1989

Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI

Decenii: Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 - Anii 1980 - Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030

Ani: 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994

---

Anul 1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Evenimente

ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei

9 noiembrie: Dărâmarea Zidului Berlinului

Revoluția Română din 1989

Václav Havel este ales președintele Cehoslovaciei

Ianuarie

• 7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei după decesul împăratului Hirohito. Aceasta a marcat sfârșitul Erei Shōwa (1926 - 1989) și începutul Erei Heisei (1989 - prezent).

Februarie

• 15 februarie: URSS anunță oficial că ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul. Aproape zece ani de la intervenția URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul.

Martie

• 6 martie: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află în propriile ei mâini.
• 18 martie: În Egipt este descoperită în Marea Piramidă de la Giza, o mumie cu vechime de 4.400 ani.

Aprilie

• 7 aprilie: Submarinul sovietic K-278 Komsomolets s-a scufundat în Marea Barents. Bilanț: 41 de morți.

Mai

• 20 mai: Masacrul din Piața Tiananmen: Autoritățile chineze declară legea marțială în fața demonstrațiilor pro-democrație.

Iunie

• 4 iunie: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat „Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european; la 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist.
• 4 iunie: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tiananmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing (Pekin). Tinerii adunați în Piața Tiananmen (Poarta Păcii Cerești) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

Iulie

• 14 iulie: Franța celebrează a 200-a comemorare a Revoluției franceze.

August

• 19 august: Președintele polonez Wojciech Jaruzelski nominalizează în funcția de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier necomunist în 42 de ani.
• 25 august: Voyager II traversează planeta Neptun și satelitul său Triton.

Octombrie

• 9 octombrie: În Leipzig, Germania de Est, protestatarii cer reforme democratice și legalizarea grupurilor de opoziție.
• 22 octombrie: Alain Prost își câștigă al treilea titlu mondial în Formula 1.

Noiembrie

• 9 noiembrie: Zidul Berlinului este demolat de protestatarii din Estul și Vestul Berlinului, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului și a statului german.
• 10 noiembrie: După 45 de ani de comunism în Bulgaria, liderul Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov este înlocuit de ministrul de externe Petar Mladenov, care schimbă numele partidului în Partidul Socialist Bulgar.
• 17 noiembrie: Au avut loc manifestațiile anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul „Revoluției de catifea".
• 24 noiembrie: În ciuda evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales la Congresul al XIV-lea, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR.
• 24 noiembrie: Revoluția de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.
• 27 noiembrie: Revoluția de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei.
• 28 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrație.
• 29 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituție prin care partidului comunist deținea monopol.

Decembrie

• 14 decembrie: În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
• 15 decembrie: La Timișoara s-au adu­nat în fața casei parohiale a lui László Tőkés mai mulți enoriași care doreau să împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zonă extrem de cir­culată, aproape de centrul ora­șului, mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se în­tâm­plă; ei au îngroșat, astfel, ini­țial involuntar, numărul celor adu­nați.
• 16 decembrie: Timișoara: Numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemai­fiind enoriași reformați, ci cetă­țeni ai Timișoarei, de diferite etnii și confesiuni. După-amiaza se strigă pen­tru prima dată „Jos Ceau­șescu!”, de­mon­­stranții s-au deplasat în diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliție, Secu­­ritate pentru a dispersa mul­țimea; demonstranții au fost bătuți și arestați în aceeași noapte și în di­mineața următoare. Au fost arestate 930 de persoane, dintre care 130 mi­nori.
• 17 decembrie: Timișoara: Mulțimea s-a adunat din nou în centrul orașului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților, iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției.
• 17 decembrie: Dizolvarea oficială a poliției secrete est–germane (STASI).
• 18 decembrie: În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara s-au adunat mai mulți ti­neri și copii care au început să cân­te colinde și să strige lozinci anti­comuniste. În noaptea de 18/19, cu com­plicitatea conducerii Spitalului Ju­de­țean, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la Cre­matoriu. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă co­mună.
• 19 decembrie: Mun­citorii de la Întreprinderea ELBA Timișoara au intrat în grevă.
• 20 decembrie: A izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Timișoara este declarat primul oraș liber de comunism din România.
• 20 decembrie: Într-o intervenție televizată și radiodifuzată, Nicolae Ceaușescu se adresează populației declarând că evenimentele de la Timișoara sunt opera unor „huligani”, „grupuri fasciste și antinaționale”.
• 21 decembrie: București: Miting organizat de Ceaușescu în actuala „Piață a Revoluției". Pe lângă lozincile cunoscute, în mulțime se fac auzite fluierături și huiduieli. Începutul Revoluției la București.
• 22 decembrie: Ion Iliescu preia puterea ca președinte provizoriu al României.
• 25 decembrie: Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
• 25 decembrie: Soții Nicolae și Elena Ceaușescu sunt judecați într-un proces sumar de un tribunal militar ad-hoc, condamnați la moarte și executați.
• 26 decembrie: Sorin Maier, co-fondator al mișcării sindicale române după 1989, începe acțiunea de constituire a Sindicatului Șoferilor și apoi a Confederației „Frăția".
• 28 decembrie: Pentru prima dată, după o lungă pauză, se întrunește Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. Este ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu.
• 29 decembrie: Are loc prima ședință a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României după căderea comunismului.
• 29 decembrie: Václav Havel este ales președinte al Cehoslovaciei.

Nedatate

• martie: 6 comuniști care deținuseră funcții importante în Partidul Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Constantin Pârvulescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan și Grigore Răceanu i-au adresat lui Nicolae Ceaușescu o scrisoare deschisă, citită la postul de radio „Europa liberă", cunoscută drept Scrisoarea celor șase.
• decembrie: ANSI standardizează Limbajul C.
• APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation). Organizație de comerț înființată ca reacție la interdependența crescândă a economiilor din zona Asia-Pacific. 12 țări fondatoare: Australia, Brunei, Canada, Coreea de Sud, Filipine, Indonezia, Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Singapore, SUA, Thailanda.

Arte, științe, literatură și filozofie

• Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Șoferul Doamnei Daisy.

Nașteri

• 3 ianuarie: Alex D. Linz, actor american
• 9 ianuarie: Nina Dobrev, actriță bulgară, stabilită in SUA
• 2 martie: Zie Diabate, fotbalist ivorian
• 13 martie: Răzvan Ochiroșii, fotbalist român
• 5 aprilie: Lily James, actriță britanică
• 12 aprilie: Antonia (n. Antonia Clara Iacobescu), cântăreață și fotomodel român
• 25 iunie: Xonia (n. Loredana Sachelaru), cântăreață, compozitoare, australiană cu origini române
• 16 iulie: Gareth Bale, fotbalist britanic
• 23 iulie: Daniel Radcliffe, actor britanic
• 2 septembrie: Alexandre Pato, fotbalist brazilian
• 22 noiembrie: Gabriel Torje, fotbalist român
• 13 decembrie: Taylor Swift, cântăreață americană de muzică pop

Decese

Ianuarie

• 7 ianuarie: Hirohito (Împăratul Shōwa), 87 ani, al 124-lea împărat al Japoniei (1926-1989), (n. 1901)
• 23 ianuarie: Salvador Dalí (n. Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí i Domènech), 84 ani, pictor spaniol (n. 1904)

Februarie

• 27 februarie: Konrad Zacharias Lorenz, 85 ani, zoolog austriac, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1903)

Martie

• 14 martie: Zita de Bourbon-Parma (n. Zita Maria delle Grazie Adelgonda Micaela Raffaela Gabriella Giuseppina Antonia Luisa Agnese), 96 ani, soția împăratului Carol I al Austriei (n. 1892)
• 30 martie: Nicolae Steinhardt (n. Nicu-Aurelian Steinhardt), 77 ani, scriitor, publicist și teolog român de origine evreiască (n. 1912)

Aprilie

• 1 aprilie: Nikolaus Berwanger, 53 ani, scriitor român de limbă germană (n. 1935)

Iulie

• 11 iulie: Laurence Kerr Olivier, 82 ani, actor și regizor britanic (n. 1907)

August

• 12 august: William Bradford Shockley, 79 ani, fizician american de origine britanică, laureat al Premiului Nobel (1956), (n. 1910)

Septembrie

• 17 septembrie: Ion Desideriu Sârbu, 70 ani, romancier și eseist român (n. 1919)

Octombrie

• 15 octombrie: Paul Georgescu, 65 ani, critic literar român (n. 1923)
• 22 octombrie: Jacob Wetterling (n. Jacob Erwin Wetterling), 11 ani, american (n. 1978)

Noiembrie

• 1 noiembrie: Mihaela Runceanu (n. Mihaela Valentina Runceanu), 34 ani, cântăreață română (n. 1955)
• 14 noiembrie: Jimmy Murphy (n. James Patrick Murphy), 79 ani, fotbalist (mijlocaș) britanic (n. 1910)
• 28 noiembrie: Arsenie Boca, 79 ani, ieromonah, teolog și artist român (n. 1910)
• 29 noiembrie: Ion Popescu-Gopo, 66 ani, regizor de film român (n. 1923)

Decembrie

• 7 decembrie: Kató Ács (Márta Körmendi), 72 ani, scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917)
• 14 decembrie: Andrei Saharov, 68 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1975), (n. 1921)
• 18 decembrie: Franz Liebhard (n. Robert Reiter), 90 ani, poet român (n. 1899)
• 19 decembrie: Alexandru Mitru, 75 ani, prozator român (n. 1914)
• 22 decembrie: Samuel Barclay Beckett, 83 ani, scriitor irlandez, laureat al Premiului Nobel (1969), (n. 1906)
• 22 decembrie: Vasile Milea, 62 ani, general român (n. 1927)
• 25 decembrie: Elena Ceaușescu, 73 ani, politiciană comunistă română (n. 1916)
• 25 decembrie: Nicolae Ceaușescu, 71 ani, dictator și om politic comunist român, conducătorul României (1967-1989), (n. 1918)
• 28 decembrie: Marin Ceaușescu, 73 ani, comunist român, fratele lui Nicolae (n. 1916)
• 28 decembrie: Hermann Julius Oberth, 95 ani, fizician și inventator român de etnie germană (n. 1894)

Premii Nobel

• Chimie: Sidney Altman, Thomas R. Cech (SUA)
• Fizică: Norman F. Ramsey (SUA), Hans G. Dehmelt, Wolfgang Paul (Germania)
• Literatură: Camilo José Cela (Spania)
• Medicină: J. Michael Bishop, Harold E. Varmus (SUA)
• Pace: Tenzin Gyatso (China)

Legături externe

• 89, 21 august 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă
• 1989, un an bogat în evenimente peste Prut, 31 august 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național