1944

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Secole: Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea - Secolul al XXII-lea

Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1939 1940 1941 1942 1943 - 1944 - 1945 1946 1947 1948 1949



Evenimente[modificare | modificare sursă]

Al doilea război mondial

Ianuarie-Februarie[modificare | modificare sursă]

4 ian.-19 mai: Bătălia de la Monte Cassino.
  • ianuarie: Miliția poloneză ucide zilnic în Varșovia minim 10 germani. În total, 150.000 germani cad pe timpul războiului din mâna miliției. Înaintea Răscoalei din Varșovia, AK pierduse 62.000 oameni
  • 1 ianuarie: Himmler raportează că 25.000 soldați ai Waffen-SS sunt ucrainieni
  • 4 ianuarie: Armata Roșie trece de bariera de înaintea războiului dintre Polonia și URSS la Wolyn
  • 24 ianuarie: O comisie sovietică specială pretinde că naziștii sunt vinovați pentru măcelul de la Katyn
  • 29 ianuarie: Partizani evrei și lituanieni ucid 300 săteni, majoritatea femei și copii, în Koniuchy, pentru rezistența împotriva raidurilor lor
  • 31 ianuarie: Debarcarea forțelor americane în Arhipelagul Marshall
  • 1 februarie: Generalul Franz Kutschera, șef al poliției germane din Varșovia, este asasinat de către un grup de tineri membri ai AK. Ca represalii, germanii împușcă 100 prizonieri în locul unde acesta a fost ucis și alți 200 în apropiere de închisoarea Pawiak
  • 5 februarie: Sovieticii cuceresc orașul Luck
  • 9 februarie: La Lesno, 60 de femei muncitoare la căile ferate sunt executate de către naziști ca represalii față de un act de sabotaj
  • 22 februarie: Trupele NKVD încercuiesc sute de sate cecene în USSR și în 24 de ore deportează populația acestora către Siberia. În jur de 530.000 ceceni pier, supraviețuitorii putându-se reîntoarce acasa abia în 1956
  • 27 februarie: Forțele germane, asistate de SS-Galizien și UPA, atacă Huta Pieniacka, cauzând 500-800 victime
  • 16 iunie: Timișoara este bombardată pentru prima dată de către Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii

Martie-Mai[modificare | modificare sursă]

  • 12 martie: Trupele SS ucrainiene și suporterii lui Bandera masacrează 250 polonezi într-o mănăstire dominicană în Podkamien; alți 600 sunt uciși în cătune
  • 17 martie: Hitleriștii asasinează la Rîbnița aproape 400 de prizonieri, cetățeni sovietici și anti-fasciști români
  • 18 martie: Trupele naziste ocupă Ungaria
  • 21 martie: C.I.C.Brătianu și Iuliu Maniu adresează mareșalului Ion Antonescu o scrisoare în care cer ieșirea României din război
  • 23 martie: Naziștii și ucrainienii incendiază toți locuitorii din Huta Werchobuska pentru adăpostirea evreilor.
  • 4 aprilie: Bombardamentul masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului produce 3000 de morți și 2000 de răniți.
  • 10 aprilie: Eliberarea Odesei.
  • 12/15 aprilie: Eliberarea orașselor Kerci, Simferopol, Eupatoria.
  • aprilie: 3.000 soldați evrei (dintr-un total de 4.200) dezertaseră armata poloneză în Orientul Mijlociu. Unii se alături unităților Marii Britanii, alții grupurilor teroriste precum Irgun. Printre ei se află și Menachem Begin. Aproximativ 838 evrei vor îmbrăca uniforma poloneză pentru a înfrunta Germania
  • 15 aprilie: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu Severin
  • 15 aprilie: Al doilea mare bombardament anglo-american asupra capitalei. Universitatea e distrusă parțial.
  • mai: Lui Roosevelt i se prezintă dovezi ale vinovăției sovieticilor privind masacrul de la Katyn, dar el afirmă că este „absolut convins" de vinovăția naziștilor
  • 4 mai: În Owczarnia, 17 soldați AK sunt uciși de către Armata Poporului, organizație secretă condusă de comuniști
  • 18 mai: Trupele generalului Wladyslaw Anders, al II-lea Corp polonez atașat armatei britanice a XVIII-a, capturează Monte Cassino și ridică un steag polonez asupra ruinelor
  • 18 mai: A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor crimeeni din Crimeea înspre Asia Centrală.

Iunie-Iulie[modificare | modificare sursă]

6 iunie: Ziua Z
  • iunie: În primele șase luni ale anului 1944, AK ucisese 584 jandarmi germani, comparativ cu cei 361 din 1943
  • 4 iunie: Trupele americane, britanice și franceze eliberează Roma
  • 5 iunie: Mai mult de 1.000 de bombardiere britanice aruncă 5000 de tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea zilei Z
  • 6 iunie: Sub comanda generalului american Dwight Eisenhower, este declanșată Operațiunea Overlord, însemnând debarcarea aliaților în Normandia
  • 10 iunie: Trupele naziste au ucis aproape 650 de civili, locuitori ai satului Oradour-sur-Glane, Franța
  • 10 iunie: Mai mult de 40 săteni sunt uciși de către naziști în Pikule pentru adăpostirea partizanilor polonezi
  • 3 iulie: Trupele sovietice eliberează Minsk-ul
  • 12 iulie: În lumina trădării sovieticilor și atacurilor asupra AK, generalul Bor-Komorowski spune trupelor sale: "Trebuie să cooperăm cu sovieticii doar pentru a lupta împotriva Germaniei"
  • 13/22 iulie: Armata Roșie încercuiește și distruge forțele germane și ucrainiene (inclusiv divizia SS-Galizien) la Brody
  • 17 iulie: Sovieticii arestează 6.000 soldați AK, în timp ce 1.000 scapă. Din iulie până în decembrie, aproximativ 30.000 soldați AK vor fi arestați în estul râului Wisla
  • 20 iulie: Adolf Hitler supraviețuiește complotului de la 20 iulie într-o încercare de asasinat condusă de Claus von Stauffenberg
  • 20: 29 iulie - Uniunea dintre forțele AK și Armata Roșie cauzează 1.400 morți în rândurile germanilor
  • 21 iulie: Comitetul Polonez pentru Eliberarea Națională este creat la ordinul lui Stalin pentru a stabili controlul asupra Poloniei
  • 22 iulie: Comitetul Polonez pentru Eliberarea Națională este declarat ca guvern provizoriu în Polonia
  • 24 iulie: Lagărul de concentrare Majdanek, unde 360.000 oameni și-au pierdut viața, este eliberat de către sovietici. Mai târziu în același an, URSS va folosi lagărul pentru a întemnița membri ai miliției polone
  • 25 iulie: Racheta experimentală V-2 care nu explodase este recoperată de către miliția poloneză și readusă în Marea Britanie cu un avion special
  • 26 iulie: În Varșovia, prezența trupelor sovietice în apropiere, conduce la o decizie a miliției poloneze să se revolteze împotriva Germaniei înaintea sosirii Armatei Roșii
  • 27 iulie: Mai multe mii de soldați AK sunt arestati de către sovietici după ce aceștia depuseseră armele
  • 29 iulie: Radio Moscova îndeamnă locuitorii Varșoviei la revoltă: "Momentul când trebuie să acționăm a sosit"

August-Decembrie[modificare | modificare sursă]

25 august: Eliberarea Parisului. Defilarea trupelor americane pe Champs Elysees.

Alte evenimente[modificare | modificare sursă]

  • 2 aprilie: Declarația U.R.S.S. privind garantarea suveranității și integrității României cu condiția capitulării necondiționate.
  • 26 aprilie: Formarea guvernului Andreas Papandreu în Grecia.
  • 27 aprilie: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București
  • 17 iunie: Islanda anunță separarea sa definitivă de Danemarca și se proclamă republică - ziua națională
  • 23 iunie: Scriitorul german Thomas Mann devine cetățean american
  • 7 noiembrie: Franklin Roosevelt a câștigat cel de-al patrulea mandat de președinte al SUA

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Decese[modificare | modificare sursă]

nedatat: Béla Ágai, scriitor, jurnalist și medic maghiar de origine evreiască (n. 1870)

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

Alfred Nobel mirrored.png

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Istoria lumii în date - Editura enciclopedică română - 1972

Suverani, conducători[modificare | modificare sursă]

Europa[modificare | modificare sursă]

  • Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
  • Belgia: Leopold al III-lea (rege din dinastia de Saxa-Coburg, 1934-1944, 1950-1951) și Charles de Flandra (regent, 1944-1950)
  • Bulgaria: Simeon al II-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1943-1946)
  • Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
  • Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
  • Elveția: Walter Stampfli (președinte, 1944)
  • Finlanda: Risto Heikki Ryti (președinte, 1940-1944) și Kaarlo Gustav Emil Mannerheim (1944-1946; anterior, regent, 1918-1919)
  • Franța: Henri Philippe Petain (șef al statului, 1940-1944)
  • Germania: Adolf Hitler (fuhrer, 1934-1945)
  • Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
  • Irlanda: Douglas Hyde (președinte, 1938-1945)
  • Islanda: Sveinn Bjornsson (președinte, 1944-1952)
  • Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
  • Iugoslavia: Petru al II-lea (rege din dinastia Karagheorghevic, 1934-1945)
  • Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
  • Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
  • Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
  • Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
  • Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
  • Polonia: Wladislaw Raczkiewicz (președinte, 1939-1945)
  • Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
  • România: Mihai I (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringe, 1927-1930, 1940-1947)
  • Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
  • Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
  • Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
  • Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
  • Ungaria: Miklos Horthy (regent, 1920-1944) și Ferenc Szalasi (conducător național, 1944-1945)
  • Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)

Africa[modificare | modificare sursă]

  • Africa de sud: Nicolaas Jacobus de Wet (administrator, 1943-1945)
  • Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
  • Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945)
  • Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
  • Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
  • Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
  • Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
  • Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
  • Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
  • Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
  • Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
  • Liberia: William Vacanarat Shadrach Tubman (președinte, 1943/1944-1971)
  • Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
  • Oyo: Laeigbolu I (rege, 1911-1944)
  • Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
  • Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
  • Tunisia: Muhammad al VIII-lea ibn Muhammad (VI) al-Amin (bey din dinastia Husseinizilor, 1943-1957; suveran, din 1956)
  • Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)

Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare sursă]

  • Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
  • Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
  • Bahrain: Salman al II-lea ibn Hamad (emir din dinastia al-Khalifah, 1942-1961)
  • Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
  • Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
  • Iran: Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
  • Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
  • Liban: Bișara al-Khoury (președinte, 1943-1952)
  • Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
  • Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
  • Siria: Șukri al-Kuwwatli (președinte, 1943-1949)
  • Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
  • Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)

Asia (Orientul Îndepărat)[modificare | modificare sursă]

  • Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
  • Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
  • Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
  • China: Wang Jingwei (președinte, 1940-1944) și Jiang Jieshi (Jiang Zhongsheng) (președinte, 1928-1931, 1943-1949)
  • Filipine: Manuel Luis Quezon (președinte, 1935-1944) și Sergio Osmena (președinte, 1944-1946)
  • India: Archibald Percival Wavell (vicerege, 1943-1945)
  • Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
  • Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
  • Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
  • Maldive: Nur ad-Din Hassan Iskandar (sultan, 1935-1945)
  • Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
  • Mataram (Surakarta): Pakubowono al XI-lea (Senapati Ingaloyo Abd ar-Rahman Saiyid ad-Din Panolugono) (sultan, 1939-1945)
  • Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
  • Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
  • Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946)
  • Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
  • Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
  • Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
  • Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955)

America[modificare | modificare sursă]

  • Argentina: Pedro Pablo Ramirez (președinte, 1943-1944) și Edelmiro Julian Farrell (președinte, 1944-1946)
  • Bolivia: Gualbert Villaroel (președinte, 1944-1946)
  • Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945; dictator, din 1937)
  • Canada: Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946)
  • Chile: Juan Antonio Rios Morales (președinte, 1942-1946)
  • Columbia: Alfonso Lopez Pumarejo (președinte, 1934-1938, 1942-1945)
  • Costa Rica: Rafael Angel Calderon Guardia (președinte, 1940-1944) și Teodoro Picado Michalski (președinte, 1944-1948)
  • Cuba: Fulgencio E. Batista y Zaldivar (dictator, 1940-1944, 1952-1954, 1954-1958) și Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948)
  • Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
  • Ecuador: Carlos Alberto Arroyo del Rio (președinte, 1940-1944) și Jose Maria Velasco Ibarra (președinte, 1934-1935, 1944-1947, 1952-1956, 1960-1961, 1968-1972)
  • El Salvador: Maximiliano Hernandez Martinez (președinte, 1931-1934, 1935-1944), Andres Ignacio Menendez (președinte, 1934-1935, 1944) și Osmin Aguirre y Salinas (președinte, 1944-1945)
  • Guatemala: Jorge Ubico Castaneda (președinte, 1931-1944) și Federico Ponce Valdes (președinte, 1944)
  • Haiti: Elie Lescot (președinte, 1941-1946)
  • Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
  • Mexic: Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946)
  • Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
  • Panama: Ricardo Adolfo de la Guardia (președinte, 1941-1945)
  • Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
  • Peru: Manuel Prado y Ugarteche (președinte, 1939-1945, 1956-1962)
  • Statele Unite ale Americii: Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945)
  • Uruguay: Juan Jose de Amezaga (președinte, 1943-1947)
  • Venezuela: Isaias Medina Angarita (președinte, 1941-1945)

Oceania[modificare | modificare sursă]

  • Australia: Alexander Gore Arkwright Hore-Ruthven (guvernator general, 1936-1945)
  • Noua Zeelandă: Cyrill Louis Norton Newall (guvernator general, 1941-1946)
  • Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)