Florești, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Florești
—  sat și reședință de comună  —
Mikes kastély - Szászfenes.jpg
Florești se află în România
Florești
Florești
Florești (România)
Localizarea satului pe harta României
Florești se află în Județul Cluj
Florești
Florești
Florești (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°44′39″N 23°29′05″E ({{PAGENAME}}) / 46.74417°N 23.48472°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.svg Cluj
ComunăFlorești

SIRUTA57715

Altitudine371 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total20.256 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407280
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Florești (în partea dreaptă) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Florești (în partea dreaptă) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Florești, până în 1924 Feneșu Săsesc, colocvial Feneș sau Feniș, (în maghiară Fenes, Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch , Fenesch, Fenisch, Deutsch-Branndorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.

Este situat pe drumul Cluj-Oradea, pe malul Someșului Mic la 7 km de Cluj.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Preistorie[modificare | modificare sursă]

Epoca de piatră[modificare | modificare sursă]

Neolitic[modificare | modificare sursă]

În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată[2].

În punctul numit Hotmort s-a descoperit un grup de tumuli dar epoca sau cultura acestora nu a putut fi precizată[3].

În punctul numit dâmbul Tarișnea s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată[4]. O altă așezare deschisă neolitică de cultură neprecizată s-a descoperit în același punct[5].

Eneolitic[modificare | modificare sursă]

Pe proprietatea Mikeș s-a descoperit o așezare neo-eneolitică de cultură neprecizată[6].

Epoca de bronz[modificare | modificare sursă]

Epoca bronzului timpuriu[modificare | modificare sursă]

La vest de Cetatea Fetei, în hotarul satului, s-a descoperit o așezare deschisă din epoca bronzului de cultură neprecizată[7].

În punctul numit Cetatea Fetei s-a descoperit o așezare deschisă aparținând culturii Coțofeni. În același punct s-a descoperit și o așezare deschisă din epoca bronzului de cultură neprecizată.[8]

În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu aparținând culturii Coțofeni[2].

În punctul numit Labu s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu care aparține culturii Coțofeni. În același punct s-a descoperit o a doua așezare a cărei culturi nu a putut fi determinată[9].

Epoca târzie a bronzului[modificare | modificare sursă]

În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o necropolă de incinerație aparținând culturii Wittenberg ce conținea 25 de morminte[2].

Tot în punctul numit Șapca Verde a fost descoperită și o necropolă de înhumație conținând 84 de morminte aparținând culturii Noua[2].

Epoca de fier[modificare | modificare sursă]

Hallstat[modificare | modificare sursă]

În punctul numit Cetatea Fetei s-a descoperit o așezare deschisă de cultură neprecizată[8].

În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o așezare din epoca Hallstat de cultură neprecizată[2].

În punctul numit Labu s-a descoperit o așezare din epoca Hallstat de cultură neprecizată[9].

La Tène[modificare | modificare sursă]

În punctul numit Cetatea Fetei s-a descoperit o așezare deschisă de cultură neprecizată datată din epoca La Tène[8].

În punctul numit Labu s-a descoperit o așezare datată între secolele 1 înainte și după Christos a cărei culturi nu a putut fi precizată de către arheologi[9].

Antichitate[modificare | modificare sursă]

Perioada romană[modificare | modificare sursă]

În punctul numit dâmbul Tarișnea s-a descoperit o așezare din epoca romană târzie[4].

În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit un monument comemorativ aparținând culturii romane, posibil funerar[2].

În punctul numit Labu s-a descoperit o așezare ce datează din epoca romană dintre secolele 2 și 3 după Christos[9].

Epoca migrațiilor[modificare | modificare sursă]

În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o așezare gepidică aparținând secolului 5 după Christos. Tot în acest punct s-a descoperit și o necropolă de înhumație gepidică care a conținut 45 de morminte[2].

O așezare din epoca migrațiilor de cultură neprecizată datată între secolele 7 și 8 după Christos a fost de asemenea descoperită în punctul numit Șapca Verde[2].

Evul Mediu[modificare | modificare sursă]

O așezare din epoca medievală timpurie de cultură neprecizată a fost descoperită în punctul numit Labu[9].

O cetate fortificată cu val și palisadă și cu zid de piatră datată între secolele 13 și 14 după Christos a fost descoperită în același punct numit Labu[9].

Fortificația Florești I a fost construită pe dealul Lazului în secolul 13[10].

Prima atestare documentară a localității este din 1297 sub numele de Zaazfenes[necesită citare].

Într-un document din 1336 apare ca proprietate a bisericii Cluj-Manastur, mai târziu intră în proprietatea episcopiei Ardealului[necesită citare].

În partea de sud-vest a satului, în vârful Dealul cetății, încă se mai pot găsi rămășițele Cetății Floreștiului (Fenesvár) denumită și Cetatea Fetei.

Cetatea a fost construită după invazia tătară de către episcopul Petru al Transilvaniei și este menționată din 1312[necesită citare].Probabil a fost distrusă în timpul răscoalei țărănești din 1437[necesită citare].

Biserica romano-catolică cu hramul Sărbătoarea Tuturor Sfinților a fost construită între secolele 14 și 15, clopotni'a acesteia fiind datat[ din secolele 18-19[11].

Aici a primit o rană fatală Prințul György Rákóczi II al Transilvaniei la 22 mai 1660 în bătălia cu armata turcă[necesită citare].

Amplasat într-un parc de 20 de acri din centru, castelul Mikes în stil clasicist a fost demolat în 1945[necesită citare].

Demografie[modificare | modificare sursă]

În ultimii 10 ani, comuna Florești din Cluj a crescut de la 7.600 de locuitori (în 2007), la peste 33.000 (în 2017). În anul 2019 a fost raportată populația ca fiind de peste 60.000 de locuitori. De asemenea, în ultimii 10 ani au fost finalizate 16.300 de locuințe în Florești, comparativ cu 12.400 în Cluj-Napoca.[12].

Un impuls deosebit pentru explozia imobiliară a fost construirea unui cartier ANL, care a creat infrastructura și utilitățile pentru viitoarele blocuri de locuințe. Din păcate construcțiile sunt amplaste în multe cazuri destul de haotic, cu străzi înguste de acces, respectând puține reguli și din cauza aceasta unele zone sunt extrem de aglomerate.

Pe o parte din unitatea militară cedată consiliului județean se va construi un spital regional.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b c d e f g h „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  3. ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  4. ^ a b „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  5. ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  8. ^ a b c „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  9. ^ a b c d e f „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  12. ^ Cum va arata "Cluj Arena" de Floresti.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]