Religia în Cluj-Napoca

Episcopii[modificare | modificare sursă]

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului (ortodoxă),
Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică),
Episcopia Reformată a Ardealului,
Episcopia Unitariană,
Episcopia Evanghelică.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

În Cluj se află două catedrale: Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Biserica greco-catolică Bob

La recensământul din 2002 ^[1] structura confesională a municipiului Cluj-Napoca arăta astfel:

Confesiunea	Persoane	%
Adventistă de ziua a Șaptea	981	0,31%
Altă religie	3.005	0,95%
Atei	549	0,17%
Baptistă	3.786	1,19%
Creștină de rit vechi	123	0,04%
Creștină după Evangelie	471	0,15%
Evanghelică	127	0,04%
Evanghelică de confesiune augustană	129	0,04%
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană	492	0,15%
Fără religie	655	0,21%
Greco catolică	18.484	5,81%
Mozaică	227	0,07%
Musulmană	396	0,12%
Ortodoxă	220.011	69,20%
Penticostală	8.270	2,60%
Reformată	38.779	12,20%
Religie nedeclarată	559	0,18%
Romano-catolică	17.540	5,52%
Unitariană	3.369	1,06%

Comparativ, la nivelul anului 1930 ^[2] în județul Cluj, din totalul locuitorilor 42,7% erau greco–catolici, iar 19,2 % ortodocși. În municipiul Cluj situația se prezenta astfel ^[3]:

Confesiunea	Persoane	%
Adventistă de ziua a Șaptea	139	0,14%
Altă religie	7	0,01%
Baptistă	226	0,22%
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană	2425	2,41%
Greco catolică	22816	22,64%
Mozaică	13504	13,40%
Musulmană	32	0,03%
Ortodoxă	11942	11,85%
Reformată	26919	26,71%
Religie nedeclarată	301	0,30%
Romano-catolică	20291	20,13%
Unitariană	2137	2,12%
Armeno-gregoriană	8	0,01%
Armeno-catolică	36	0,04%

Evoluția principalelor confesiuni în Cluj de-al lungul celor 72 de ani (de la recensământul din 1930 la cel din 2002) arată astfel:

Confesiunea	Evoluție 1930-2002
Confesiunea	Procentual	În număr de persoane
Adventistă de ziua a Șaptea	606%	842
Altă religie	42829%	2.998
Baptistă	1575%	3.560
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană	-80%	-1.933
Greco catolică	-19%	-4.332
Mozaică ^[4]	-98%	-13.277
Musulmană	1138%	364
Ortodoxă	1742%	208.069
Reformată	44%	11.860
Religie nedeclarată	86%	258
Romano-catolică	-14%	-2.751
Unitariană	58%	1.232

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930
Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Recensământ 2002
^ Judetul Cluj
^ Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930
^ În 1941, Clujul avea 16.763 de evrei. În timpul celui de-al doilea război mondial aceștia au fost trimiși în ghetouri de către forțele horthyste, iar în 1944 au fost deportați la Auschwitz

[1] Recensământ 2002

[2] Judetul Cluj

[3] Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930

[4] În 1941, Clujul avea 16.763 de evrei. În timpul celui de-al doilea război mondial aceștia au fost trimiși în ghetouri de către forțele horthyste, iar în 1944 au fost deportați la Auschwitz

[1]

[2]

[3]

[4]