Județul Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Timiș
—  Județ  —
Stema Timiș
Stemă

Țară  România
Regiune Vest

Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean
 - Prefect Eugen Dogariu

Populație (2011)
 - Densitate 74.7 loc./km² 
 - Locul după populație 5

Prefix telefonic 56
Indicativ autovehicule TM

Site: [1]

Harta României cu județul Timiș indicat

Județul Timiș este un județ în regiunea istorică Banat, în sud-vestul României. Din punct de vedere al suprafeței este cel mai mare județ al României. Numele său provine de la râul Timiș. În prezent este unul dintre cele mai dezvoltate județe din țară unde și nivelul de trai este superior mediei naționale. Produsul Intern Brut/locuitor în anii 2011, 2012 este de 145% în raport cu media din România, iar în reședința județului, Timișoara, PIB/locuitor este mai mult de dublul mediei naționale conform datelor statistice oficiale. [necesită citare]

Populația[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică


Recensământul[1] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Slovaci Bulgari Evrei Alte etnii
1880 454.205 200.834 171.599 33.947 31.316  ? 3.459  ?  ? 13.050
1900 541.849 221.305 201.795 70.338 30.939  ? 2.911  ?  ? 14.561
1930 559.591 236.305 178.238 84.756 27.075 8.090 3.919 7.527 9.768 3.913
1941 578.881 263.474 176.732 74.745  ?  ?  ?  ?  ? 63.930
1966 607.596 378.183 109.315 76.183 22.709 4.637 2.300 7.509 2.909
1977 696.884 472.912 98.296 77.525 20.891 9.828 2.128 7.151 1.799
1992 700.033 573.662 26.722 62.866 17.144 14.836 2.229 6.466 625
2002 677.926 565.639 14.174 50.556 13.273 16.084 1.908 5.562 441

În 2013, județul Timiș avea o populație de 650.544 locuitori.

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică (2002)
Total Români Maghiari Romi Germani Sârbi Ucrainieni Bulgari Slovaci Evrei Croați Cehi Italieni Greci Alții
677.926 565.639 50.556 16.084 14.174 13.273 7.321 5.562 1.908 441 371 283 271 209 1.834
100% 83,437% 7,457% 2,373% 2,091% 1,958% 1,080% 0,820% 0,281% - - - - - 0,270%

Politică[modificare | modificare sursă]

Constante[modificare | modificare sursă]

Alegătorii din județul Timiș s-au evidențiat de-a lungul timpului prin preferința pentru partidele burgheze și anticomuniste. Astfel, la alegerile din 20 mai 1990 PNL a înregistrat în județul Timiș cu 17,94% din voturi cel mai bun rezultat pe țară. Pe lângă cei doi deputați PNL, județul Timiș a trimis încă de atunci și un deputat PNȚCD în parlament.

La alegerile din 1992 alianța CDR a obținut cel mai bun rezultat pe țară tot în județul Timiș, întrunind 42,56% din voturi.[2]

În prezent[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Județean Timiș este Titu Bojin (USL/PSD). Vicepreședinți sunt Marian Constantin Vasile (USL/PNL) și Călin-Ionel Dobra (USL/PSD). Consiliul județean este compus din 37 de membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Social-Liberală (PSD+PNL+PC) 21                                          
  PDL 11                                          
  Partidul Poporului Dan Diaconescu 4                                          

Geografia[modificare | modificare sursă]

Rezervații naturale și arii protejate în Județul Timiș:

  • Arboretumul Bazoș
  • Lacul Surduc
  • Locul Fosifer Rădmănești
  • Lunca Pogănișului, Tormac și Sacoșul Turcesc
  • Mlaștinile Murani
  • Mlaștinile Satchinez
  • Movila Sisitak, Sânpetru Mare
  • Parcul Banloc
  • Parcul Botanic Timișoara
  • Parcul Botanic Beba Veche
  • Parcul Natural Lunca Mureșului [2] - cuprinde 4 rezervații naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriș precum și Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două județe.
  • Pajiștea cu Narcise Bătești, Făget
  • Pădurea Bistra, Ghiroda
  • Pădurea Dumbrava, Buziaș
  • Pădurea Parc Buziaș, Buziaș
  • Sărăturile Diniaș, Peciu Nou

Transporturi[modificare | modificare sursă]

În Județul Timiș întâlnim toate tipurile de transport (feroviar, naval, rutier și aerian).

Transporturile aeriene[modificare | modificare sursă]

Transportul aerian este reprezentat de Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, al treilea aeroport ca mărime și importanță din România, după cele două aeroporturi din București. Totodată la Timișoara există și un Aeroport Utilitar, care în viitor va fi modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timișoara devenind astfel cel de-al doilea oraș al României deservit de două aeroporturi, după Capitală.

Transporturile navale[modificare | modificare sursă]

Sunt reprezentate de Canalul Bega. Navigația pe Bega este atestată încă din anii 1700. În anul 2008, au început lucrările de decolmatare, ecologizare și modernizare a Canalului Bega și a sistemelor hidrotehnice aferente, pentru a se redeschide navigația atât în Timișoara cât și spre Serbia și mai departe spre Dunăre. Pe Canalul Bega există două porturi principale: Timișoara și Otelec.


Lista orașelor din județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Harta orașelor județului Timiș

Comunități etnice în județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Pentru structura etnică a județului în perioada interbelică vezi: Județul Timiș (interbelic).

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Timiș

Portaluri

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

TM
Județele României