Comuna Recea-Cristur, Cluj
| Recea-Cristur | |
| — Comună — | |
.JPG) Biserica de lemn din Osoi (monument istoric) |
|
 Recea-Cristur
Recea-Cristur (România)
|
|
| Coordonate: Coordonate: 47°04′49″N 23°31′22″E / 47.08028°N 23.52278°E47°04′49″N 23°31′22″E / 47.08028°N 23.52278°E | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
|
|
|
| SIRUTA | 59130 |
| Atestare | 1320 [1] |
|
|
|
| Reședință | Recea-Cristur |
| Sate componente | Recea-Cristur, Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Laurian Alexandru Rus[*][5][6] (PNL, ) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 76,19 km² |
| Altitudine | 435 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2011)[3][4] | |
| - Total | ▼ 1412 locuitori |
| - Densitate | 22,36 loc./km² |
| - Recensământul anterior, 2002 | 1.701 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407480 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
|
|
|
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames |
|
|
|
|
 |
|
 (Click pentru imagine interactivă) |
|
Modifică date / text  |
|
Recea-Cristur (în maghiară Récekeresztúr) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța și Recea-Cristur (reședința).
Cuprins
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna este situată în zona Dealurilor Gârboului, pe cursul superior al râului Lonea.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Recea-Cristur
Români (75,99%)
Maghiari (1,06%)
Romi (18,34%)
Necunoscută (4,6%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Recea-Cristur
Ortodocși (86,61%)
Penticostali (6,23%)
Martori ai lui Iehova (1,06%)
Necunoscută (4,6%)
Altă religie (1,48%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Recea-Cristur se ridică la 1.412 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.701 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,99%). Principalele minorități sunt cele de romi (18,34%) și maghiari (1,06%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,61%), dar există și minorități de penticostali (6,23%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 4,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Recea-Cristur este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Laurian Alexandru Rus[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.947 | 2.805 | 101 | 10 | 31 | |||
| 1880 | 2.767 | 2.645 | 60 | 32 | 30 | |||
| 1890 | 3.148 | 3.015 | 68 | 35 | 30 | |||
| 1900 | 3.237 | 3.112 | 41 | 67 | 17 | |||
| 1910 | 3.449 | 3.338 | 64 | 36 | 11 | |||
| 1920 | 3.457 | 3.380 | 14 | 63 | ||||
| 1930 | 3.712 | 3.610 | 23 | 35 | 44 | |||
| 1941 | 3.772 | 3.614 | 122 | 12 | 24 | |||
| 1956 | 4.339 | 4.277 | 24 | 37 | 1 | |||
| 1966 | 3.993 | 3.967 | 10 | 1 | 15 | 0 | ||
| 1977 | 3.149 | 3.093 | 7 | 2 | 47 | 0 | ||
| 1992 | 1.812 | 1.669 | 5 | 138 | 0 | |||
| 2002 | 1.701 | 1.518 | 13 | 1 | 169 | 0 | ||
Recea-Cristur - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima menționare documentară a satului Recea-Cristur este din 1320.
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Osoi (1800), cu picturi pe pereții interiori datând din 1821.
- Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Ciubăncuța (1829).
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 216
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Recea-Cristur
- ^ Structura etno-demografică a României
