Aleșd
| Aleșd | |||
| Élesd | |||
| — oraș — | |||
 Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd | |||
| |||
  Aleșd Aleșd (România) | |||
| Coordonate: 47°3′26″N 22°23′49″E / 47.05722°N 22.39694°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest | ||
| Județ |  Bihor | ||
| SIRUTA | 26699 | ||
| Atestare documentară | 1291 | ||
| Reședință | Aleșd[*] | ||
| Localități componente | Aleșd[*], Pădurea Neagră, Peștiș, Tinăud | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ioan Coloman Todoca[*][3] ( PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 71,95 km² | ||
| Altitudine | 224 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 10.066 locuitori | ||
| - Densitate | 150 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 415100 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Kaba | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Aleșd (în maghiară: Élesd) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente: Aleșd (reședința), Pădurea Neagră, Peștiș și Tinăud.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Trecutul istoric este strâns legat de Cetatea Șinteu, situată pe o stâncă la mică distanță de oraș. Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost atestată documentar în 1306. Prima atestare documentară a Aleșdului este din jurul anilor 1291-1294, când apare într-un registru de dijme episcopale sub numele de Villa Elusd. El a fost înființat prin colonizare de către stăpânii cetății, pe domeniul acesteia.[4] În 1332 este consemnată cu numele Sacerdos de Villa Elesd, iar în 1622 cu toponimul Elesd.
În perioada 1658-1660 cetatea Șinteu s-a aflat în posesia voievodului muntean Constantin Șerban Basarab.[5] În 1711, după Pacea de la Sătmar, cetatea a fost aruncată în aer de trupele imperiale.
În 1904 aici a avut loc o puternică mișcare țărănească, cu participarea a peste 5.000 de țărani români și maghiari, împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta. Această puternică mișcare țărănească a fost reprimată sângeros. Evenimentul este comemorat printr-un monument situat în centrul orașului.
Aleșdul a fost declarat oraș în anul 1968.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Aleșd
Români (60,93%)
Maghiari (15,48%)
Rromi (12,05%)
Slovaci (6,18%)
Necunoscută (5%)
Altă etnie (0,32%)
Componența confesională a orașului Aleșd
Ortodocși (47,47%)
Romano-catolici (18,16%)
Reformați (10,05%)
Penticostali (9,25%)
Baptiști (7,76%)
Necunoscută (5,34%)
Altă religie (1,93%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Aleșd se ridică la 10.066 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.415 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,94%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,49%), rromi (12,05%) și slovaci (6,19%). Pentru 5,01% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o confesiune majoritară. Locuitorii sunt ortodocși (47,48%), romano-catolici (18,16%), reformați (10,05%), penticostali (9,26%) și baptiști (7,77%). Pentru 5,34% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Aleșd este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Coloman Todoca[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 3 | |||||||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||||||
| Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România | 1 | |||||||||
Economie[modificare | modificare sursă]
Industria cea mai dezvoltată în zonă este cea a materialelor de construcții, în special ciment, var și produse refractare - sector preluat de firma elvețiană Holcim. Industria a suferit un puternic șoc după 1989. În 1998 a fost declarată zonă defavorizată. Acest statut a permis atragerea de noi investiții în industria ușoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. Între 1998-2002 au fost create peste 1.500 de locuri de muncă.[8]
Turism[modificare | modificare sursă]
Zona beneficiază de un important potențial turistic și sportiv evidențiat prin:
- Existența unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea Neagra și apă termală (în Aleșd)
- Infrastructura pentru turism și agrement: un hotel și un motel, 4 restaurante; un ștrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul și sporturile nautice
- Existența unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxă de influență muntenească, ctitoria lui Constantin Șerban „Cârnu” din satul Tinăud (1658), Biserica Ortodoxă din lemn din Pestiș (sec. al XVIII-lea), Cetatea "Piatra Șoimului" din Pestiș (sec. al XIII-lea), Castelul "Poiana Florilor" din sec. al XIX-lea, Peștera Osoiu etc.
- Sărbători populare cîmpenești și evenimente socio-culturale din zonă: Tîrgul de vară "Aleșdana"
- Potențial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2.000 locuri, 2 săli de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal și un bazin de înot.
- Posibilitatea desfășurării de activități de vînătoare și pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv și vînatul la păsări de baltă.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ecaterina Deliman (n. 1936), om politic comunist, deputat în Marea Adunare Națională
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Biserica reformată din Aleșd
Biserica ortodoxă din Aleșd
Biserica romano-catolică din Aleșd
Biserica greco-catolică din Aleșd
Casa de rugăciune baptistă din Aleșd
Vechiul hotel "Elizaveta" din Aleșd
Casa "Létai" din Aleșd
Gara Aleșd
Biserica de lemn din Peștiș (Aleșd)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Vlăsceanu, p. 258
- ^ Ghinea, p. 41
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Dezvoltarea învățământului dual în județul Bihor, o preocupare a Consiliului Județean Bihor - Consiliul Județean Bihor (PDF), Consiliul Județean Bihor,
- ^ „Au parafat înfrățirea cu „românii adevărați " din Băcioi”, BIHON,
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
- Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Monografia orașului Aleșd: județul Bihor, Ioan Todoca, Editura Tradiție, 2000
Legături externe[modificare | modificare sursă]
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Aleșd |
- Portal Bihorean Arhivat în , la Wayback Machine.
| ||||||||||||||||||||||||||||
