Cetatea Gherla
Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |
Cetatea Gherla | |
Cetatea Gherla, în sec. XIX | |
Clădire | |
---|---|
Loc | Gherla |
Oraș | Gherla[1] Gherla |
Țară | România |
Actualii beneficiari | Gheorghe Martinuzzi |
Coordonate | 47°02′10″N 23°54′28″E / 47.036036°N 23.907816°E |
Terminată | 1540 |
Echipa de proiectare | |
Arhitect | Domenico da Bologna |
Modifică date / text |
Cetatea Gherla (Cetatea Martinuzzi) a fost construită în 1540, la ordinul episcopului de Oradea Gheorghe Martinuzzi, totodată cancelar și vistier la Curtea Regală maghiară. În clădire funcționează Penitenciarul Gherla.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Cetatea a fost înălțată pe malul drept al râului Someșul Mic, la o distanță de numai câțiva kilometri de ruinele castrului roman Secunda Pannoniorum și în vecinătatea micului sat Gherla, actual municipiu.
Sub conducerea arhitectului Domenico da Bologna (1540-1551), cetatea a fost ridicată sub forma unui patrulater cu bastioane de apărare la colțuri, înconjurat de ziduri groase de 3-4 metri și un șanț cu apă, iar intrarea și ieșirea din cetate se făcea pe un pod mobil (pe latura estică), existând și accesul prin o serie de tuneluri subterane.[2] Drept materiale de construcție s-au folosit în principal pietere din ruinele cetății Ungurașului. De-a lungul timpului a intrat pe rând în posesia mai multor familii nobiliare, inclusiv a principilor Transilvaniei Sigismund Báthory (1580) și Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648), devenind astfel reședința princiară.
La începutul secolului al XVII-lea cetatea Gherla nu mai prezenta importanță strategică, de aceea în 1706 a fost ștearsă din rândul cetăților de război. Cetatea a fost transformată inițial în cazarmă, fiind apoi abandonată și pusă la vânzare.[2]
Pe 20 octombrie 1785 împăratul Iosif al II-lea a transformat cetatea Gherla în închisoare centrală pentru Transilvania (Carcer Magni Principatus Transilvaniae). Transformarea a urmat unei evadări în masă de la închisoarea din județul Trei Scaune, incident care a generat din partea nobilimii dorința de a crea o închisoare de securitate maximă în Ardeal.
Între anii 1857-1860 a fost construit pavilionul central ca loc special de deținere, cu 3 nivele deasupra intrării principale fiind amenajată locuința directorală formată din 6 încăperi, conform proiectului arhitecților bistrițeni Daniel Reschler și Johannes Reschler.
La 1 mai 1913 închisoarea este transformată în institut de prevenție pentru minori, unde aceștia studiau și învățau diverse meserii.
În timpul regimului comunist închisoarea Gherla a cunoscut două perioade distincte: 1945-1964 închisoare politică, respectiv 1964-1989 închisoare pentru deținuți de drept comun. Închisoarea Gherla, una dintre cele mai vechi din România a devenit după 1989 penitenciar de maximă siguranță.
De-a lungul timpului cetatea a purtat mai multe denumiri:[3]
- 1540 - Novum castrum Balvanos vocatum
- 1542 - Wy Balvanos
- 1548 - Arcis Balwanyos
- 1553 - Wyvár (Cetatea Nouă)
- 1554 - Arx nostra Wyvár
- 1558 - Vivaroz
- 1599 - Zemos Ujvár
- 1632 - Szamos Ujwár
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Monuments database,
- ^ a b Liviu Stoica et all, p. 20
- ^ Ioan Câmpean et all, p. 30
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan Câmpean, Damian Mircea Câmpean, Maria Câmpean, Mihai Meșter, Vasile Bunea, Maria Moldovan, Flavia Zegrean, Georgeta Drăgan Giurgean (). Gherla, pe treptele istoriei. Locuri, oameni, fapte. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-664-5.
- Scurtă descriere pe site-ul Administrației Penitenciarelor și a Penitenciarului Gherla, http://www.penitenciarulgherla.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca, 1992.
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Cetatea din Gherla, azi penitenciar Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Cetatea Gherla[nefuncțională]