1989

1989 în alte calendare
Ab urbe condita	2742
Calendarul armean	1438 ; ԹՎ ՌՆԼԸ
Calendarul Bahá'í	145 / 146
Calendarul bengalez	1395 / 1396
Calendarul berber	2939
Calendarul bizantin	7497 / 7498
Calendarul budist	2533
Calendarul burmez	1351
Calendarul chinezesc	4685 / 4686
Calendarul coptic	1705 / 1706
Calendarul ebraic	5749 / 5750
Calendarul etiopian	1981 / 1982
Calendarul republican francez	CXCVII / CXCVIII; 197 / 198
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	2044 / 2045
Shaka Samvat	1911 / 1912
Calendarul iranian	1367 / 1368
Calendarul islamic	1409 / 1410
Calendarul japonez	Shōwa 64Heisei 1; (平成元年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4322
Era Juche	78
Calendarul minguo	ROC 78; 民國78年
Calendarul seleucid	2300 / 2301
Calendarul tailandez	2532

1989
MCMLXXXIX

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1960 · Anii 1970 ◄ Anii 1980 ► Anii 1990 · Anii 2000 · ►
◄◄ · ◄ · 1984 · 1985 · 1986 · 1987 · 1988 ◄ 1989 ► 1990 · 1991 · 1992 · 1993 · 1994 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Teatru • TV

1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei.

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei după decesul împăratului Hirohito. Aceasta a marcat sfârșitul Erei Shōwa (1926 - 1989) și începutul Erei Heisei (1989 - prezent).

Februarie[modificare | modificare sursă]

15 februarie: URSS anunță oficial că ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul. Aproape zece ani de la intervenția URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul.

Martie[modificare | modificare sursă]

6 martie: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află în propriile ei mâini.
11 martie: 6 comuniști care deținuseră funcții importante în Partidul Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Constantin Pârvulescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan și Grigore Răceanu i-au adresat lui Nicolae Ceaușescu o scrisoare deschisă, citită la postul de radio „Europa liberă", cunoscută drept Scrisoarea celor șase.
18 martie: În Egipt este descoperită în Marea Piramidă de la Giza, o mumie cu vechime de 4.400 ani.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

7 aprilie: Submarinul sovietic K-278 Komsomolets s-a scufundat în Marea Barents, unde au decedat 41 de persoane.
28 aprilie: S-a nascut Aron Musui

Mai[modificare | modificare sursă]

20 mai: Hranirea din Piața Tiananmen: Autoritățile chineze declară legea marțială în fața demonstrațiilor pro-democrație - ofera mancare cetatenilor

Iunie[modificare | modificare sursă]

4 iunie: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat „Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european; la 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist.
4 iunie: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tiananmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing (Pekin). Tinerii adunați în Piața Tiananmen (Poarta Păcii Cerești) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

Iulie[modificare | modificare sursă]

8 iulie: Carlos Menem devine președinte al Argentinei.
14 iulie: Franța celebrează a 200-a comemorare a Revoluției franceze.

August[modificare | modificare sursă]

19 august: Președintele polonez Wojciech Jaruzelski nominalizează în funcția de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier necomunist în 42 de ani.
25 august: Voyager 2 traversează planeta Neptun și satelitul său Triton.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

9 octombrie: În Leipzig, Germania de Est, protestatarii cer reforme democratice și legalizarea grupurilor de opoziție.
22 octombrie: Alain Prost își câștigă al treilea titlu mondial în Formula 1.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

9 noiembrie: Căderea Zidului Berlinului.

9 noiembrie: Zidul Berlinului este demolat de protestatarii din Estul și Vestul Berlinului, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului și a statului german.
10 noiembrie: După 45 de ani de comunism în Bulgaria, liderul Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov, este înlocuit de ministrul de externe Petar Mladenov, care schimbă numele partidului în Partidul Socialist Bulgar.
17 noiembrie: Au avut loc manifestațiile anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul „Revoluției de catifea".
24 noiembrie: În ciuda evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales la Congresul al XIV-lea, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR.
24 noiembrie: Revoluția de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.
27 noiembrie: Revoluția de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei.
28 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrație.
29 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituție prin care partidului comunist deținea monopol.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

16-25 decembrie: Are loc Revoluția Română (în fotografie, steagul revoluționar).

14 decembrie: În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
15 decembrie: La Timișoara s-au adunat în fața casei parohiale a lui László Tőkés mai mulți enoriași care doreau să împiedice evacuarea păstorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul orașului, mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se întâmplă; ei s-au înmulțit, astfel, inițial involuntar, numărul celor adunați.

Revoluționarii din Timișoara

16 decembrie: Începutul Revoluției Române. Numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriași reformați, ci cetățeni ai orașului Timișoara, de diferite etnii și confesiuni. După-amiază, se strigă pentru prima dată „Jos Ceaușescu!”, demonstranții s-au deplasat în diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliție, Securitate pentru a dispersa mulțimea; demonstranții au fost bătuți și arestați în aceeași noapte și în dimineața următoare. Au fost arestate 930 de persoane, dintre care 130 minori.
17 decembrie: Revoluția Română la Timișoara: Mulțimea s-a adunat din nou în centrul orașului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților, iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției.
17 decembrie: Dizolvarea oficială a poliției secrete est-germane (STASI).
18 decembrie: În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara s-au adunat mai mulți tineri și copii care au început să cânte colinde și să strige lozinci anticomuniste. În noaptea de 18/19 decembrie, cu complicitatea conducerii Spitalului Județean, la ordinul Elenei Ceaușescu, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la Crematoriu. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună.
19 decembrie: Muncitorii de la Întreprinderea ELBA Timișoara au intrat în grevă.
20 decembrie: A izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Timișoara este declarat primul oraș care a scăpat de regimul comunist din România.
20 decembrie: Într-o intervenție televizată și radiodifuzată, Nicolae Ceaușescu se adresează populației declarând că evenimentele de la Timișoara sunt opera unor „huligani” și „grupuri fasciste și antinaționale”.

Revoluționari în București

21 decembrie: Începutul Revoluției Române la București: Ceaușescu a organizat un miting în actuala „Piață a Revoluției". Pe lângă lozincile cunoscute, în mulțime se fac auzite fluierături și huiduieli.
22 decembrie: Ion Iliescu preia puterea ca președinte provizoriu al României.
24 decembrie: Zoe Ceaușescu este arestată. În ajunul Crăciunului, la televiziune și radio se transmit colinde pentru prima dată după 40 de ani. În București, în mai multe locuri din oraș se aud împușcături.^[1]
25 decembrie: Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
25 decembrie: Televiziunea Română anunță că Elena și Nicolae Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar, au fost condamnați la moarte, le-a fost confiscată averea iar sentința a fost executată.^[1]
25 decembrie: Se înființează Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Primul președinte este Domokos Geza.^[1]
26 decembrie: Prin decret al CFSN, Petre Roman este numit în funcția de prim-ministru al Guvernului României.^[2]
26 decembrie: Sorin Maier, co-fondator al mișcării sindicale române după 1989, începe acțiunea de constituire a Sindicatului Șoferilor și apoi a Confederației „Frăția".
27 decembrie: Este ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu - președinte, Dumitru Mazilu - prim-vicepreședinte, vicepreședinți - Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar - Dan Marțian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacșa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.^[2]
28 decembrie: Pentru prima dată, după o lungă pauză, se întrunește Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. Este ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu.
29 decembrie: Are loc prima ședință a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României după căderea comunismului.
29 decembrie: Václav Havel este ales președinte al Cehoslovaciei.
31 decembrie: Este arestat generalul Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului.^[3]
31 decembrie: Cu prilejul discursului de Anul Nou, președintele CFSN, Ion Iliescu, anunță: abolirea pedepsei cu moartea, sistarea exporturilor de alimente, realizarea unor importuri de bunuri de consum, sistarea unor lucrări de investiții costisitoare (Canalul Dunăre-București, Sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeș, zona liberă din portul Constanța, Centrala termoelectrică Anina, Casa Poporului etc).^[2]

Nedatate[modificare | modificare sursă]

martie: www (world wide web). Serviciu principal de schimb de informații. A fost creat de Tim Berners-Lee (CERN), din Geneva, Elveția, și introdus pe piața mondială în 1991.
martie: HTTP (HyperText Transfer Protocol). Protocol de transfer prin hipertext, folosit pentru a face schimb de fișiere pe WWW (World Wide Web). A fost propus de britanicul Timothy John Berners-Lee.
decembrie: ANSI standardizează Limbajul C.
APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation). Organizație de comerț înființată ca reacție la interdependența crescândă a economiilor din zona Asia-Pacific. 12 țări fondatoare: Australia, Brunei, Canada, Coreea de Sud, Filipine, Indonezia, Japonia, Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore, SUA, Thailanda.
Birmania își schimbă numele în Uniunea Myanmar.
Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Șoferul Doamnei Daisy.