Bocșa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Bocșa (dezambiguizare).
Bocșa
—  Oraș  —
Primăria orașului Bocșa
Primăria orașului Bocșa
Stema Bocșa
Stemă
Bocșa se află în România
{{{alt}}}
Bocșa
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°22′29″N 21°42′38″E / 45.37472°N 21.71056°E / 45.37472; 21.7105645°22′29″N 21°42′38″E / 45.37472°N 21.71056°E / 45.37472; 21.71056

Țară  România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA 50969
Atestare documentară 1333

Guvernare
 - Primar Eugen Cismăneanțu (PDL,02012)

Altitudine 170 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 15.842 locuitori
 - Densitate 156 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 16.911 locuitori

Site: http://www.primariabocsa.ro

Poziția localității Bocșa

Bocșa (în maghiară Boksánbánya, în germană Neuwerk) este un oraș din județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 16.911 locuitori. La Bocșa s-a prelucrat metalul în furnale înaintea înființării uzinelor STEG din Reșița. Orașul este un oraș dispus pe lungime și este format din trei cartiere, odinioară comune de sine stătătoare: Bocșa Română, Vasiova și Bocșa Montană.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 18 km de municipiul Reșița, pe drumul național 58 B Reșița-Timișoara. Se află la nord de paralela 45 grade pe partea vestică a Munților Carpați, la limita sudică a Munților Areniș și la nord de Munții Dognecei.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat-continentală cu influențe submediteraneene.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Bocșa

     Români (82.43%)

     Maghiari (1.79%)

     Romi (3.37%)

     Germani (1.04%)

     Necunoscută (10.66%)

     Altă etnie (0.68%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Bocșa

     Ortodocși (69.25%)

     Romano-catolici (4.38%)

     Penticostali (8.58%)

     Baptiști (4.6%)

     Necunoscută (10.87%)

     Altă religie (2.29%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bocșa se ridică la 15.842 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 16.911 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,43%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,37%), maghiari (1,8%) și germani (1,05%). Pentru 10,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,26%), dar există și minorități de penticostali (8,58%), baptiști (4,6%) și romano-catolici (4,39%). Pentru 10,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Recensământul Etnii
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi* Evrei Romi Slovaci* Bulgari Ucrainieni Polonezi Cehi* Croați* Ruși/Lipoveni Turci Alte etnii Etnie nedeclarată
1930[4] 0007.599 04.612 1.591 601 34 21 551 0117 09 012 0036 0* 0* 00011 01 02 01
2002[5] 0016.911 15.041 0432 596 61 01 643 0064 07 028 0001 17 09 00005 01 02 03

(*) La recensământul din 1930 cehii au fost socotiți împreună cu slovacii, iar croații împreună cu sârbii.

Evoluția populației la recensăminte:


Istoric[modificare | modificare sursă]

Bocșa în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72Banat Josephinische Landaufnahme pg119.jpg

Vatra actuală a orașului Bocșa a fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr. O primă mențiune despre existența localității Bocșa o găsim în anul 1333 în catastihul protopopiatului latin de Caraș referitor la deportarea zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei. În anul 1534 un document atesta cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa, iar în anul 1607 este menționată stăpînirea turcească asupra cetății Bocșei . În anul 1717, sub stăpânirea habsburgică, în documentele administrative, Bocșa Română apare cu 82 de case, iar Vasiova cu 32 de case. Primele 13 familii de coloniști din Tirol (mineri), sosesc la Oravița în toamna anului 1718, urmați de alte familii din Boemia (mineri si topitori), aceștia fiind plasați la Oravița, Bocșa si Dognecea. Cancelaria aulică este informată în 1722 de consilierul Baron von Rebentisch, că numai în districtul Bocșa, cu minereurile identificate pot funcționa 10 furnale. După construirea la Dognecea a cuptorului înalt de topit cupru și a forjei în 1718, în anul 1719 se construiește la Bocsa un furnal pentru topirea fierului. Această amenajare care a dat numele de Altwerk zonei limitrofe din Bocșa, se compunea din instalația de topire, turnare și forjă și folosea ca forță motrice căderea hidraulică a râului Bârzava. Din cauza inundațiilor de la sfârșitul anului 1722 uzinele din Bocșa se mută pe un amplasament numit Neu Werk. Urmarea sosirii unor noi coloniști, în zonă ia naștere o nouă așezare distinctă - Bocșa Montană. În timpul razboiului ruso-turc început în anul 1737 instalațiile de pe valea Barzavei sunt devastate, abandonate și zona este depopulată. În anul 1740, dupa încheierea păcii de la Belgrad din 1 septembrie 1739 se reiau exploatările din Banat. În raportul sau, Ignatz von Born menționează starea de decădere a exploatărilor din Bocșa datorată taierii pădurilor și tot în același an (1768) se solicită, într-un raport, extinderea acestor exploatări în amonte, semnându-se actul de naștere al Uzinelor din Reșița. Potrivit documentelor, în anul 1754, în Bocșa exista scoală în limba maghiară, iar în anul 1776, sprijinită de biserică, se înființează scoala românească. În anul 1871 începe construirea liniei ferate industriale pe distanța Reșita - Bocșa Română - Ocna de Fier în lungime de 31,3 km, care a fost inaugurată la 3 septembrie 1873, iar la 3 septembrie 1874 se dă în funcțiune linia ferată cu ecartament normal Voiteni - Bocșa. Fabrica din Bocșa prelucra în 1898 mașini și unelte agricole. La 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare linia ferată normală Oravita - Berzovia - Bocșa - Reșita. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant societatea S.T.E.G. (care avea concesionată întreaga industrie din Banat încă din 1854), din care făceau parte și fabrica de mașini agricole de la Bocșa, fabrica de cherestea de la Bocșa, fabrica de var de la Coltan și fabrica de acid sulfuric și gudron de la Bocșa. Anul 1931 aduce nominalizarea ca localitate turistică, prin decret regal, a comunei Bocșa Montană. Din punct de vedere politico-administrativ, Bocșa a fost declarată oraș începând cu 1 ianuarie 1961 și a luat ființă prin unirea comunelor Bocșa Română, Bocșa Montana și Vasiova (cărora li s-au alăturat anterior localitățile Bichistin, Altwerk și Neuwerk). (Sursa: Proiectul Rastko Romania - BANATerra.eu)

Cultură și educație[modificare | modificare sursă]

Festivaluri:

  • Festivalul național al intrepreților vocali de muzică populară "Aurelia Fătu Răduțu" - organizat începând din anul 1977.
  • Festivalul interjudețean al creatorilor și interpreților de poezie în grai "Tata Oancea" - organizat începând din anul 1976.

Turism[modificare | modificare sursă]

Tradiție turistică[modificare | modificare sursă]

Orasul Bocșa are în componența sa și cartierul Bocșa Montană care inițial a fost comuna Bocșa Montană și care prin Deciziunea nr. 46.713 din 25 iulie 1931 a Ministerului Muncii, Sănătații și Ocrotirilor Sociale a fost declarată stațiune climaterică. Conform suscitatei deciziuni "Localitatea climaterică Bocșa Montană se bucură de toate drepturile si dotările prevăzute în legi și regulamente privitoare la stațiunile hidrominerale și climaterice". Deciziunea nr. 46.713/21.07 1931 a fost publicata in Monitorul Oficial - Partea I -a nr. 176 din 1 august 1931. Declararea ca localitate climaterică a Bocșei Montane a fost determinată de condițiile climaterice deosebite de care se bucură zona sa, denumită local PRINGHEL, unde datorită pădurilor si curenților specifici există un aer ozonat benefic pentru refacerea stării de sănătate. În această parte a orașului a fost amenajată și a funcționat mulți ani o zonă de agrement dotată cu un ștrand, jocuri distractive, restaurant, bărci pentru plimbări de agrement pe râul Bârzava și un stadion.

Mânăstirea „Sfântul Ilie de la Izvor”[modificare | modificare sursă]

Mânăstirea a fost construită la începutul secolului XX, în apropierea unui izvor, în mai multe etape. Inițial a fost ridicată doar capela, iar mânăstirea a fost ridicată mai târziu de către călugărul Macarie Gușcă. Conform legendei, în apele izvorului și-a spălat fața un miner care era orb și și-a recăpătat vederea.

Muzeul „Constantin Lucaci”[modificare | modificare sursă]

La 5 Iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului sculptor, laureat al Premiului Herder în 1984. Muzeul expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa.

Arborele pagodelor[modificare | modificare sursă]

Lângă Oficiul de Cadastru Agricol din Bocșa există un arbore de Ginkgo biloba, în România fiind doar zece asemenea exemplare. La Bocșa au fost chiar doi asemenea copaci, unul însă, în decursul vremii, s-a uscat și a fost tăiat. Se pare că cel din Bocșa este și cel mai vechi din România, o fotografie atestându-i existența în anul 1906.

Împrejurimi[modificare | modificare sursă]

Alte zone turistice[modificare | modificare sursă]

Social[modificare | modificare sursă]

Conform Direcției de Statistică se observă că populația la începutul anului 1992 a fost de 19.152, iar la începutul anului 2002 fiind de 16.927, evidențiindu-se o scădere de 2.225 persoane ceea ce constituie o situație alarmantă pentru localitate. Cauzele acestui fenomen sunt în general lipsa unei perspective viabile de dezvoltare economico-socială a zonei. Lipsa locurilor de muncă a determinat migrarea populației active către alte zone dezvoltate economic din țară, precum și în străinătate. Migrarea în străinătate este constituită, în general din persoane cu vârste cuprinse între 18 – 35 ani.

Conform aceleiași surse, se constată o scădere a natalității în anul 2002 cu 8% față de 2001. Cauzele majore sunt sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară.

Economie[modificare | modificare sursă]

Infrastructură tehnico-edilitară existentă[modificare | modificare sursă]

  • energie electrică - 80 Km
  • gaze naturale - 32 km
  • alimentare cu apă: - 40 km cu rețelele de aducțiune incluse
  • canalizare - 5 km-parțial colmatate
  • acoperire telefonie mobilă-rețea Orange , Vodafone , Cosmote , Zapp
  • acoperire telefonie fixa rețeaua Romtelecom

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Vedere de pe stânca din Colţan

AutomobileCăi rutiere care străbat localitatea Bocșa:

  • DN 58B de la km 9+200 la km 26+100
  • DJ 583 de la km 8+200 la km 10+000
  • DJ 586 de la km 0+000 la km 4+200
  • DJ 585 de la km 12+800 la km 13+300
  • DC 81 de la km 0+000 la km 2+600

TrenuriCăi feroviare

Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Avioane Căi aeriene

Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanța, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existand speranța reanimării aeroportului pentru scopul sau inițial - zboruri interne de pasageri. Urmatorul aeroport important, aflat la o distanța de 80 km, este aeroportul internațional "Traian Vuia", aflat in imediata vecinătate a municipiului Timișoara.

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 116-117.
  5. ^ Recensamant 2002 - Bocșa

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Proiectul Rastko Romania - www.BANATerra.eu, Bocșa oraș din județul Caraș - Severin

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • 50 de ani de bibliotecă publică la Bocșa, Gabriela Tiperciuc, Editura Timpul, 2003

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bocșa