Apoldu de Sus, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Apoldu de Sus
—  Sat  —
Apoldu de Sus
Apoldu de Sus
Apoldu de Sus is located in România
Apoldu de Sus
Apoldu de Sus
Apoldu de Sus (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°51′2″N 23°49′40″E / 45.85056°N 23.82778°E / 45.85056; 23.8277845°51′2″N 23°49′40″E / 45.85056°N 23.82778°E / 45.85056; 23.82778

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Sibiu county coat of arms.png Sibiu
Oraș[*] Coa Romania Town Miercurea Sibiului.svg Miercurea Sibiului

SIRUTA 144946
Prima atestare 1272

Populație (2011)
 - Total 1.427 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 557151

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Apoldu de Sus, mai demult Apoldul de Sus, Apoldu Mare, Polda Mare (în dialectul săsesc Griszpult, Pult, Everstpold, în germană Grosspold, Gross-Pold, Grosspolden, Gross-Apolden, Oberpold, în maghiară Nagyapold) este un sat ce aparține orașului Miercurea Sibiului din județul Sibiu, Transilvania, România.

Apoldu de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Apoldu de Sus este situată pe cursul superior al râului Apold, în partea vestică a județului Sibiu, în Podișul Secașelor, la o altitudine de 367 m, pe DN1, Săcel - Apoldu de Sus - Miercurea Sibiului.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1272, Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc însă dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel în hotarul satului s-au descoperit o brățară de aur hallsttatiană, un topor de amfibolit, 10 monede de argint, o drahmă din Dyrrhachium și ceramică dacică. În locul numit "Gorgan Luncă" s-au descoperit o fibulă și fragmente ceramice și tegulare romane. În partea de nord a satului, în locul numit "Curtea Velii", lângă valea Apoldului se află o villa rustica formată din patru corpuri: o casă de locuit, o anexă gospodărescă, un hambar pentru cereale și un edificiu al unui mic templu. A doua villa rustica se află în locul "Levejoare", formată dintr-o locuință și o anexă agricolă, complexul fiind distrus odată cu invazia carpică din secolul al III-lea, acesta fiind reamenajat în secolul al IV-lea. Pe malul stâng al văii Apoldului se află o așezare daco-romană, iar în partea de sud a satului, pe malul pârâului Barschof s-au descoperit fragmente ceramice de tip Ciugud, cu fragmente de clădire de lut din secolul al XI-lea.

În secolul al XIII-lea, aici se ridică o biserică romanică înconjurată de o curtină ovală și un turn mic de poartă. În secolul al XVI-lea dar și în secolul al XVIII-lea fortificația este amplificată cu mai multe turnuri din care unul octogonal. Clădirea bisericii romanice își încheie existența la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1867 se demolează și fortificația pe laturile de sud și vest, iar în anul 1881 se prăbușește și turnul octogonal.

Apoldu de Sus a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare a sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune.

În anul 1734, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană.

Deportarea celor peste 800 de persoane, din care în jur de 200 din Carintia, a fost mascată sub denumirea germană de Transmigration. Aceștia s-au stabilit în trei sate din apropiere de Sibiu: Neppendorf (Turnișor, azi cartier al Sibiului), Großau (Cristian, Sibiu) și Großpold (Apoldu de Sus, Sibiu), și sunt cunoscuți sub denunirea de Landler, iar așezarea lor în aceasă zonă ca Landlersiedlung.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor și exploatarea fânețelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Ortodoxă
  • Biserica Evanghelică
  • Muzeu tradițional „La vecinii mei din Apoldu de Sus” (Bei meinen Nachbarn in Grosspold) [1]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Imagini, octombrie 2008[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Sibiu, Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism, București 1981
  • Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. ISBN 973-590-706-2
  • Județul Sibiu, N. Coloianu, Ghe. Dragu, L. Bodea. Ed. Academiei RSR, București 1976
  • Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, Z. Karl. ISBN 973-590-856-5

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Apoldu de Sus