Bușteni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru un sat, vedeți Bușteni, Dolj.
Bușteni
—  Oraș  —
Bușteni
Bușteni
Stemă
Stemă
Bușteni se află în România
Bușteni
Bușteni
Bușteni (România)
Localizarea orașului pe harta României
Bușteni se află în Județul Prahova
Bușteni
Bușteni
Bușteni (Județul Prahova)
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: Coordonate: 45°24′42″N 25°32′14″E / 45.41167°N 25.53722°E / 45.41167; 25.5372245°24′42″N 25°32′14″E / 45.41167°N 25.53722°E / 45.41167; 25.53722

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltare Sud - Muntenia
Județ Stema Prahova.svg Prahova

SIRUTA 131210
Atestare 1800

Reședință Bușteni[*]
Localități componente Bușteni[*], Poiana Țapului

Guvernare
 - Primar Irinel Ghiță[*][4] (PSD, )

Altitudine 875 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8894 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 10.463 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 105500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția orașului în cadrul județului
Poziția orașului în cadrul județului
Amplasare zonala
Amplasare zonala

Bușteni este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Bușteni (reședința) și Poiana Țapului. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei, între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”.

Altitudinea medie a orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități și activități de vacanță, de la schi la excursii montane. Are o populație de 8.894 locuitori.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele Brașov și Dâmbovița, în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlătoarea. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov.[5] Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stațiile Bușteni și Poiana Țapului.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Bușteni

     Români (94.33%)

     Necunoscută (4.48%)

     Altă etnie (1.18%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Bușteni

     Ortodocși (93.22%)

     Necunoscută (4.51%)

     Altă religie (2.25%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bușteni se ridică la 8.894 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.463 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%). Pentru 4,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Bușteni - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Bușteni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Irinel Ghiță[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 8                
Partidul Mișcarea Populară 2                
Partidul Ecologist Român 2                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                
Partidul Național Liberal 1                
Partidul România Mare 1                

Istorie[modificare | modificare sursă]

Practic nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile localității. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea „nici vorbă nu era de vreun sat”. Cel mai important an este 1782, când domnitorul Mihai Șuțu înființează, cu 24 de familii de scutelnici ai Mănăstirii Sinaia, primul cătun - Izvorul, care va fi la originea apariției viitoarelor așezări de mai târziu: Bușteni, Poiana Țapului și Azuga. Valea Prahovei a avut mult de suferit în timpul ocupațiilor austriece din 1783 și 1854 și în timpul Primului Război Mondial.

Înainte de 1782 singura locuință, „Slonul de piatră”, era cel mai mare han din zonă, situat pe locul Zamorei de azi, unde se opreau negustorii pentru a se ospăta, odihni și adăpa caii. În 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea „La Bușteni”, terenul nefiind locuit, dar presărat cu gropi. Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguș, Niță Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcția șoselei dintre Câmpina și Predeal, iar după 30 de ani se instalează și calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al județului Prahova. El ocupa atunci malul drept al Prahovei și partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul și Valea Albă. Casa regală a construit în sat biserică (1889) și, în 1887, un local pentru școala care funcționa din 1865 și în care în 1892 învățau 90 de elevi (din care 30 de fete). În 1882, s-a deschis o fabrică de hârtie care producea hârtie de mucava, apoi și hârtie de paie, de împachetat și pentru tipar. Existau deja câteva hoteluri și se puteau închiria vile de către turiști.[8]

Tot în acea vreme apare fenomenul ce va spori faima stațiunii – schiul – datorită căruia a fost posibilă apariția construcțiilor de o frumusețe aparte care se mai păstrează și astăzi, dovada fiind numărul mare al turiștilor care vin să se odihneasca aici în ambianța plină de farmec a vilelor, atunci când vor să scape de „zăpușală și praful orașelor”. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanță din străinătate aduc cu ei moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie” la Sinaia și la Bușteni pe Valea Albă și Coștila.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Crucea eroilor români din Primul Război Mondial

În orașul Bușteni Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial (1926–1928) aflată pe vârful Caraiman, monument istoric memorial sau funerar de interes național. În fața gării se află statuia caporalului Constantin Mușat „Ultima grenadă” (1928), monument de for public de interes național. Tot de interes național sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914–1918) și castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis și parc.

În rest, alte opt obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt monumente de arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986; fostă școală și bibliotecă orășenească); casa Alexandru Popescu; Căminul Preoțesc; vila „Leonida” (începutul secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniță); vila Aura Buzescu (1920); și fabrica de hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele de producție (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele din 1920–1940, astăzi săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodărești (1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele.

Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice în zona stațiunii:

Primari[modificare | modificare sursă]

  • Emanoil Savin [9]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=405. Accesat la 1 ianuarie 2013. 
  4. ^ Alegeri locale partiale Prahova: ALDE a câştigat Primăria din Băicoi, iar PSD a obţinut mandatul de primar al oraşului Buşteni, HotNews, 12 iunie 2017 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Bușteni. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@45.4133241,25.5103537,13z. Accesat la 19 martie 2015. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Bușteni, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 88. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  9. ^ Performerul de sub crestele Caraimanului, Ilie Dobre, Editura Paralela 45, 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bușteni