Deva

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Deva
—  municipiu și reședință de județ din România[*]  —
Deva
Deva
Stemă
Stemă
Deva se află în România
Deva
Deva
Deva (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°52′N 22°54′E / 45.867°N 22.900°E / 45.867; 22.90045°52′N 22°54′E / 45.867°N 22.900°E / 45.867; 22.900

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Hunedoara county CoA.png Hunedoara

SIRUTA 86687
Atestare 1269

Reședință Deva[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Florin Oancea[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total 34 km²
Altitudine 187 m.d.m.

Populație (2016) ²
 - Total 70407 locuitori
 - Densitate 1.700 loc./km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 330xxx
Prefix telefonic +40 x54

Localități înfrățite
 - Arras Franţa Franța
 - Cherbourg-Octeville Franţa Franța
 - Szigetvár Ungaria Ungaria
 - Yancheng uChina China
¹ după Octavian Floca, Hunedoara. Ghid al Județului, Deva, 1969, p. 50.
² după INSSE, Populația stabliă a României pe localități, la 1 iulie 2007, apărut online la 30 aprilie, 2008 (accesat la 2008-06-21)

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Modificați la Wikidata

Deva în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–73.(Click pentru imagine interactivă)
Deva în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–73.
(Click pentru imagine interactivă)

Deva este municipiul de reședință al județului Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Deva (reședința) și Sântuhalm, și din satele Archia, Bârcea Mică și Cristur.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică,[2] la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.[3]

Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.[4]

Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Deva

     Români (82,97%)

     Maghiari (7,21%)

     Romi (1,23%)

     Necunoscută (7,84%)

     Altă etnie (0,72%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Deva

     Ortodocși (76,49%)

     Romano-catolici (6,45%)

     Reformați (2,33%)

     Penticostali (2,67%)

     Greco-catolici (1,13%)

     Baptiști (1,37%)

     Necunoscută (8,12%)

     Altă religie (1,38%)

Conform recensamantului efectuat in 2016, populatia municipiului Deva se ridica la 70407 de locuitori, in crestere fata de recensamantul anterior din 2011.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Deva se ridică la 61.123 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 69.257 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,98%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,21%) și romi (1,24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2,34%), baptiști (1,38%) și greco-catolici (1,14%). Pentru 8,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Deva - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Toponimie[modificare | modificare sursă]

S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Deva, acum Chester în Marea Britanie. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă „fecioară”.[8]

Prima atestare documentară a cetății Deva datează din anul 1269, fiind menținoată prin cuvintele latine castro Dewa.[9] Pe hărțile medievale ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan. Clima acestui oras este in general destul de agitata deoarece în acea zonă se găsesc muntii și dealurile destul de mici care permit acel aer rece cu care ardelenii sunt obișnuiți. Clima în general este temperat-humid total cea ce înseamnă că are o foarte mare deschidere pentru dezlănțuirile naturii. În părțile mai depărtate Deva este parțial înconjurată de munți și desigur de ceea se transmit acele viscole. Vegetația este ca un desert rece. Cam totul este uscat în zona de câmpie iar în zona de pădure, deal și munte este foarte multă vegetație, în general pădure de foioase și, desigur, fructe ca zmeura, căpșuni, vișine și multe altele.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Alba Iulia.

Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă în slujba comunității județene și care permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și la alte surse proprii de informații.

Asociația Culturală "Casina Națională" din Deva. A fost înființată în anul 1842. Are ca scop promovarea culturii din orasul Deva, dar si din judetul Hunedoara.

Teatrul de Arta Deva, renovat in 2009, este un alt reper al culturii devene, pe scena acestuia fiind prezentate celebre piese de teatru, cum ar fi "Oscar si tanti Roz", regia artistica Mihai Panaitescu, " Frida" regia artistica MC Ranin sau "Arta adulterului " regia artistica Marius Oltean iar in 2017 organizator al Festivalului International de opera"Hunedoara lirica" cu ajutorul Consiliului Judetean Hunedoara. De regie tehnica ocupandu-se multi ani Moraru Eugen

Comunitatea maghiară[modificare | modificare sursă]

În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul Școlar Teglas Gabor și Liceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editura Corvin.

„Comunitatea” francofonă[modificare | modificare sursă]

La Deva a fost înființată în decembrie 1992 Asociația Franța-Deva (FraDev), de schimburi culturale cu Franța și cu țările francofone.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Deva este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Florin Oancea[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]. Din anul 2017 primarul interimar al municipiului Deva este Ovidiu Mos (PSD)[11]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Social Românesc 6            
Partidul Național Liberal 5            
Uniunea Democrată Maghiară din România 2            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2            
Stema municipiului Deva în cadrul Județului Hunedoara (interbelic)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Ruinele Cetății Deva, de pe Dealu Cetății, au fost și rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a Cetății, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare și a o face accesibilă tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun și amenajarea unei terase în incinta fortificației (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanților Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panorama orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câțiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabana Căprioara reprezintă o altă atracție, accesibila cu mașina sau pe jos, fiind amplasată pe DJ707 ieșind din Deva pe strada Aurel Vlaicu.

La poalele dealului se întinde „Parcul Cetății”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiș” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioșcul orchestrei, aflat în paragină.

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetății, se află castelul Magna Curia, construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilul Renașterii, dar restaurările ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăpostește Muzeul Județean Deva (secțiile de istorie și științe naturale).

La marginea de est a parcului este fostul Liceu Sportiv, astazi Colegiu National Sportiv „Cetate” Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu și Mariana Bitang), Daniela Silivaș nascută în Deva, ș.a. Olimpicele au fiecare câte o statuie-bust. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”, terenul de antrenamente, terenuri de tenis de câmp și Complexul Aqualand (țara apei). Între perimetrul statuilor și stadion, s-a amenajat un patinoar. Proiectul de amenajare a cetății a fost în final realizat cu plecarea cabinei din acest punct: parcarea stadionului. Un loc strategic pentru organizarea Orășelului copiilor sau târgului de Crăciun, pentru turiști sau autohtoni, printre care vor fi cu siguranță amatori să vadă și sa filmeze orașul de la înălțimea cetățuii.

De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Bachus (fosta cazarmă militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi.

Bisericile Ortodoxe și cea Catolică, îndrumă localnici și turiști, la reculegere, la cunoașterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoașterea armoniei cu orașul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita orașului poate fi completată cu Mănăstirea Franciscană.

În Deva există o statuie a împăratului Traian, precum și mai multe statui ale lui Decebal. Casa de Cultură poartă numele interpretului Drăgan Muntean. Un alt obiectiv memorial este Cimitirul Eroilor Sovietici, situat pe strada Călugăreni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură. Pe bulevardul Decebal funcționează o galerie de artă.

Foarte recent a fost construit un sens giratoriu care concurează cu cel din orașul Alba Iulia. Această lucrare este vizavi de Piața Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrățirii Devei cu orașul Arras din Franța. Piața Arras este înfrumusețată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.[12]

Imagini panoramice[modificare | modificare sursă]

Deva, văzută de pe dealul cetății (vedere spre nord)
Deva, văzută de pe dealul cetății (vedere spre est)

Învățământul superior[modificare | modificare sursă]

  • Societatea „Ateneul Român” - Universitatea Ecologică „Traian”
  • Universitatea „Spiru Haret” (filială)
  • Universitatea de Vest Timișoara. Colegiul de Institutori
  • Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” (filială)

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Francisc David (1510—1579), fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene — și-a trăit ultimii ani de viață întemnițat și a murit ca martir în închisoarea cetății Deva.
  • Franz Nopcsa (1877–1933), naturalist, geolog și unul din fondatorii paleontologiei — s-a născut la Deva.
  • Petru Groza (1884–1958), om politic român — avea reședința în Deva, în casa de la intrarea în parcul orașului (proiect al arhitectului Horia Creangă).
  • Ștefan Péterfi (1906–1978), botanist român, membru titular al Academiei Române — s-a născut la Deva.
  • Bujor Almășan (1924 - 1998), politician comunist, născut la Deva.
  • Radu Ciobanu (n. 1935), scriitor timișorean — s-a stabilit la Deva.
  • Doina Badea (1940–1977), cântăreață de muzică ușoară — a debutat pe scena Teatrului de Estradă din Deva.
  • Daniela Silivaș (n. 1972), câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 și a mai multor titluri la campionatele mondiale și europene de gimnastică — s-a născut la Deva.
  • Drăgan Muntean (1955-2002), a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal.
  • Sanda Nicola (n. 1978), jurnalist de televiziune, s-a născut în Deva și a absolvit Colegiul Național Decebal. Si-a început cariera de jurnalist la 3tv Deva.
  • François Bréda (n. 1956), eseist, poet, critic literar, traducător, dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultate alegeri locale în Deva. Cine este noul primar al Devei, după numărarea voturilor, efectuată de partide, Adevărul, 5 noiembrie 2017, accesat la 6 noiembrie 2017 
  2. ^ Administrația Natională de Meteorologie. „Site Administrația Natională de Meteorologie. http://www.inmh.ro/index.php?id_oras_curent=15230. Accesat la 30 mai 2008. 
  3. ^ Octavian, Floca (1969). Hunedoara ghid al județului. Deva. pp. p. 50. „Deva, localitate de reședință a județului Hunedoara, situată în stînga Mureșului, la poalele ultimelor ramificații dinspre nord ale munților Poiana Ruscăi, la înălțimea de 187 m deasupra mării, deși este o localitate relativ mică, numărând 34982 (1968), este totuși un oraș pitoresc, important centru administrativ și cultural — animată așezare pe cursul de mijloc al Mureșului.” 
  4. ^ Octavian, Floca (1969). Hunedoara ghid al județului. Deva. pp. p. 50. „Localitatea are o climă blîndă ; dealurile din imediata-i apropiere, care o cuprind ca într-un semicerc, feresc orașul de curenți și de excese climaterice.” 
  5. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Octavian, Floca (1969). Hunedoara ghid al județului. Deva. pp. p. 50. „Argumente de ordin lingvistic dovedesc că Deva își are originea într-un nume slav-sudic (Deva - fecioară).” 
  9. ^ Octavian, Floca; Ben Bassa (1965) (în Romanian). Cetatea Deva. Monumentele patriei noastre. București: Editura Meridiane. pp. p. 14. „sub castro Dewa contra Cumanorum exercitur viriliter dimicavit” 
  10. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  11. ^ Ovidiu Moș a fost ales „primar interimar” al municipiului Deva. http://hunedoaralibera.ro/news-alert-ovidiu-mos-fost-ales-primar-interimar/. 
  12. ^ Primăria Deva. „Prezentare a orașului Deva. http://www.primariadeva.ro/video/. Accesat la 25 iulie 2009. 
Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „dictloc” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deva