Palatul Urania din Cluj-Napoca
(Redirecționat de la Palatul Urania din Cluj)
Sari la navigare
Sari la căutare
| Palatul Urania | |
 Palatul Urania din Cluj-Napoca | |
| Informații despre clădire | |
|---|---|
| Localitate | Cluj-Napoca |
| Țară | România |
| Arhitect | Géza Kappeter |
| Cod LMI | CJ-II-m-B-07349 |
| Data finalizării | 1910 |
| Stil | Secesiunea vieneză |
Palatul Urania din Cluj-Napoca (str. Horea nr. 4), construit la 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter, este una dintre clădirile reprezentative pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca, avându-l ca prim proprietar pe Udvari András (clădirea va fi achiziționată în data de 10 decembrie 1910), producător de trăsuri și om pasionat de cinematografie[1]. Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din Viena.
Istoric[modificare | modificare sursă]
În anul 1964 cinematograful din incinta clădirii a fost redenumit în 23 August, pe atunci ziua națională a României. După 1989 a primit numele de Favorit, de asemenea fără legătură cu Urania. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
- Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București.
- Varga Attila; Rus Gabriela - Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1967-1918), Editura Argonaut, Vol.1, 2017.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Palatele Secessionului clujean, 23 mai 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă
 | Acest articol legat de orașul Cluj-Napoca este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
- ^ Varga Attila; Rus Gabriela (). Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Vol. 1. Argonaut. p. 115.