Sari la conținut

Aleșd

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aleșd
Élesd
—  oraș  —
Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd
Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd
Stemă
Stemă
Aleșd se află în România
Aleșd
Aleșd
Aleșd (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°3′26″N 22°23′49″E ({{PAGENAME}}) / 47.05722°N 22.39694°E
Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Bihor
SIRUTA26699
Atestare documentară1291
ReședințăAleșd[*]​
Localități componenteAleșd[*]​, Pădurea Neagră, Peștiș, Tinăud
Guvernare
 - PrimarIoan Coloman Todoca[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total71,95 km²
Altitudine224 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total9.662 locuitori
 - Densitate150 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal415100
Localități înfrățite
 - KabaUngaria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Aleșd
Poziția localității Aleșd
Poziția localității Aleșd
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aleșd (în maghiară: Élesd) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Aleșd (reședința), Pădurea Neagră, Peștiș și Tinăud.[2]

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Trecutul istoric este strâns legat de Cetatea Șinteu, situată pe o stâncă la mică distanță de oraș. Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost atestată documentar în 1306. Prima atestare documentară a Aleșdului este din jurul anilor 1291-1294, când apare într-un registru de dijme episcopale sub numele de Villa Elusd. El a fost înființat prin colonizare de către stăpânii cetății, pe domeniul acesteia.[3] În 1332 este consemnată cu numele Sacerdos de Villa Elesd, iar în 1622 cu toponimul Elesd.

În perioada 1658-1660 cetatea Șinteu s-a aflat în posesia voievodului muntean Constantin Șerban Basarab.[4] În 1711, după Pacea de la Sătmar, cetatea a fost aruncată în aer de trupele imperiale.

În 1904 aici a avut loc o puternică mișcare țărănească, cu participarea a peste 5.000 de țărani români și maghiari, împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta. Această puternică mișcare țărănească a fost reprimată sângeros. Evenimentul este comemorat printr-un monument situat în centrul orașului.

Aleșdul a fost declarat oraș în anul 1968.

Demografie

[modificare | modificare sursă]


Componența etnică a orașului Aleșd

     Români (58,86%)

     Romi (15,63%)

     Maghiari (11,44%)

     Slovaci (6,06%)

     Alte etnii (0,21%)

     Necunoscută (7,8%)


Componența confesională a orașului Aleșd

     Ortodocși (44,8%)

     Romano-catolici (17,87%)

     Penticostali (11,46%)

     Reformați (8,15%)

     Baptiști (7,12%)

     Alte religii (1,84%)

     Necunoscută (8,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Aleșd se ridică la 9.662 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.066 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (58,86%), cu minorități de romi (15,63%), maghiari (11,44%) și slovaci (6,06%), iar pentru 7,8% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (44,8%), cu minorități de romano-catolici (17,87%), penticostali (11,46%), reformați (8,15%) și baptiști (7,12%), iar pentru 8,76% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Aleșd - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Orașul Aleșd este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Coloman Todoca[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat5       
Uniunea Salvați România2       
Uniunea Democrată Maghiară din România2       
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România1       

Primarii Orașului Aleșd după 2000:

2000 - 2004 - Zeno Țipțer (PNL)

2004 - 2008 - Zeno Țipțer (PNL)

2008 - 2012 - Zeno Țipțer (PNL)

2012 - 2016 - Zeno Țipțer (PNL)

2016 - 2020 - Ioan Coloman Todoca (PNL)

2020 - 2024 - Ioan Coloman Todoca (PNL)

2024 - prezent - Ioan Coloman Todoca (PNL)

Economie

[modificare | modificare sursă]
Aleșd în Harta Iosefină a Comitatului Bihor, 1782-85

Industria cea mai dezvoltată în zonă este cea a materialelor de construcții, în special ciment, var și produse refractare - sector preluat de firma elvețiană Holcim. Industria a suferit un puternic șoc după 1989. În 1998 a fost declarată zonă defavorizată. Acest statut a permis atragerea de noi investiții în industria ușoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. Între 1998-2002 au fost create peste 1.500 de locuri de muncă.[9]

Orașul Aleșd beneficiază în prezent de o centură ocolitoare, finalizată integral în august 2024, iar în prezent, rețeaua de gaz a orașului și viitorul parc industrial sunt în lucru. Construcția Parcului Industrial Aleșd vor genera în următorii ani locuri de muncă consistente pentru locuitorii din oraș și împrejurimi.

Turism

[modificare | modificare sursă]

Zona beneficiază de un important potențial turistic și sportiv evidențiat prin:

  • Existența unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea Neagra și apă termală (în Aleșd)
  • Infrastructura pentru turism și agrement: un hotel și un motel, 4 restaurante; un ștrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul și sporturile nautice
  • Existența unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxă de influență muntenească, ctitoria lui Constantin Șerban „Cârnu” din satul Tinăud (1658), Biserica Ortodoxă din lemn din Pestiș (sec. al XVIII-lea), Cetatea "Piatra Șoimului" din Pestiș (sec. al XIII-lea), Castelul "Poiana Florilor" din sec. al XIX-lea, Peștera Osoiu etc.
  • Sărbători populare cîmpenești și evenimente socio-culturale din zonă: Tîrgul de vară "Aleșdana"
  • Potențial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2.000 locuri, 2 săli de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal și un bazin de înot.
  • Posibilitatea desfășurării de activități de vînătoare și pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv și vînatul la păsări de baltă.

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica reformată din Aleșd
    Biserica reformată din Aleșd
  • Biserica ortodoxă din Aleșd
    Biserica ortodoxă din Aleșd
  • Biserica romano-catolică din Aleșd
    Biserica romano-catolică din Aleșd
  • Biserica greco-catolică din Aleșd
    Biserica greco-catolică din Aleșd
  • Casa de rugăciune baptistă din Aleșd
    Casa de rugăciune baptistă din Aleșd
  • Vechiul hotel "Elizaveta" din Aleșd
    Vechiul hotel "Elizaveta" din Aleșd
  • Casa "Létai" din Aleșd
    Casa "Létai" din Aleșd
  • Gara Aleșd
    Gara Aleșd
  • Biserica de lemn din Peștiș (Aleșd)
    Biserica de lemn din Peștiș (Aleșd)

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ Vlăsceanu, p. 258
  4. ^ Ghinea, p. 41
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Dezvoltarea învățământului dual în județul Bihor, o preocupare a Consiliului Județean Bihor - Consiliul Județean Bihor (PDF), Consiliul Județean Bihor,  
  10. ^ „Au parafat înfrățirea cu „românii adevărați " din Băcioi”, BIHON,  

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Monografia orașului Aleșd: județul Bihor, Ioan Todoca, Editura Tradiție, 2000

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aleșd
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Aleșd
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aleșd&oldid=16933706