Comuna Țaga, Cluj

Țaga
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Țaga Țaga (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	59826
Atestare	1243
Reședință	Țaga
Sate componente	Țaga, Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana
Guvernare
- Primar	Romulus Mîrza[*]​ ( PNL, 2004)
Suprafață
- Total	100,01 km²
Altitudine	313 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	▼ 1947 locuitori
- Densitate	19,47 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407565
Prefix telefonic	+40 x64
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)

Țaga (în maghiară Cege, în germană Zegen) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).

Nume

Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă.

Date geografice

Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.

Arii protejate

• Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).

Istoric

Fostul sat Ghiolț (în maghiară Göes, în germană Götz) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298

Descoperiri arheologice

În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.

Demografie

Componența etnică a comunei Țaga

     Români (88,54%)

     Maghiari (5,95%)

     Romi (3,23%)

     Necunoscută (2,2%)

     Altă etnie (0,05%)

Componența confesională a comunei Țaga

     Ortodocși (88,54%)

     Reformați (5,59%)

     Greco-catolici (1,18%)

     Necunoscută (2,2%)

     Altă religie (2,46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țaga se ridică la 1.947 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.162 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,55%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,96%) și romi (3,24%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,55%), dar există și minorități de reformați (5,6%) și greco-catolici (1,18%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romulus Mîrza[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul PRO România	3
	Partidul Mișcarea Populară	1
	Partidul Social Democrat	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.485	2.950	368		101	66
1880	3.164	2.580	444	19		121
1890	3.411	2.759	500	26		126
1900	3.658	3.100	480	76		2
1910	3.855	3.200	549	52		54
1920	3.830	3.322	424			84
1930	4.035	3.488	441	1	61	44
1941	4.325	3.663	542	1	101	18
1956	4.536	4.053	482			1
1966	4.058	3.705	353			0
1977	3.340	3.046	261		33	0
1992	2.313	2.104	163		44	2
2002	2.162	1.982	133		46	1

Lăcașuri de cult

• Biserica din Țaga
• Biserca din Sântejude
• Biserica din Ghiolț
• Biserica din Năsal
• Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.

Obiective turistice

• Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).

Personalități

• Gheorghe Șincai (1754-1816): istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost angajat între anii 1797-1802 ca profesor de casă la curtea contelui local Daniel Haller;
• Ioan Chezan (n. 1945), muzician.

Vezi și

• Lista monumentelor istorice din județul Cluj
• Biserica de lemn din Năsal
• Biserica de lemn din Sântejude
• Biserica reformată din Năsal

Galerie de imagini

• 

  Țaga
• 

  Biserică din Țaga
• 

  Casă tradițională
• 

  Sântejude
• 

  Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
• 

  Sântejude
• 

  Sântioana
• 

  Monumentul eroilor din satul Sântioana
• 

  Năsal
• 

  Biserica de lemn din satul Năsal (monument istoric)
• 

  Zona lacurilor Țaga-Geaca
• 

  Biserica reformată din satul Năsal (monument istoric)

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
• Ioan Mârza (2008). Povestea vieții mele (cap. “Satul natal”, pag.41-73). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-722-1. 

Lectură suplimentară

• Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Comuna Țaga
• CIMEC (Cercetări arheologice pe raza comunei)
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• Fotografii ale castelului Wass din Țaga
• en Istoria familiei Wass de Țaga
• Romania e frumoasa (42): Pestera de la Taga, casa celor mai bune branzeturi, 7 mai 2012, RazvanPascu.ro