Contrareforma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Contrareforma sau Reforma Catolică a fost o mișcare inițiată în anul 1545 , de către Papa Paul al III-lea și a avut sprijinul monarhilor catolici din Spania și Imperiul Habsburgic , împotriva răspândirii Reformei Protestante . Între anii 1545 și 1563 , în Italia , au avut loc mai multe sesiuni ale Conciliului de la Trento , primul fiind conciliu convocat de către Papa Paul al III-lea și care a luat măsuri pentru :

  • oprirea răspândirii protestantismului;
  • înnoirea Bisericii Romano-Catolice;
  • combaterea abuzurilor și corupției din sânul Bisericii;
  • impunerea unor noi discipline severe clerului catolic;
  • reorganizarea Inchiziției;
  • interzicerea cărților eretice (consemnate în Indexul din 1543);
  • crearea de noi ordine religioase care să combată protestantismul și să răspândească catolicismul;

Consecințe ale Conciliului Tridentin[modificare | modificare sursă]

Acțiunile întreprinse de Biserica Romano-Catolică în cadrul Contrareformei au readus la catolicism Polonia și părți însemnate din Ungaria și Germania. De asemenea au apărut noi ordine religioase ca Ordinul Iezuit, Ordinul Ursulinelor și Ordinul Piarist, care au ajutat la revigorarea catolicismului în zonele protestante. În sprijinul Bisericii Romano-Catolice a mai fost și stilul baroc, fiind construite biserici impresionante prin frumusețe și prin programul artistic.

Tot în contextul reformei catolice au fost înființate colegii și universități, în special de către iezuiți, pentru a reduce decalajul științific și intelectual față de lumea protestantă. Astfel au luat ființă Collegium Romanum, Lycée Louis-le-Grand din Paris, Alte Akademie din München, Universitatea din Cluj, Universitatea din Wrocław etc.