Comuna Țaga, Cluj
| Țaga | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric) | |
  Țaga Țaga (România) | |
| Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E / 46.94583°N 24.05944°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 59826 |
| Atestare | 1243 [1] |
| Reședință | Țaga |
| Sate componente | Țaga, Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana |
| Guvernare | |
| - Primar | Romulus Mîrza[*][5][6] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 100,01 km² |
| Altitudine | 313 m.d.m. |
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 1947 locuitori |
| - Densitate | 19,47 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407565 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Țaga (în maghiară Cege, în germană Zegen) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).
Nume[modificare | modificare sursă]
Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.
Arii protejate[modificare | modificare sursă]
- Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).
Istoric[modificare | modificare sursă]
Fostul sat Ghiolț (în maghiară Göes, în germană Götz) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298[7]
Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]
În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.[8]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Țaga
Români (88,54%)
Maghiari (5,95%)
Romi (3,23%)
Necunoscută (2,2%)
Altă etnie (0,05%)
Componența confesională a comunei Țaga
Ortodocși (88,54%)
Reformați (5,59%)
Greco-catolici (1,18%)
Necunoscută (2,2%)
Altă religie (2,46%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țaga se ridică la 1.947 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.162 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,55%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,96%) și romi (3,24%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,55%), dar există și minorități de reformați (5,6%) și greco-catolici (1,18%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romulus Mîrza[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul PRO România | 3 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[11] [12] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.485 | 2.950 | 368 | 101 | 66 | |||
| 1880 | 3.164 | 2.580 | 444 | 19 | 121 | |||
| 1890 | 3.411 | 2.759 | 500 | 26 | 126 | |||
| 1900 | 3.658 | 3.100 | 480 | 76 | 2 | |||
| 1910 | 3.855 | 3.200 | 549 | 52 | 54 | |||
| 1920 | 3.830 | 3.322 | 424 | 84 | ||||
| 1930 | 4.035 | 3.488 | 441 | 1 | 61 | 44 | ||
| 1941 | 4.325 | 3.663 | 542 | 1 | 101 | 18 | ||
| 1956 | 4.536 | 4.053 | 482 | 1 | ||||
| 1966 | 4.058 | 3.705 | 353 | 0 | ||||
| 1977 | 3.340 | 3.046 | 261 | 33 | 0 | |||
| 1992 | 2.313 | 2.104 | 163 | 44 | 2 | |||
| 2002 | 2.162 | 1.982 | 133 | 46 | 1 | |||
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica din Țaga[13]
- Biserca din Sântejude
- Biserica din Ghiolț[14]
- Biserica din Năsal[15]
- Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.[16]
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Gheorghe Șincai (1754-1816): istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost angajat între anii 1797-1802 ca profesor de casă la curtea contelui local Daniel Haller;
- Ioan Chezan (n. 1945), muzician.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Biserica de lemn din Năsal
- Biserica de lemn din Sântejude
- Biserica reformată din Năsal
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Țaga
Biserică din Țaga
Casă tradițională
Sântejude
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Sântejude
Sântioana
Monumentul eroilor din satul Sântioana
Năsal
Biserica de lemn din satul Năsal (monument istoric)
Zona lacurilor Țaga-Geaca
Biserica reformată din satul Năsal (monument istoric)
.jpg)
_retusat.jpg)
.JPG)
_retusat.jpg)
.JPG)
_retusat.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 236
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej
- ^ Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ Oana Rusu. „Povești din Țaga Clujului”. Accesat în .
- ^ Marcel Gheberta. „Sfințirea bisericii din Ghiolț, parohia Taga”. Accesat în .
- ^ Wikipedia. „Biserica de lemn din Năsal”. Accesat în .
- ^ Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Ioan Mârza (). Povestea vieții mele (cap. “Satul natal”, pag.41-73). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-722-1.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Pagina Primăriei
- Comuna Țaga
- CIMEC (Cercetări arheologice pe raza comunei)
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Fotografii ale castelului Wass din Țaga
- en Istoria familiei Wass de Țaga
- Romania e frumoasa (42): Pestera de la Taga, casa celor mai bune branzeturi, 7 mai 2012, RazvanPascu.ro