Comuna Chinteni, Cluj

Chinteni
—  Comună  —
Chinteni
Chinteni Chinteni (România) Localizarea satului pe harta României
Chinteni Chinteni (Județul Cluj) Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°51′27″N 23°32′25″E
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	56988
Atestare	1263
Reședință	Chinteni
Sate componente	Chinteni, Deușu, Feiurdeni, Măcicașu, Pădureni, Satu Lung, Săliștea Veche, Sânmărtin, Vechea
Guvernare
- Primar	Magdalena Lucia Suciu[*] (PSD, 2000)
Suprafață
- Total	96,5 km²
Altitudine	493 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	▲ 3065 locuitori
- Densitate	28.42 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002	2.786 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407205
Prefix telefonic	+40 x64
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj
Chinteni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)

Chinteni (mai demult Chintău, în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Chinteni (reședința), Deușu, Feiurdeni, Măcicașu, Pădureni, Satu Lung, Săliștea Veche, Sânmărtin și Vechea.

Istoric

În Evul Mediu sat preponderent maghiar, aparținând parohiei din Cluj-Mănăștur, apoi Ordinului Iezuit clujean și domeniului latifundiar al Gilăului.

În anul 1690 vechea biserică, inițial romano-catolică, construită în secolul al XIII-lea, devenită între timp reformată-calvină, a fost din nou preluată de romano-catolici. Nava romanică a bisericii are un cor gotic.

Descoperiri arheologice

• În punctul „Pustafalău“, pe dreapta Văii Chintăului, s-au descoperit substrucțiile a șase clădiri, cărămizi, olane, elemente de hypocaust, tuburi de apeduct și ceramică romană provincială. La nord-vest de acest grup de clădiri s-au identificat urmele altor două construcții; în acest sit s-a descoperit o tegula mammata cu ștampila VAL CAT întregită Valerius Catullinus, procurator financiar al Daciei Porolissensis sub Commodus. Din acest context provin probabil și alte materiale: o bază de coloană, o țiglă cu ștampilă, un ac de os și o monedă. Ansamblul descoperirilor din acest punct arată cu multă certitudine o villa rustica sau poate una suburbana.
• Villa rustica de la Chinteni

Date geografice

Comuna Chinteni se întinde pe o suprafață de 98 km², având o populație de peste 2.700 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Chinteni și satele Deușu, Vechea, Măcicașu, Sânmărtin, Feiurdeni, Pădureni, Satu Lung și Săliștea Veche.

Este dispusă la 16 de km față de Cluj-Napoca, în zona Dealurilor Dejului și Clujului.

Altitudinea medie: 475 m.

Demografie

Componența etnică a comunei Chinteni

     Români (76.99%)

     Maghiari (17.71%)

     Necunoscută (4.6%)

     Altă etnie (0.68%)

Componența confesională a comunei Chinteni

     Ortodocși (68.09%)

     Romano-catolici (2.44%)

     Reformați (14.48%)

     Penticostali (2.28%)

     Greco-catolici (4.07%)

     Baptiști (1.33%)

     Creștini după evanghelie (1.1%)

     Necunoscută (4.89%)

     Altă religie (1.27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chinteni se ridică la 3.065 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.786 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77%), cu o minoritate de maghiari (17,72%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,09%), dar există și minorități de reformați (14,49%), greco-catolici (4,08%), romano-catolici (2,45%), penticostali (2,28%), baptiști (1,34%) și creștini după evanghelie (1,11%). Pentru 4,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Chinteni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Magdalena Lucia Suciu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2000. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Național Liberal	3
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1.850	4.073	2.943	963		113	54
1.880	4.780	3.541	1.133	4		102
1.890	5.507	4.095	1.312	11		89
1.900	5.810	4.340	1.438	16		16
1.910	6.315	4.596	1.696	9		14
1.920	6.196	4.897	1.266			33
1.930	6.227	4.841	1.343	1	41	1
1.941	6.734	5.171	1.548	2	9	4
1.956	6.436	5.101	1.206	1	127	1
1.966	5.651	4.517	1.111		4	19
1.977	4.994	4.007	935		52	0
1.992	3.067	2.390	630		47	0
2.002	2.786	2.187	559		39	1

Chinteni - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Lăcașuri de cult

• Biserica Romano-Catolică.
• Biserica de lemn "Sf. Apostol Pavel" din satul Săliștea Veche (de la sfârșitul secolului al XV-lea).
• Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din satul Vechea (1726).

Obiective turistice

• Rezervația naturală "Fânațele Clujului", cu vegetație de stepă.

Galerie de imagini

• 
• 
• 

  Școala gimnazială Chinteni
• 

  Biserica greco-catolică „Sfântul Nicolae”
• 

  Lacul Chinteni
• 

  Biserica reformată (1870)
• 

  Biserica ortodoxă
• 

  Biserica romano-catolică (monument istoric)

Vezi și

• Villa rustica de la Chinteni
• Lista monumentelor istorice din județul Cluj

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
• Pr. Simion Abraham (2004). Monografia satului Chinteni. Cluj-Napoca: Editura Art-Vision. ISBN 973-86882-0-5 

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Primărie nouă la Chinteni, 1 mai 2006, Mihai Bacalu, Adevărul
• CIMEC (Cercetări arheologice efectuate pe raza comunei Chinteni)
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• hu Varga Arpad - Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate în Transilvania (1850-1992)