Religia în Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Episcopii[modificare | modificare sursă]

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

În Cluj se află două catedrale: Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2002 [1] structura confesională a municipiului Cluj-Napoca arăta astfel:


Confesiunea Persoane  %
Adventistă de ziua a Șaptea 981 0,31%
Altă religie 3.005 0,95%
Atei 549 0,17%
Baptistă 3.786 1,19%
Creștină de rit vechi 123 0,04%
Creștină după Evangelie 471 0,15%
Evanghelică 127 0,04%
Evanghelică de confesiune augustană 129 0,04%
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 492 0,15%
Fără religie 655 0,21%
Greco catolică 18.484 5,81%
Mozaică 227 0,07%
Musulmană 396 0,12%
Ortodoxă 220.011 69,20%
Penticostală 8.270 2,60%
Reformată 38.779 12,20%
Religie nedeclarată 559 0,18%
Romano-catolică 17.540 5,52%
Unitariană 3.369 1,06%

Comparativ, la nivelul anului 1930 [2] în județul Cluj, din totalul locuitorilor 42,7% erau greco–catolici, iar 19,2 % ortodocși. În municipiul Cluj situația se prezenta astfel [3]:


Confesiunea Persoane  %
Adventistă de ziua a Șaptea 139 0,14%
Altă religie 7 0,01%
Baptistă 226 0,22%
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 2425 2,41%
Greco catolică 22816 22,64%
Mozaică 13504 13,40%
Musulmană 32 0,03%
Ortodoxă 11942 11,85%
Reformată 26919 26,71%
Religie nedeclarată 301 0,30%
Romano-catolică 20291 20,13%
Unitariană 2137 2,12%
Armeno-gregoriană 8 0,01%
Armeno-catolică 36 0,04%

Evoluția principalelor confesiuni în Cluj de-al lungul celor 72 de ani (de la recensământul din 1930 la cel din 2002) arată astfel:


Confesiunea Evoluție 1930-2002
Procentual În număr de persoane
Adventistă de ziua a Șaptea 606% 842
Altă religie 42829% 2.998
Baptistă 1575% 3.560
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană -80% -1.933
Greco catolică -19% -4.332
Mozaică [4] -98% -13.277
Musulmană 1138% 364
Ortodoxă 1742% 208.069
Reformată 44% 11.860
Religie nedeclarată 86% 258
Romano-catolică -14% -2.751
Unitariană 58% 1.232

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930
  • Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
  • Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Recensământ 2002
  2. ^ Judetul Cluj
  3. ^ Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930
  4. ^ În 1941, Clujul avea 16.763 de evrei. În timpul celui de-al doilea război mondial aceștia au fost trimiși în ghetouri de către forțele horthyste, iar în 1944 au fost deportați la Auschwitz