Aleșd

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Aleșd
Élesd
—  oraș  —
Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd
Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd
Stemă
Stemă
Aleșd se află în România
Aleșd
Aleșd
Aleșd (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°3′26″N 22°23′49″E / 47.05722°N 22.39694°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA26699
Atestare documentară1291

ReședințăAleșd[*]
Localități componenteAleșd[*], Pădurea Neagră, Peștiș, Tinăud

Guvernare
 - PrimarIoan Coloman Todoca[*][3] ( PNL, )

Suprafață
 - Total71,95 km²
Altitudine224 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10066 locuitori
 - Densitate150 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal415100

Localități înfrățite
 - KabaUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Aleșd
Poziția localității Aleșd

Aleșd (în maghiară: Élesd) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Aleșd (reședința), Pădurea Neagră, Peștiș și Tinăud.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Trecutul istoric este strâns legat de cetatea Piatra Șoimului, situată pe o stâncă la mică distanță de oraș. Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost atestată documentar în 1306. Prima atestare documentară a Aleșdului este din jurul anilor 1291-1294, când apare într-un registru de dijme episcopale sub numele de Villa Elusd. El a fost înființat prin colonizare de către stăpânii cetății, pe domeniul acesteia.[4] În 1332 este consemnată cu numele Sacerdos de Villa Elesd, iar în 1622 cu toponimul Elesd.

În perioada 1658-1660, cetatea Piatra Șoimului s-a aflat în posesia voievodului muntean Constantin Șerban Basarab.[5] În 1711, cetatea a fost aruncată în aer de trupele imperiale austriece.

În 1904, aici a avut loc o puternică mișcare țărănească, cu participarea a peste 5.000 de țărani români și maghiari, împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta. Această puternică mișcare țărănească a fost reprimată sângeros de autorități. Evenimentul este amintit de un monument situat în centrul orașului.

Localitatea Aleșd a fost declarată oraș în anul 1968, statut pe care îl are și în prezent.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Aleșd

     Români (60,93%)

     Maghiari (15,48%)

     Romi (12,05%)

     Slovaci (6,18%)

     Necunoscută (5%)

     Altă etnie (0,32%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Aleșd

     Ortodocși (47,47%)

     Romano-catolici (18,16%)

     Reformați (10,05%)

     Penticostali (9,25%)

     Baptiști (7,76%)

     Necunoscută (5,34%)

     Altă religie (1,93%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Aleșd se ridică la 10.066 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.415 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,94%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,49%), rromi (12,05%) și slovaci (6,19%). Pentru 5,01% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o confesiune majoritară. Locuitorii sunt ortodocși (47,48%), romano-catolici (18,16%), reformați (10,05%), penticostali (9,26%) și baptiști (7,77%). Pentru 5,34% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Aleșd - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Aleșd este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Coloman Todoca[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat3        
Uniunea Democrată Maghiară din România3        
Partidul PRO România2        
Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România1        

Economie[modificare | modificare sursă]

Aleșd în Harta Iosefină a Comitatului Bihor, 1782-85

Industria cea mai dezvoltată în zonă este cea a materialelor de construcții, în special ciment, var și produse refractare - sector preluat de firma elvețiană Holcim. Industria a suferit un puternic șoc după 1989. În 1998 a fost declarată zonă defavorizată. Acest statut a permis atragerea de noi investiții în industria ușoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. Între 1998-2002 au fost create peste 1.500 de locuri de muncă.[8]

Turism[modificare | modificare sursă]

Zona beneficiază de un important potențial turistic și sportiv evidențiat prin:

  • Existența unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea Neagra și apă termală (în Aleșd)
  • Infrastructura pentru turism și agrement: un hotel și un motel, 4 restaurante; un ștrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul și sporturile nautice
  • Existența unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxă de influență muntenească, ctitoria lui Constantin Șerban „Cârnu” din satul Tinăud (1658), Biserica Ortodoxă din lemn din Pestiș (sec. al XVIII-lea), Cetatea "Piatra Șoimului" din Pestiș (sec. al XIII-lea), Castelul "Poiana Florilor" din sec. al XIX-lea, Peștera Osoiu etc.
  • Sărbători populare cîmpenești și evenimente socio-culturale din zonă: Tîrgul de vară "Aleșdana"
  • Potențial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2.000 locuri, 2 săli de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal și un bazin de înot.
  • Posibilitatea desfășurării de activități de vînătoare și pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv și vînatul la păsări de baltă.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ecaterina Deliman (n. 1936), om politic comunist, deputat în Marea Adunare Națională
  • Zsolt Bodoni (n. 1975), pictor

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Vlăsceanu, p.258
  5. ^ Ghinea, p.41
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ http://www.cjbihor.ro/pdf/bihor.pdf

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia orașului Aleșd: județul Bihor, Ioan Todoca, Editura Tradiție, 2000

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aleșd