Județul Brăila

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Brăila
—  Județ  —
Stema Brăila
Stemă

Țară  România
Regiune Sud-Est

Reședință Brăila
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Gheorghe Bunea Stancu(PSD)
 - Prefect Dumitru Popa

Suprafață
 - Total 4.766  km²

Populație (2011)
 - Total 304,969 locuitori
 - Densitate 64 loc./km² 
 - Locul după populație 33

Prefix telefonic 39
Indicativ autovehicule BR

Site: [1]

Harta României cu județul Brăila indicat
Harta României cu județul Brăila indicat

Brăila este un județ în regiunea Muntenia din România. Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la vest cu județul Buzău. Județul este administrat de Consiliul Județean Brăila, iar Brăila este municipilul reședință.

Așezare geografică și limite[modificare | modificare sursă]

Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.

Această poziționare geografică este avantajoasă,deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunărea deține cantități mari de apă și adapostește numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.

Relieful[modificare | modificare sursă]

În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte.

Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci.

Zona de Câmpie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul situat la vest de Dunăre, reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe această întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri. Râurile care delimitează această zonă sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul.

  • Siretul curge în partea de nord a județului, formând o câmpie joasă ce se lărgește în partea de vest, unde atinge o lățime de aproape 20 de km la confluența cu Buzăul. Această unitate, numită Câmpia Siretului Inferior este cea mai joasă câmpie a țării, având, în partea vestică înălțimi foarte joase.
  • Buzăul curge în partea de nord-vest a județului, printr-o luncă joasă, numită Câmpia Buzăului. Aceasta se prezintă ca un culoar nisipos, larg de 3-5 km, pe care Buzăul a creat multe grinduri și albii părăsite.
  • Călmățuiul curge în partea de sud a județului și formează, în lungul său, o câmpie nisipoasă, care face parte din Bărăganul Ialomiței. Aceasta este mai înalta decat luncile formate în lungul Siretului și al Buzăului și cuprinde în sud Câmpul Mohreanu, unde se află cele mai mari înălțimi din județ (60 m) și Câmpia Roșiori, cu nisipuri cultivate.

În partea centrală a județului, între Lunca Dunării, a Siretului a Buzăului și a Călmățuiul se desfășoară Câmpia Brăilei. În partea centrală a acesteia există o zonă mai joasă, ca o vale seacă, largă de aproape 3 km, în care se presupune ca ar fi curs în vremuri îndepărtate un braț al Dunării. Această vale, care mai este numită și Burduful Iancăi, desparte Câmpia Brăilei în doua sectoare:

  • Sectorul estic ce cuprinde Câmpul Viziru;
  • Sectorul vestic ce cuprinde Câmpul Gemenele, Câmpul Ianca și Cămpul Mircea Vodă.

Balta Brăilei[modificare | modificare sursă]

Balta Brăilei, în estul județului, este teritoriul cuprins între cele doua brațe principale ale Dunării. Ea începe de la bifurcația Dunării de la nord de Giurgeni și se desfașoarâ până la confluența celor două brațe în aval de Brăila. Acest teritoriu foarte jos a fost candva mlăștinos, asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, indiguit și transformat într-un uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei.

  • Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lătime de până la 20 de km. După desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o luptă aprigă cu apele Dunării. Astfel, au fost înalțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost pompată apa din interior și au fost construite canale de irigații. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din țară, dar peisajul natural a fost înlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este marcată de chinuri și nedreptăți.

În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei.

  • Insula Mică a Brăilei ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât Insula Mare, desfașurându-se între cursul principal și brațele Dunării, de la bifurcația Giurgeni-Vadu Oii și până la sud de Braila, la confluența brațului Cravia cu Dunărea. Insula Mica păstrează peisajul natural, care este foarte asemănător cu Delta Dunării și este protejat, arealul fiind declarat parc natural.

Evoluția demografică


Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale[modificare | modificare sursă]

Blazonul lui Ştefan cel Mare

De-a lungul istoriei organizarea administrativă a județului a cunoscut o evoluție sinuaoasă, trecând prin mai multe reorganizări a unităților administrativ-teritoriale componente. Județul Brăila este menționat pentru prima dată în anul 1481, într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare. Județul dispare ca entitarte administrativă la 1540, odată cu înființarea raialei Brăilei de către Imperiul Otoman, satele componente care au rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.([1] p 278)

Perioada 1829-1864[modificare | modificare sursă]

Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel ami mic județ al Țării Românești.([2], p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate.([1] p 278)

Localitățile existente , conform unei hărți din 1835, a Statului Major al Armatei Ruse, erau următoarele:([2], pp 216-217)

  • Arama
  • Baldovinești
  • Brăila
  • Cazasu
  • Chetroiu
  • Chiscani
  • Chiortu
  • Ciuciu
  • Corăbeți
  • Cosor
  • Cuptora
  • Earba Dulci
  • Frumosița
  • Frumoșica
  • Grăpeni
  • Gropeni
  • Hagi-Căpitan
  • Ibis-Romul
  • Ib-Oglu
  • Ignita
  • Imina
  • Imirult
  • Ismina (Mustafa-Efendi)
  • Mola
  • Muftiu
  • Muguroaea
  • Nazâr
  • Odaia Pașii
  • Omer-Fulghi
  • Osman Aga
  • Peceneaga
  • Pelivani
  • Piscu Brăilii
  • Pârlita
  • Râmna
  • Satu Nou
  • Scorțari
  • Selistrarul
  • Tătarii
  • Tichilești
  • Titcov
  • Titcovul Mic
  • Tâmpul
  • Tufești
  • Turcoae
  • Valea Cânipii
  • Vădeni
  • Vărsătura
  • Viziru

În afara acestor localități mai sunt menționate și alte localități de pe teritoriul actual al județului, fiind incluse la acel moment în județul Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu), Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.([2], pp 262-264)

De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei, Surdila, Călmățui,etc. erau incluse în județul Buzău.[2], pp 217-219)

Perioada 1864-1925[modificare | modificare sursă]

Stema Judeţului Brăila 1864-1918

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.[3]

Județul Brăila va fi organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare care va rămâne prectic neschimbată până la primul război mondial), astfel:

  • comuna urbană Brăila
  • Plasa Balta cu 29 de comune: Batogu, Bertesci-de-Jos, Bertesci-de-Sus, Bordeiul-Verde, Chichinețu, Ceacâru, Ciocile, Cioara-Doicesci, Cioara Radu-Vodă, Colțea, Dudescu, Filiu, Fleașca, Gropeni, Ionesci-Berlesci, Însurăței, Jugureanu, Lacu-Rezi, MihaI-Bravu, Pârlita, Roșiorii, Rușețu, S1obozia-Cireșu, Slujitori-Albotesci, Stăncuța, Strâmbu, Tătaru, Ulmu și Viziru.
  • Plasa Vădeni cu 23 de comune: Cazasu, Chiscani, Cotu-Lung, Dedulesci, Filipesci, Gurgueți, Ianca, Islaz, Latinu, Movila-Miresei, Osmanu, Perișoru, Romanu, Scorțaru-Nou, Scortaru-Vechiu, Surdila-Gäiseanca, Surdila-Greci, Șuțesci, Tichilesci, Tudor-Vladimirescu, Urleasca, Vădeni și Valea-Cânepei.[4]

Perioada 1925-1931[modificare | modificare sursă]

Perioada 1931-1952[modificare | modificare sursă]

Organizarea administrativă a Republicii Populare Române - 1952

Perioada 1952-1968[modificare | modificare sursă]

Perioada 1968-prezent[modificare | modificare sursă]

Stema județului Brăila 1968-1989

Organizarea administrativ-teritorială actuală[modificare | modificare sursă]

Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ilie Bădescu, Ozana Cucu Oancea (Coordonatori), Dicționar de Sociologie Rurală, Editura Mica Valahie, București,
  2. ^ a b c d Constantin C. Giurescu, Principatele române la începutul secolului XIX, Editura Științifică, București, 1957
  3. ^ Lege nr. 394 pentru comunele urbane și rurale, Monitorul oficial al României, 31 martie 1864
  4. ^ Monitorul Oficial no. 2011, joi 20 decembrie 1890/01 ianuarie 1891

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Brăila

Balta Brăilei

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

BR
Județele României