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o așezare din epoca Hallstatt, de cultură neprecizată.[3]
În punctul numit Labu, s-a descoperit o așezare din epoca Hallstatt, de cultură neprecizată.[10]
La Tène
[modificare | modificare sursă]În punctul numit Cetatea Fetei, s-a descoperit o așezare deschisă, de cultură neprecizată, datată din epoca La Tène.[9]
În punctul numit Labu, s-a descoperit o așezare, datată între secolele I î.Hr. și I d.Hr., a cărei culturi nu a putut fi precizată de către arheologi.[10]
Antichitate
[modificare | modificare sursă]Perioada romană
[modificare | modificare sursă]În punctul numit dâmbul Tarișnea s-a descoperit o așezare din epoca romană târzie[5].
În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit un monument comemorativ aparținând culturii romane, posibil funerar[3].
În punctul numit Labu s-a descoperit o așezare ce datează din epoca romană dintre secolele 2 și 3 după Christos[10].
Epoca migrațiilor
[modificare | modificare sursă]În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o așezare gepidică aparținând secolului 5 după Christos. Tot în acest punct s-a descoperit și o necropolă de înhumație gepidică care a conținut 45 de morminte[3].
O așezare din epoca migrațiilor de cultură neprecizată datată între secolele 7 și 8 după Christos a fost de asemenea descoperită în punctul numit Șapca Verde[3].
Evul Mediu
[modificare | modificare sursă]O așezare din epoca medievală timpurie de cultură neprecizată a fost descoperită în punctul numit Labu[10].
O cetate fortificată cu val și palisadă și cu zid de piatră datată între secolele 13 și 14 după Hristos, a fost descoperită în același punct, numit Labu[10].
Fortificația Floreștiului a fost construită pe dealul Lazului în secolul 13[11].
Prima atestare documentară a localității este din 1297 sub numele de Zaazfenes[necesită citare].
Într-un document din 1336 apare ca proprietate a bisericii Cluj-Manastur, mai târziu intră în proprietatea episcopiei Ardealului[necesită citare].
În partea de sud-vest a satului, în vârful Dealul cetății, încă se mai pot găsi rămășițele Cetății Floreștiului (Fenesvár) denumită și Cetatea Fetei.
Cetatea a fost construită după invazia tătară de către episcopul Petru al Transilvaniei și este menționată din 1312[necesită citare].Probabil a fost distrusă în timpul răscoalei țărănești din 1437[necesită citare].
Biserica romano-catolică cu hramul Sărbătoarea Tuturor Sfinților a fost construită între secolele 14 și 15, clopotnița acesteia fiind datată din secolele 18-19[12].
Aici a primit o rană fatală Prințul György Rákóczi II al Transilvaniei la 22 mai 1660 în bătălia cu armata turcă[necesită citare].
Amplasat într-un parc de 20 de acri din centru, castelul Mikes în stil clasicist a fost demolat în 1945[necesită citare].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562.
- ^ a b c d e f g h „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ a b „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ a b c „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ a b c d e f „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Muzeul Apei din Cluj-Napoca
- Biserica romano-catolică din Florești
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
_RO_2023.jpg)
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă] | Acest articol despre o localitate din județul Cluj este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |