Comuna Recea-Cristur, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Recea-Cristur
—  comună  —
Biserica de lemn din Osoi (monument istoric)
Biserica de lemn din Osoi (monument istoric)
Recea-Cristur se află în România
Recea-Cristur
Recea-Cristur
Recea-Cristur (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°04′49″N 23°31′22″E / 47.08028°N 23.52278°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
SIRUTA59130
Atestare1320 [1]
ReședințăRecea-Cristur
Sate componenteRecea-Cristur, Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța
Guvernare
 - PrimarLaurian Alexandru Rus[*]​[5][6] ( PNL, )
Suprafață
 - Total76,19 km²
Altitudine435 m.d.m.
Populație (2011)[3][4]
 - Total▼ 1412 locuitori
 - Densitate22,36 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407480
Prefix telefonic+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Recea-Cristur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Recea-Cristur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Recea-Cristur (în maghiară Récekeresztúr) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța și Recea-Cristur (reședința).

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în zona Dealurilor Gârboului, pe cursul superior al râului Lonea.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Recea-Cristur

     Români (75,99%)

     Maghiari (1,06%)

     Romi (18,34%)

     Necunoscută (4,6%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Recea-Cristur

     Ortodocși (86,61%)

     Penticostali (6,23%)

     Martori ai lui Iehova (1,06%)

     Necunoscută (4,6%)

     Altă religie (1,48%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Recea-Cristur se ridică la 1.412 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.701 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,99%). Principalele minorități sunt cele de romi (18,34%) și maghiari (1,06%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,61%), dar există și minorități de penticostali (6,23%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 4,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Recea-Cristur este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Laurian Alexandru Rus[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.947 2.805 101 10 31
1880 2.767 2.645 60 32 30
1890 3.148 3.015 68 35 30
1900 3.237 3.112 41 67 17
1910 3.449 3.338 64 36 11
1920 3.457 3.380 14 63
1930 3.712 3.610 23 35 44
1941 3.772 3.614 122 12 24
1956 4.339 4.277 24 37 1
1966 3.993 3.967 10 1 15 0
1977 3.149 3.093 7 2 47 0
1992 1.812 1.669 5 138 0
2002 1.701 1.518 13 1 169 0

Recea-Cristur - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a satului Recea-Cristur este din 1320.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 216
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]​ 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]​ 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Recea-Cristur
  10. ^ Structura etno-demografică a României

Imagini[modificare | modificare sursă]

  • Drumul Panticeu-Recea-Cristur
  • Recea-Cristur
  • Monumentul eroilor
  • Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”
  • RO CJ Recea-Cristur (23).jpg
  • Capela
  • Biserica penticostală
  • RO CJ Recea-Cristur (35).jpg
  • Recea-Cristur
  • Școala
  • Cea mai mare fermă de bizoni din Europa se află la Recea-Cristur
  • RO CJ Recea-Cristur (41).jpg
  • Biserica de lemn din Pustuța
  • Escu
  • Biserica din Elciu
  • Osoi
  • Biserica de lemn din Osoi
  • Ciubăncuța
  • Biserica de lemn din Ciubăncuța
  • Ciubăncuța
  • Jurca
  • Biserica din Jurca
  • Căprioara
  • Lacul
  • Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1939)
  • Biserica penticostală


v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Cluj
Reședința Stema judeţului Cluj
Municipii
Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla
Orașe
Comune

Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni

Sate
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Recea-Cristur,_Cluj&oldid=13711699