Comuna Recea-Cristur, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Recea-Cristur
—  Comună  —
Biserica de lemn din Osoi (monument istoric)
Biserica de lemn din Osoi (monument istoric)
Recea-Cristur se află în România
Recea-Cristur
Recea-Cristur
Recea-Cristur (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°04′49″N 23°31′22″E / 47.08028°N 23.52278°E / 47.08028; 23.5227847°04′49″N 23°31′22″E / 47.08028°N 23.52278°E / 47.08028; 23.52278

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 59130
Atestare 1320 [1]

Reședință Recea-Cristur
Sate componente Recea-Cristur, Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța

Guvernare
 - Primar Laurian Alexandru Rus[*][5][6] (PNL, )

Suprafață
 - Total 76,19 km²
Altitudine 435 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1412 locuitori
 - Densitate 22,36 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.701 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407480
Prefix telefonic +40 x64[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Recea-Cristur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Recea-Cristur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Recea-Cristur (în maghiară Récekeresztúr) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța și Recea-Cristur (reședința).

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în zona Dealurilor Gârboului, pe cursul superior al râului Lonea.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Recea-Cristur

     Români (75.99%)

     Maghiari (1.06%)

     Romi (18.34%)

     Necunoscută (4.6%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Recea-Cristur

     Ortodocși (86.61%)

     Penticostali (6.23%)

     Martori ai lui Iehova (1.06%)

     Necunoscută (4.6%)

     Altă religie (1.48%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Recea-Cristur se ridică la 1.412 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.701 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,99%). Principalele minorități sunt cele de romi (18,34%) și maghiari (1,06%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,61%), dar există și minorități de penticostali (6,23%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 4,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Recea-Cristur este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Laurian Alexandru Rus[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 7              
Partidul Social Democrat 2              

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.947 2.805 101 10 31
1880 2.767 2.645 60 32 30
1890 3.148 3.015 68 35 30
1900 3.237 3.112 41 67 17
1910 3.449 3.338 64 36 11
1920 3.457 3.380 14 63
1930 3.712 3.610 23 35 44
1941 3.772 3.614 122 12 24
1956 4.339 4.277 24 37 1
1966 3.993 3.967 10 1 15 0
1977 3.149 3.093 7 2 47 0
1992 1.812 1.669 5 138 0
2002 1.701 1.518 13 1 169 0

Recea-Cristur - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a satului Recea-Cristur este din 1320.


Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Osoi (1800), cu picturi pe pereții interiori datând din 1821.
  • Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Ciubăncuța (1829).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 216
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Recea-Cristur
  10. ^ Structura etno-demografică a României