Comuna Țaga, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Țaga
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Țaga se află în România
Țaga
Țaga
Țaga (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E / 46.94583°N 24.05944°E / 46.94583; 24.0594446°56′45″N 24°03′34″E / 46.94583°N 24.05944°E / 46.94583; 24.05944

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 59826
Atestare 1243 [1]

Reședință Țaga
Sate componente Țaga, Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana

Guvernare
 - Primar Romulus Mîrza[*][5][6] (PNL, )

Suprafață
 - Total 100,01 km²
Altitudine 313 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1947 locuitori
 - Densitate 19,47 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.162 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407565
Prefix telefonic +40 x64[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Țaga (în maghiară Cege, în germană Zegen) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).

Nume[modificare | modificare sursă]

Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

  • Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Fostul sat Ghiolț (în maghiară Göes, în germană Götz) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298[7]

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.[8]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Țaga

     Români (88,54%)

     Maghiari (5,95%)

     Romi (3,23%)

     Necunoscută (2,2%)

     Altă etnie (0,05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Țaga

     Ortodocși (88,54%)

     Reformați (5,59%)

     Greco-catolici (1,18%)

     Necunoscută (2,2%)

     Altă religie (2,46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țaga se ridică la 1.947 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.162 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,55%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,96%) și romi (3,24%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,55%), dar există și minorități de reformați (5,6%) și greco-catolici (1,18%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romulus Mîrza[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 5          
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) 3          
Partidul Social Democrat 2          
Partidul Mișcarea Populară 1          

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[11] [12] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.485 2.950 368 101 66
1880 3.164 2.580 444 19 121
1890 3.411 2.759 500 26 126
1900 3.658 3.100 480 76 2
1910 3.855 3.200 549 52 54
1920 3.830 3.322 424 84
1930 4.035 3.488 441 1 61 44
1941 4.325 3.663 542 1 101 18
1956 4.536 4.053 482 1
1966 4.058 3.705 353 0
1977 3.340 3.046 261 33 0
1992 2.313 2.104 163 44 2
2002 2.162 1.982 133 46 1

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.[13]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe Șincai (1754-1816): istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost angajat între anii 1797-1802 ca profesor de casă la curtea contelui local Daniel Haller.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 236
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej
  8. ^ Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  10. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  11. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  12. ^ Structura etno-demografică a României
  13. ^ Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Ioan Mârza (2008). Povestea vieții mele (cap. “Satul natal”, pag.41-73). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-722-1 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ţaga