Károly Kós

Date personale
Károly Kós
Placa memorială Károly Kos din Komárom
Născut	16 decembrie 1883^[1] Timișoara, Austro-Ungaria
Decedat	25 august 1977 (93 de ani)^[1] Cluj-Napoca, România
Cetățenie	Ungaria
Ocupație	arhitect jurnalist
Activitate
Premii	Miklós Ybl Prize[*]
Modifică date / text

Biserica cu Cocoș din Cluj

Károly Kós, născut Karl Kosch, (n. 16 decembrie 1883, Timișoara - d. 25 august 1977, Cluj) a fost un arhitect maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician exponent al transilvanismului din Austro-Ungaria și România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut în Timișoara în 1883, a studiat inițial ingineria, doar mai târziu îndreptându-se spre arhitectură. Încă din timpul studiilor a manifestat un puternic interes pentru arhitectura tradițională țărănească: în acest scop a întreprins diverse călătorii în Ținutul Secuiesc și zona cu folclor de tip Kalotaszeg (pe cursul râului Călata și în jurul localității Rimetea, județul Alba).

În 1914, la începutul Primului Razboi Mondial, Kós s-a mutat la Stana unde și-a construit o casă numită Varjúvár, într-un stil unic. Anul următor a fost încorporat în armată dar la scurt timp a fost eliberat la cererea Ministerului Culturii. Între 1917 și 1918 a fost trimis într-o călătorie de studii la Istanbul. În 1918 i s-a oferit postul de profesor la Facultatea de Arte din Budapesta, însă a refuzat, dorind să se întoarcă în Transilvania. A trăit din comisioane.

Kós își începe cariera politică și împreună cu Lajos Albrecht și alții, fondează în 1921 Partidul Popular Transilvănean (ulterior devenit Partidul Popular Ungar). A mai contribuit ca editor și grafician la ziarul politic ilustrat Vasárnap. În 1924, împreună cu câțiva prieteni, fondează editura Erdélyi Szépmíves Céh (în traducere aprox. "Breasla artistică transilvăneană"). Din 1931 este editor la o altă publicație și conducătorul unei asociații de artiști maghiari din România.

În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită, iar arhitectul s-a refugiat la Cluj, unde s-a alăturat familiei. Aici devine director al Asociației Economice Ungaro-Transilvănene. Ca politician a fost președintele Uniunii Populare Maghiare (Magyar Népi Szövetség, MNSz) și mai apoi membru în Parlamentul României între 1946-1948.

Kós a predat la Facultatea de Agricultură din Cluj până în 1953, unde a ocupat și postul de decan în anul universitar 1945-1946. A murit pe 25 august 1977 la Cluj.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Kós a tradus din germană în maghiară cartea scriitorului sas Adolf Meschendörfer intitulată Die Stadt im Osten, despre Brașov. Traducerea a fost publicată în anul 1983 la Editura Kriterion sub titlul Corona.

Clădiri proiectate[modificare | modificare sursă]

Varjúvár - casa lui Károly Kós din satul Stana

Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe (1911-1913), clădire inspirată din arhitectura medievală transilvăneană
Locuința fratilor Keresztes, Sfântu Gheorghe (1913), inspirată din arhitectura medievală transilvăneană
Biserica cu Cocoș din Cluj (1913-1914)
Casa doctor Samu Csulak, Sfântu Gheorghe (1924)
Biserica Greco-Catolică din Feiurdeni (1927)
Gimnaziul calvin de fete, Sfântu Gheorghe (1927-1928), arhitectură medievală ardelenească (bisericile fortificate săsești)
Școala primară reformată, Sfântu Gheorghe (1929-1930), în stil medieval transilvănean
Colegiul Agricol din Târgu Mureș (Gázgyári épület)
Clădirea întreprinderilor comunale din Târgu Mureș (1903)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Varjúvár
Varjúvár
Biserica Greco-Catolică din Feiurdeni
(în prezent ortodoxă)
Casă din Cluj (în prezent monument istoric), al cărei proiect a fost realizat de arhitectul Károly Kós în anul 1900
Biserica reformată din satul Băbiu, județul Sălaj
Biserica reformată din satul Tetișu, județul Sălaj