Calea ferată Oradea–Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Oradea–Cluj
Gara din Cluj-Napoca
Gara din Cluj-Napoca
Hartă cu Calea ferată Oradea–Cluj
Magistrala: CFR: 300
Lungime: 152,074 km
Ecartament: 1.435 mm
Viteză maximă: 90 km/h
STR
de la Püspökladány
ABZgr+r
de la Békéscsaba
BHF
653,998 Oradea
WBRÜCKE
Crișul Repede
HST
650,364 Oradea Est
ABZrf
spre Vașcău
HST
644,472 Oșorhei
HST
638,469 Săcădat
HST
636,266 Săbolciu
HST
630,907 Tileagd
HST
626,476 Telechiu
HST
622,593 Țețchea
BHF
619,681 Aleșd
HST
617,102 Aleșd hc.
HST
612,545 Butan
HST
607,565 Vadu Crișului
WBRÜCKE
Crișul Repede
HST
605,320 Vadu Crișului hc.
TUNNEL1
Tunel (circa 200 m lungime)
HST
603,145 Peștera
TUNNEL1
Tunel (circa 300 m lungime)
HST
600,701 Șuncuiuș
TUNNEL1
Tunel (circa 300 m lungime)
HST
596,721 Bălnaca
HST
594,464 Bratca
HST
590,284 Stâna de Vale
HST
588,470 Bulz
HST
584,516 Piatra Craiului
HST
580,163 Lacu Crișului
HST
576 Negreni
BHF
573,770 Ciucea
HST
566,708 Poieni
HST
563,750 Bologa
HST
560,102 Brăișoru
eABZlg
de la Călățele
BHF
551,332 Huedin
HST
547,276 Jebuc
TUNNEL1
Tunel (circa 300 m lungime)
HST
540,673 Stana
HST
535,830 Gălășeni
HST
532,419 Aghireș hc.
WBRÜCKE
Nadăș
BHF
529,775 Aghireș
HST
527,904 Dorolțu
HST
526,099 Macău
WBRÜCKE
Nadaș
WBRÜCKE
Nadaș
HST
522,145 Gârbău
HST
516,002 Nădășel
HST
513,930 Mera
HST
513 Rădaia
HST
511,155 Suceag
eHST
507,977 Baciu
HST
506,712 Baciu Triaj
BHF
501,924 Cluj-Napoca
STR
spre Războieni

Calea ferată Oradea–Cluj este o cale ferată principală în România, dată în funcțiune în anul 1870. Ea traversează regiunea Crișana (aflată la vest de Transilvania) prin Munții Apuseni, de-a lungul râurilor Crișul Repede și Nadăș, legând Oradea de Cluj. În prezent face parte din magistrala CFR 300.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. Acest lucru s-a datorat condițiilor dificile de teren, dar și litigiilor de pe traseul care lega orașele din Transilvania. În cele din urmă, la începutul anilor 1860 a început, aproape simultan, construirea a două linii care să ajungă în Transilvania: de la Arad spre Alba Iulia, concesionată de "Erste Siebenbürgische Eisenbahn" (în română Prima cale ferată din Transilvania) și de la Oradea la Cluj, concesionată de "Ungarische Ostbahn" (în română Calea Ferată Maghiară de Est). A doua companie, condusă de antreprenorul englez Charles Waring, a început să lucreze destul de repede.[1]

Calea Ferată Maghiară de Est a construit simultan mai multe linii de cale ferată în Transilvania și a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar. Prima linie proiectată a fost calea ferată de la Oradea la Cluj, care a fost pusă în funcțiune la 7 septembrie 1870.[2]

Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Oradea–Cluj a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria. Din cauza faptului că vreo câțiva kilometri de cale ferată se aflau la sud de linia de demarcație, granița a fost astfel trasată, încât traseul să fie amplasat în întregime pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situația actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Oradea–Cluj este electrificată între Cluj și Baciu Triaj. Locomotivele trenurilor de călători se schimbă în cel puțin 12 minute în Gara Cluj. Stâlpii de electrificare sunt amplasați pe ambele părți ale liniei duble între Baciu Triaj și Mera, însă nedați în folosință. Pe anumite tronsoane are linie dublă (Oradea–Oșorhei, TelechiuAleșd și Poieni–Huedin-Cluj), pe celelalte fiind linie simplă. Semnalizarea este de tip bloc de linie automat între Oradea-Aleșd-Ciucea, în rest semnalizare mecanică neiluminată noaptea. Acesta este un segment important al căilor ferate din România. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri internaționale.[3] Există de asemenea un puternic trafic de marfă.

În decembrie 2008 proiectul de dublare și de electrificare a întregului tronson Cluj-Oradea a fost trecut în programul de guvernare al noului guvernului Boc,[4] însă nu a fost pus în practică.

Profilul la înălțime al căii ferate

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Zur Eisenbahngeschichte des Alpen-Donau-Adria-Raumes, accesat la 14 aprilie 2009
  2. ^ Radu Bellu: 130 de ani de la intrarea primului tren în Brașov
  3. ^ Noul mers al trenurilor intră în vigoare din 14 decembrie 2014, Agerpres, 11 decembrie 2014
  4. ^ Situl Guvernului României, accesat la 18 aprilie 2009