Comuna Ceanu Mare, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ceanu Mare
—  Comună  —
Ceanu Mare se află în România
Ceanu Mare
Ceanu Mare
Ceanu Mare (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°39′36″N 23°58′12″E / 46.66000°N 23.97000°E / 46.66000; 23.9700046°39′36″N 23°58′12″E / 46.66000°N 23.97000°E / 46.66000; 23.97000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 56844
Atestare 1293 [1]

Reședință Ceanu Mare
Sate componente Ceanu Mare, Andici, Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut, Valea lui Cati

Guvernare
 - Primar Ana Liliana Moldovan[*][5] (PSD, )

Suprafață
 - Total 134,56 km²
Altitudine 386 m.d.m.

Populație (2011)[3] [4]
 - Total 3531 locuitori
 - Densitate 32 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.322 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407185
Prefix telefonic +40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Ceanu Mare (Mezö Csán) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 096)(Click pentru imagine interactivă)
Ceanu Mare (Mezö Csán) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 096)
(Click pentru imagine interactivă)

Ceanu Mare (în maghiară Mezőcsán, în trad. "Ceanu de Câmpie", colocvial Csán) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Andici, Boian, Bolduț, Ceanu Mare (reședința), Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-estul județului Cluj, la 20 km de orașul Câmpia Turzii, 30 km de Turda și 60 km de Cluj-Napoca.

Comuna Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km2, având o populație de 4.152 de locuitori (2009), dispuși în satul reședință de comună Ceanu Mare și satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.

În componența comunei a existat în trecut și un sat numit Gherea, dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a fost desființat și incorporat satului vecin Strucut, cu care s-a unificat.[6]

Majoritatea satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lată și Valea Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei.

La nord, comuna se învecinează cu comuna Cojocna, la nord-vest cu comuna Frata, la vest cu comuna Ploscoș, la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos, iar la est cu comuna Valea Largă din județul Mureș.

Clima zonei este temperat-continentală, moderată.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ceanu Mare

     Români (88.44%)

     Maghiari (2.18%)

     Romi (5.97%)

     Necunoscută (3.34%)

     Altă etnie (0.05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ceanu Mare

     Ortodocși (85.38%)

     Reformați (1.78%)

     Penticostali (5.74%)

     Necunoscută (3.54%)

     Altă religie (3.54%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceanu Mare se ridică la 3.531 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.322 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,45%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,98%) și maghiari (2,18%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,39%), dar există și minorități de penticostali (5,75%) și reformați (1,78%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ceanu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana Liliana Moldovan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Național Liberal 4              
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1              
Partidul Mișcarea Populară 1              

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1.850 3.045 2.760 165 2 111 7
1.880 3.204 2.743 320 5 136
1.890 3.845 3.286 396 20 143
1.900 3.960 3.469 482 9 0
1.910 4.216 3.815 353 2 46
1.920 4.339 4.038 247 54
1.930 5.023 4.649 305 65 4
1.941 6.218 5.785 263 2 168
1.956 6.925 6.608 260 1 54 2
1.966 7.291 7.091 198 2
1.977 6.741 6.490 174 77 0
1.992 4.472 4.376 96 0
2.002 4.308 4.067 102 1 138 0

Ceanu Mare - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura confesionalǎ - la nivel de comunǎ[modificare | modificare sursă]

Recensământul[12] [13] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Mozaici Alte confesiuni Baptiști Penticostali Adventiști
1850 3045 19 2853 45 120 1 7 - - - -
1857 3061 21 2851 54 104 3 19 - - - -
1869 3349 37 2937 78 270 3 15 2 - - -
1880 3204 52 2838 46 228 2 29 - - - -
1890 3845 31 3397 47 308 - 49 1 - - -
1900 3960 19 3446 60 349 - 72 - - - -
1910 4216 72 3790 48 245 - 52 1 - - -
1930 5023 113 4542 20 262 - 5 65 24 - 30
1992 4472 4069 34 27 90 - - 252 2 162 48

Structura confesionalǎ - la nivelul satului[modificare | modificare sursă]

Recensământul[12] [13] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Mozaici Alte confesiuni Baptiști Penticostali Adventiști
1850 1960 19 1789 16 118 1 7 - - - -
1857 1912 21 1746 35 94 3 10 - - - -
1869 2127 31 1787 63 238 3 - 2 - - -
1880 2031 45 1740 33 199 2 6 - - - -
1890 2536 22 2183 30 260 - 29 - - - -
1900 2649 11 2252 24 304 - 47 - - - -
1910 2707 39 2407 17 211 - 28 - - - -
1930 3203 77 2865 15 214 - - 16 2 - 10
1992 1113 1035 12 13 41 - - 12 - 7 1

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany[14].

În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale, cum ar fi "Voievodatul Cean", cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096) apare sub numele de Mezö Csán (Ceanul de Câmpie).

Eveniment local[modificare | modificare sursă]

Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder[15], pe atunci cancelar al Germaniei, aflat în vizită în România, s-a recules la Ceanu Mare la mormântul tatălui său Fritz Schröder (n. 12 sept. 1912 - d. 4 oct. 1944), mormânt aflat în curtea bisericii ortodoxe din Ceanu Mare. Fritz Schröder a fost caporal în armata germană, în cel de-al doilea război mondial, și a murit pe 4 octombrie 1944 în cadrul luptelor din Transilvania dintre armata germană și cea sovietică. La Ceanu Mare a fost prezent, ca gazdă a cancelarului și prim-ministrul român, Adrian Năstase.

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul Eroii Neamului este dedicat sătenilor căzuți în Primul Război Mondial. Obiectivul memorial a fost construit după 1989, se află în curtea bisericii ortodoxe și este format din 3 cruci de beton pe care sunt gravate numele ostașilor din localitate căzuți în Primul Război Mondial.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Administrația comunei[modificare | modificare sursă]

Satul nu este împarțit în cartiere, dar fiecare zonă a localității are un nume: La Moară, La Bază, La Curbă, Putorna, Voidești, Capătul Satului etc.

Cimitire[modificare | modificare sursă]

Localitatea are 6 cimitire:

  • Cimitirul de la moară
  • Cimitirul din curtea bisericii
  • Cimitirul din spatele bisericii
  • Cimitirul de la cramă
  • Cimitirul unguresc
  • Cimitirul de la cruce

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Remus Hădărean (2003). Timpurile unui loc: Ceanu Mare : 1293-2003. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-451-0 
  • Remus Hădărean (2005). Ceanu Mare - 710 ani. Cluj-Napoca: [16] 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, p. 117
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ LEGEA nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
  7. ^ Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  9. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  11. ^ Structura etno-demografică a României
  12. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  13. ^ a b Structura etno-demografică a României
  14. ^ hu Lestyán Ferenc: Megszentelt kövek. A középkori erdélyi püspökség templomai, Budapest, Arcanum, 2003, ISBN 963-9374-74-1[1]
  15. ^ Despre vizita fostului cancelar german la Ceanu Mare
  16. ^ Monografie publicată în 2005 sub patronajul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj-Napoca

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]