Carol Popp de Szathmári
| Carol Popp de Szathmári | |
 Carol Popp de Szathmári |
|
| Nume la naștere | Szathmáry Pap Károly |
| Născut | 11 ianuarie 1812 Cluj, Imperiul Austriac |
| Decedat | 3 iulie 1887 (75 de ani) București, Regatul României |
| Naționalitate |  român |
| Domeniu artistic | Fotografie |
| Pregătire | Anton Chladek |
| Patronaj | Bukuresti Magyar Közlöny |
| Influențat de | Anton Chladek |
| Premii | În anul 1855, medalii de la Regina Angliei, Împăratul Austriei, Napoleon al III-lea al Franței și Regele Spaniei |
modifică  |
|
Carol Popp de Szathmári (n. 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - d. 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa.
Cuprins
Originea și studiile[modificare | modificare sursă]
A fost fiul lui Daniel Szathmáry, mic nobil, fără moșie, și pastor angajat al Colegiului Reformat din Cluj. Soția lui Daniel Szathmáry a fost Suzanna (Zsuzsanna), născută Vass. Carol (Károly) Szathmári și-a efectuat primele studii la Colegiul Reformat din Cluj. Apoi a studiat dreptul și a lucrat o vreme ca funcționar la Sibiu. Supranumele de Popp (Pap) și l-a atribuit cu referire la profesia tatălui său. În tinerețe a avut o legatură romantică cu artistocrata Maria Văcărescu, viitoarea soție a spătarului Costache Ghica și a doua soție a prințului Gheorghe Bibescu. Pe urmele acestei pasiuni a vizitat prima dată Țara Românească în anul 1831. Un timp a studiat pictura la Roma, unde s-a împrietenit cu Constantin Lecca. Ulterior a plecat la Viena, unde a studiat pictura la Academia de arte, între alții, cu Peter Fendi (1792-1842) și Johann Treml (1816-1852). În continuare a efectuat două voiaje de studii în Italia. Din 1843 a activat la București. Prin (1853) a lucrat o vreme cu Anton Chladek. A călătorit intens în țară și străinătate, de unde a adus numeroase imagini pitorești cu caracter de reportaj, dintre care cele executate în acuarelă se disting prin vervă, spontaneitate și poezie.
Pictor[modificare | modificare sursă]
În pictură, limbajul său este migălos și greoi, dar vădind același spirit de observație ascuțit, mai ales în scenele reprezentând bâlciuri sau târguri. Ca litograf, Szathmári a lăsat un Album cu vederi din Transilvania (1841), precum și portretele deputaților din Dieta Transilvaniei. În 1860 a realizat o hartă topografică a țării. Opera sa mai cuprinde cromolitografii și acuarele înfățișând tipuri și porturi populare cu un caracter exclusiv documentar.
Fotograf[modificare | modificare sursă]
În anul 1843 a realizat primele dagherotipii, iar în urma unor cercetări, a realizat și primele talbotipii (calotipii).
În perioada 1860-1870 Carol Popp de Szathmari a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii. Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist de război.[1][2]
A călătorit în China, iar cu acordul Țarului Rusiei, a ajuns și în Siberia, unde a realizat fotografii artistice.
A deținut un atelier de fotografie pe terenul închiriat de la Ștefan Greceanu, pe Podul Mogoșoaiei, vis-a-vis de Biserica Săridar.[3]
Distincții[modificare | modificare sursă]
În anul 1855 a primit patru medalii, pentru albumele de fotografie realizate și pentru activitatea sa fotografică, medaliile fiind acordate de regina Angliei, împăratul Austriei, împăratul Napoleon al III-lea al Franței și regele Spaniei.
Activitate culturală[modificare | modificare sursă]
În anul 1860 a contribuit la înființarea Bukuresti Magyar Közlöny, prima asociație culturală a maghiarilor din București.
Galerie imagini[modificare | modificare sursă]
-
Portret -
Târgul Drăgaica, acuarelă -
Matei Millo în costumaţie de teatru, din piesa Paracliserul
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Fotografia – „o victorie a industrialului, un rău al secolului“, 12 noiembrie 2007, Gândul, accesat la 4 ianuarie 2014
- ^ FOTO Primul fotojurnalist de război din lume a fost un clujean: 202 ani de la nașterea lui Carol Popp de Szathmáry, 11 ianuarie 2014, Florina Pop, Adevărul, accesat la 31 iulie 2014
- ^ Atelierul lui Carol Szathmari din 1871, 24 februarie 2013, Oana Marinache, Adevărul, accesat la 4 ianuarie 2014
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
- Frunzetti Ion, Arta românească în secolul XIX, Ed. Meridine, București, 1991
- Ionescu, Adrian-Silvan, Cruce și semilună. Războiul ruso-turc din 1853-1854 în chipuri și imagini, Ed. Biblioteca Bucureștilor, București, 2001
- Oprescu, George, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Ed. Meridiane, București, 1984
- Oprescu, George, Pictorii din familia Szathmary, Tiparul Institutului Grafic din Sfânta Mânăstire Neamțu
- Oprescu, George, Carol Popp de Szathmary, Analele Academiei Române, 1941
- Emanuel Bădescu, Radu Oltean, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureștilor - Carol Popp de Szathmári, Photographer of Bucharest, editura Art Historia, 2012
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Carol Popp de Szathmari Carol Popp de Szathmáry
- Famouswhy Carol Popp de Szathmáry
- Carol Popp de Szathmáry Carol Szathmari: An Outstanding 19th Century Romanian Photographer de Dr. Adrian-Silvan Ionescu
- Aventurile lui Szathmari, 27 ianuarie 2012, Emanuel Badescu, Ziarul de Duminică
- FOTOISTORIE/ Cupidon cu bratele frânte - prima fotografie a lui Szathmari, 9 mar 2010, Emanuel Badescu, Ziarul de Duminică
- Atelierul lui Szathmari de la Hanul Bossel, 17 nov 2006, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
- Fotograful Bucureștilor - Carol Popp de Szathmári - Mica enciclopedie AS, Aurora Petan, Formula AS - anul 2013, numărul 1054
- Harta României Meridionale, Hartă austriacă a Țării Românești întocmită între 1855-59, editată de Szathmári în 1864
Articole biografice
- Vă mai amintiți de... Carol Popp de Szathmáry, 29 iulie 2009, Eliza Zdru, Adevărul
