Arhitectura Clujului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Clujul are exemple notabile de arhitectură din fiecare perioadă, din Evul Mediu până în secolul 21. Clujul deține un amplu ansamblu de monumente istorice, edificate în stiluri diverse, care au adus urbei supranumele de Oraș Comoară. Dintre cele mai vechi se numără fortificațiile medievale, lăcașurile de cult gotice din timpul Regatului Ungariei, sau casele, palatele și bisericile în stil renascentist și baroc, construite în timpul Monarhiei Habsburgice. În secole XIX și XX au fost ridicate edificii în stil eclectic, neoclasic sau Art Nouveau, iar după al Doilea Război Mondial, a devenit dominant stilul realismului socialist.

Pe teritoriul Clujului au fost făcute numeroase descoperiri arheologice din epoci diferite, de la cea neolitică (la Gura Baciului) până la cea feudală timpurie (mormintele maghiare din Piața Libertății).[1]

Arhitectura antică[modificare | modificare sursă]

În cartierul Someșeni-Băi a fost descoperită o așezare dacică, identificabilă poate cu Napoca antică. Cele mai important descoperiri (inscripții, monumente, sculpturi etc) datează din epoca romană, când Napoca ocupa centrul actualului oraș. Așezare romană, important centru meșteșugăresc și comercial din care au fost identificate vestigii fragmentate de edificii monumentale: temple, palate, locuințe, dobândește sub Hadrian rangul de municipiu și devine capitală a Daciei Porolissensis, iar sub Marcus Aurelius sau Commodus devine colonia.[2]

Evul mediu[modificare | modificare sursă]

Arhitectură civilă și religioasă[modificare | modificare sursă]

Fortificații[modificare | modificare sursă]

Renașterea (secolul 16)[modificare | modificare sursă]

Secolele 17 și 18 - perioada barocă[modificare | modificare sursă]

Începutul și mijlocul secolului 19[modificare | modificare sursă]

Belle Époque (1871-1914)[modificare | modificare sursă]

Arhitectura Clujului creată în timpul perioadei cunoscute ca Belle Époque, între 1871 și începutul Primului Război Mondial în 1914, e notabilă pentru varietatea sa de stiluri, de la neoclasic, neogotic, la neobaroc și versiunea maghiară a Art Nouveau-ului, cunoscută ca stilul secesionist în română sau szecesszió în maghiară.

În Transilvania, în jurul anului 1900 apare arhitectura Art Nouveau în forma sa austro-ungară, cunoscută ca stilul secesionist. Promotori ai stilului au fost atât arhitecții vienezi, cehi, unguri, chemați în Transilvania, cât și transilvăneni care au studiat la Viena, Budapesta, München și în alte orașe din Vestul Europei. Pe lângă Cluj, construcții secesioniste sunt și în alte orașe transilvănene, care la acea vreme erau sub stăpânire austro-ungară, ca Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Satu Mare, Târgu Mureș și în multe altele. Fiind o formă maghiară de Art Nouveau, care folosește diverse motive populare, unele dintre aceste clădiri secesioniste pot să aibă un aspect de turtă dulce ungurească, așa cum e cazul Palatului Vulturul Negru din Oradea sau cel al Hotelului Dacia din Satu Mare.[5]

Ansamblul celor patru palate de la Podul Horea[modificare | modificare sursă]

Unul dintre stilurile dominante la sfârșitul secolului 19 și până la începutul Primului Război Mondial e cel eclectic, foarte popular și în Vechiul Regat (România de la acea perioadă). Eclectismul e un mod de gândire în care e ales din diverse sisteme de gândire, stiluri artistice etc. ceea ce e mai bun. Stilul eclectic specific Belle Époque-ului e numit așa pentru că folosește elemente clasiciste luate din stiluri specifice unor perioade anterioare diferite, cum sunt arhitectura renascentistă, cea barocă, cea rococo etc. Clujul deține mai multe exemple de construcții în stilul eclectic, câteva exemple fiind Palatul Babos, Palatul Elian sau Palatul Berde.

Perioada interbelică: Art Deco și modernism (1918-1940)[modificare | modificare sursă]

Odată cu Marea Unire din 1918, Transilvania se unește cu Regatul României, și deci tendințele prezente în orașe ca Bucureștiul apar și în cele transilvănene, cum e Clujul. Astfel, arhitectura clujeană interbelică e dominată de arhitectura neoromânească, cea Art Deco, și cea modernistă și austeră de tipul Bauhaus. Înainte să devină mainstream, modernismul a trebuit să înfrunte rezistența adepților stilului tradițional românesc, cunoscut și ca neoromânesc. Moderniști erau judecați în idea că formele lor simpliste duc la deznaționalizare, la creații lipsite spirit autohton. Totuși, opoziția tradiționaliștilor se diminuează, cele două stiluri existând simbiotic în orașele României.[9]

Perioada comunistă (1948-1989)[modificare | modificare sursă]

Perioada contemporană (1990-prezent)[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 1989, în Cluj-Napoca a început să se dezvolte arhitectura modernă. Clădiri înalte, din oțel și sticlă, se înalță la orizontul orașului.

Clădirea sucursalei regionale a Băncii Române pentru Dezvoltare, a fost terminată în anul 1997 după 4 ani de lucru. Cea mai înaltă clădire din Cluj-Napoca atinge 53 m. Opt din cele 13 etaje ale clădirii sunt ocupate de birourile Băncii Române pentru Dezvoltare, iar restul au fost închiriate de MOL România (două etaje), Agressione Group (două etaje) și societatea de asigurare Aviva.

Primul sediu de birouri modern a fost sediul Băncii Agricole, clădirea fiind poreclită Clădirea Biscuite.[13] Alte bănci care și-au construit clădiri cu arhitectura modernă în Cluj-Napoca sunt Banca Comercială Română, Banc Post, HVB Țiriac, ABN Amro Bank, UniCredit ș.a.

Totuși, în Cluj-Napoca, pe lângă bănci, există și câteva clădiri construite din inițiativa primăriei municipiului. Cea mai nouă clădire este cea a Bibliotecii Județene Octavian Goga, ce adăpostește și Centrele de Informare ale Uniunii Europene și OTAN. Lucrările la clădire au început în anul 2000 și au fost finalizate în anul 2003. Alte clădiri construite după 1990 din bugetul de stat au fost cea a Grupului de Pompieri Avram Iancu, Aeroportul Internațional Cluj-Napoca și clădirea sucursalei DistriGaz Cluj-Napoca.

Fiind un centru academic, cu 6 universități de stat (Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Artă și Design, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină și Farmacie, Academia de Muzică "Gheoghe Dima") fondate în oraș și alte câteva private (Universitatea Bogdan Vodă, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir), Cluj-Napoca, dispune și de unele clădiri construite de universități, cum ar fi Facultatea de Științe Politice a UBB, Facultatea de Management a UBV și Facultatea de Drept a UCDC.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu & Lucian Roșu (). Dicționar Enciclopedic de Artă Veche a României. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 105. 
  2. ^ Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu & Lucian Roșu (). Dicționar Enciclopedic de Artă Veche a României. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 105. 
  3. ^ „Casa Matei Corvin - Memorie şi cunoaştere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Casele Statusului Romano-catolic (Piaţa Unirii) - Memorie şi cunoaştere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  5. ^ Florea, Vasile (). Arta Românească de la Origini până în Prezent. Litera. p. 318. ISBN 978-606-33-1053-9. 
  6. ^ „Palatul Elian - Memorie şi cunoaştere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Palatul Elian - Memorie şi cunoaştere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Palatul Berde - Memorie şi cunoaştere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  9. ^ Florea, Vasile (). Arta Românească de la Origini până în Prezent. Litera. p. 321. ISBN 978-606-33-1053-9. 
  10. ^ „20 de imagini cu interiorul noii case a Băncii Transilvania făcute publice de arhitectul șef al județului pentru a demonstra că și acesta „surprinde plăcut". www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Sediul de 46 de milioane al Băncii Transilvania, construit din beton aparent. Cum arată la interior”. zcj.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Porsche Engineering Romania caută ingineri cu experienţă, dar şi proaspeţi absolvenţi”. adevarul.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Cu cerinte intrunite nici pe departe,Sorin Dan vrea cladirea-biscuit de clasa A - Presa regionala 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arhitectură modernă în Cluj-Napoca