Religia în Cluj-Napoca
 | Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți. |
 | S-a sugerat ca în pagina Demografia Clujului să fie inclus conținutul acestei pagini sau secțiuni. |
Episcopii[modificare | modificare sursă]
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:
- Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului (ortodoxă)
- Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică)
- Episcopia Reformată a Ardealului
- Episcopia Unitariană,
- Episcopia Evanghelică
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:
- Biserica Bob
- Biserica Evanghelică-Luterană
- Biserica Franciscană
- Biserica Ortodoxă din Deal
- Biserica Piariștilor
- Biserica Reformată
- Biserica Calvaria
- Biserica Sf. Petru și Pavel
- Biserica Sfântul Mihail
- Biserica Unitariană
- Biserica cu Cocoș
- Sinagoga Neologă
În Cluj se află două catedrale: Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”
Structura confesională[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 2002 [1] structura confesională a municipiului Cluj-Napoca arăta astfel:
| Confesiunea | Persoane | % |
| Adventistă de ziua a Șaptea | 981 | 0,31% |
| Altă religie | 3.005 | 0,95% |
| Atei | 549 | 0,17% |
| Baptistă | 3.786 | 1,19% |
| Creștină de rit vechi | 123 | 0,04% |
| Creștină după Evangelie | 471 | 0,15% |
| Evanghelică | 127 | 0,04% |
| Evanghelică de confesiune augustană | 129 | 0,04% |
| Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană | 492 | 0,15% |
| Fără religie | 655 | 0,21% |
| Greco catolică | 18.484 | 5,81% |
| Mozaică | 227 | 0,07% |
| Musulmană | 396 | 0,12% |
| Ortodoxă | 220.011 | 69,20% |
| Penticostală | 8.270 | 2,60% |
| Reformată | 38.779 | 12,20% |
| Religie nedeclarată | 559 | 0,18% |
| Romano-catolică | 17.540 | 5,52% |
| Unitariană | 3.369 | 1,06% |
Comparativ, la nivelul anului 1930 [2] în județul Cluj, din totalul locuitorilor 42,7% erau greco–catolici, iar 19,2 % ortodocși. În municipiul Cluj situația se prezenta astfel [3]:
| Confesiunea | Persoane | % |
| Adventistă de ziua a Șaptea | 139 | 0,14% |
| Altă religie | 7 | 0,01% |
| Baptistă | 226 | 0,22% |
| Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană | 2425 | 2,41% |
| Greco catolică | 22816 | 22,64% |
| Mozaică | 13504 | 13,40% |
| Musulmană | 32 | 0,03% |
| Ortodoxă | 11942 | 11,85% |
| Reformată | 26919 | 26,71% |
| Religie nedeclarată | 301 | 0,30% |
| Romano-catolică | 20291 | 20,13% |
| Unitariană | 2137 | 2,12% |
| Armeno-gregoriană | 8 | 0,01% |
| Armeno-catolică | 36 | 0,04% |
Evoluția principalelor confesiuni în Cluj de-al lungul celor 72 de ani (de la recensământul din 1930 la cel din 2002) arată astfel:
| Confesiunea | Evoluție 1930-2002 | |
| Procentual | În număr de persoane | |
| Adventistă de ziua a Șaptea | 606% | 842 |
| Altă religie | 42829% | 2.998 |
| Baptistă | 1575% | 3.560 |
| Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană | -80% | -1.933 |
| Greco catolică | -19% | -4.332 |
| Mozaică [4] | -98% | -13.277 |
| Musulmană | 1138% | 364 |
| Ortodoxă | 1742% | 208.069 |
| Reformată | 44% | 11.860 |
| Religie nedeclarată | 86% | 258 |
| Romano-catolică | -14% | -2.751 |
| Unitariană | 58% | 1.232 |
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930
- Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
- Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Recensământ 2002
- ^ Judetul Cluj
- ^ Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930
- ^ În 1941, Clujul avea 16.763 de evrei. În timpul celui de-al doilea război mondial aceștia au fost trimiși în ghetouri de către forțele horthyste, iar în 1944 au fost deportați la Auschwitz