Autostrada A1 (România)
| A1 | |
 |
|
.jpg) Autostrada A1 lângă Pitești |
|
 Harta traseului proiectat al autostrăzii A1 |
|
| Localizare | |
|---|---|
| Lungime totală | 213,5 km |
| Județe traversate | Ilfov, Giurgiu, Dâmbovița, Argeș, Sibiu, Hunedoara, Timiș, Arad |
| București–Pitești | |
| Lungime | 109,5 km |
| Capătul de sud-est | București |
| Intersecții |  DN61 lângă Găești DN65 și  DN73 lângă Pitești DN7 lângă Bascov |
| Capătul de nord-vest | Pitești |
| Centura Sibiului | |
| Lungime | 17,5 km |
| Centura orașului | Sibiu |
| Intersecții |  DN1 lângă Șelimbăr DJ106 lângă Daia DN14 lângă Sibiu DN1T lângă Șura Mică |
| Orăștie–Deva | |
| Lungime | 32,5 km |
| Capătul de est | Orăștie |
| Intersecții | DN7 lângă Aurel Vlaicu DN7 și  DN66 lângă Simeria DN76 lângă Șoimuș |
| Capătul de vest | Deva (Șoimuș) |
| Timișoara–Arad | |
| Lungime | 54,0 km |
| Capătul de sud | Timișoara (Izvin) |
| Intersecții |  DN6 lângă Izvin DJ691 lângă Giarmata DN69 lângă Arad DN7 lângă Arad |
| Capătul de nord | Arad |
Autostrada A1 este o autostradă din România, parte a Coridorului IV pan-european de transport, aflată în construcție, din care sunt funcționale patru segmente: unul de 109,5 km care leagă Bucureștiul, capitala României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de 17,5 km care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică); altul de 32,5 km între localitățile Orăștie și Deva (Șoimuș); și tronsonul Timișoara (Izvin)–Arad, de 54 km.[1] Autostrada A1 a fost prima construită în România, în perioada 1968–1973 și refăcută în 2000, cu noi segmente adăugate între anii 2007 și 2013.[2]
La finalul lucrărilor, autostrada urmează să lege Bucureștiul de Pitești, Sibiu, Sebeș, Deva, Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac, făcând legătura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin. În vara lui 2011–2013, erau în lucru segmentele Nădlac–Arad, Timișoara–Lugoj, Lugoj–Deva și Orăștie–Sibiu, atribuite pentru construcție din aprilie 2011.[3]
Cuprins |
Traseul funcțional[modificare]
București–Pitești[modificare]
Tronsonul București–Pitești a fost prima porțiune de autostradă din România, fiind construită în anii 1960. În 2000, ea a fost refăcută și i s-a adăugat un nou tronson de autostradă, care ocolește Piteștiul pe la est, având 13,6 km lungime,[4] aflat în prelungirea vechiului tronson de la București. Acesta a fost dat în folosință în 20 noiembrie 2007. De asemenea, ulterior, în 2008, s-a realizat un pasaj subteran cu o bandă pe sens în zona Bascov, prin care DN7 subtraversează DN7C, ce face legătura între Pitești și Curtea de Argeș, eliminând astfel ambuteiajele la această intersecție, care uneori se întindeau până la autostradă.[5]
Centura Sibiului[modificare]
Drumul de 20,8 km, din care 17,5 km în regim de autostradă, ce înconjoară Sibiul pe la nord și est, între Șelimbăr și Șura Mică, a fost inaugurat la 1 decembrie 2010.[6]
Tronsonul Deva–Orăștie[modificare]
Construcția tronsonului Deva–Orăștie a fost realizată de compania Strabag împreună cu câteva firme asociate, costurile totale fiind estimate la 200 de milioane de euro.[7] Licitația pentru realizarea proiectului a fost câștigată la data de 2 septembrie 2010, după contestarea la CNSC.[7] Lucrările au demarat la 9 aprilie 2011[8], iar pe 21 decembrie 2012 a fost dată în folosință secțiunea Deva–Simeria.[9] În data de 30 mai 2013, a fost deschis circulației și restul tronsonului, respectiv secțiunea Simeria–Orăștie.[10]
Tronsonul Timișoara–Arad[modificare]
Lucrările la tronsonul de 32 km Timișoara–Arad au demarat în anul 2009, fiind încredințate firmelor Astaldi și FCC Construccion,[11] și a fost dat în folosință la 17 decembrie 2011.[12][13] Varianta de ocolire a municipiului Arad, între intersecția cu DN69 și cea cu DN7, a fost inițial disponibilă doar pe un singur fir,[14] și a fost ulterior finalizată în 6 iunie 2012.[15] Porțiunea de 9,5 km, de la Giarmata la Izvin, care face legătura cu DN6 și care urmează să fie prelungită spre Lugoj, a fost deschisă circulației la 23 octombrie 2012, cu 6 luni înainte de termen.[16]
Tronsoanele în lucru sau în stadiu de proiect[modificare]
Sunt proiecte de extindere a autostrăzii de la Pitești la Budapesta în Ungaria, via Curtea de Argeș,[17] Sibiu, Deva, Timișoara, Arad și Nădlac (la granița româno-ungară), pe traseul Coridorului IV pan-european. Conform proiectului, A1 se va conecta cu autostrada M43, care este o ramificație a autostrăzii M5 din Ungaria.[18] Această secțiune de autostradă maghiară va fi gata în septembrie 2014.[19]
Aceste proiecte au fost aprobate de Uniunea Europeană, 85% din costuri fiind finanțate de către UE, prin Programul Operațional Sectorial Transport.[20]
Tronsonul Orăștie–Sibiu[modificare]
La mijlocul lunii noiembrie 2011, a fost demarat șantierul pentru construcția tronsonului de autostradă dintre Orăștie și Sibiu, în lungime de aproape 82 km. Acest segment a fost împărțit în patru loturi, lucrul începând inițial pe primele două dintre acestea, în lungime de aproape 44 km. Primul lot, Orăștie–Sebeș, a fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeș–Cunța, a fost atribuit asocierii Straco Grup – Studio Corona Civil Engineering.[21]
Alte porțiuni[modificare]
În toamna lui 2010 au fost scoase la licitație și proiectele de execuție a tronsoanelor Nădlac–Arad, Timișoara–Lugoj și Lugoj–Dumbrava,[22] câștigătorii licitațiilor de atribuire fiind anunțați public în aprilie 2011. Astfel, lotul întâi din sectorul Nădlac–Arad este executat de asocierea Romstrade - MonteAdriano - Donrep, iar lotul al doilea de compania austriacă Alpine Bau. Prima porțiune din tronsonul Timișoara–Lugoj, a fost realizată de firma Spedition UMB, fiind deschisă în luna octombrie 2012.[23] Cel de-al doilea sector al tronsonului Timișoara–Lugoj a fost atribuit asocierii Tirrena Scavi – Condotte d’Acqua – Cossi Costruzioni, dar decizia a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar execuția tronsonului a fost scoasă din nou la licitație în luna august 2012.[24] Tronsonul Lugoj–Dumbrava a fost atribuit de asemenea către asocierea italiană Tirrena Scavi – Condotte d'Acqua – Cossi Construzioni,[25] iar acesta include și un segment de legătură la standard de autostradă cu orașul Lugoj, care începe din dreptul localității Balinț.[26] Toate tronsoanele aflate în execuție au ca termen de finalizare luna aprilie 2013.[27]
Tronsoanele al doilea, al treilea și al patrulea din autostrada Lugoj–Deva au fost scoase la licitație în luna august 2012,[24] iar câștigătorii licitației au fost anunțați în luna mai 2013.[28] Se estimează de către oficialii Ministerului Transporturilor că aceste tronsoane vor fi finalizate și că se va putea circula pe autostradă de la Sibiu la Nădlac din anul 2016.[29]
Tronsonul Sibiu–Pitești urma a fi realizat prin parteneriat public-privat în perioada guvernelor conduse de Emil Boc,[30] dar guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a hotărât ca acesta să fie inclus în Programul Operațional Sectorial de Transport 2014–2020, primind astfel potențial finanțare din partea Uniunii Europene.[31]
Controverse[modificare]
În 1997, consorțiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT) a câștigat licitația pentru reabilitatea integrală a autostrăzii, angajându-se să termine lucrarea în 22 de luni, pentru aproximativ 27 de milioane de euro.[32] Autostrada a fost inaugurată în octombrie 2000, iar la finalul lucrărilor, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a plătit de cinci ori mai mult.[32] Lucrarea a avut un termen de garanție de numai 12 luni, iar ulterior au apărut numeroase defecțiuni la nivelul stratului de rulare.[32]
În anul 2003, Ministerul Transporturilor a mai cheltuit nouă milioane de euro pentru reparații.[32]
O nouă reparație a avut loc în 2006, când licitația a fost câștigată de grupul de firme Euroconstruct Trading 98 – PA & CO International – Search Corporation, la un preț de 30 milioane euro, de două ori mai mare decât cel oferit de firma austriacă Alpine Mayderer.[32] Ulterior, reparația pe o bună porțiune din autostradă a fost pusă la îndoială, imediat după ce aceasta a fost dată în folosință.[32]
Note[modificare]
- ^ Ciprian Mailat (17 octombrie 2012). „Pariul României: Vom ajunge în octombrie la 550 kilometri de autostradă?”. Capital. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pariul-romaniei-vom-ajunge-in-octombrie-la-550-kilometri-de-autostrada-172912.html. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ Cristina Sbîrn (9 iunie 2008). „Autostrada meșterului Manole”. Evenimentul zilei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/a1-autostrada-mesterului-manole-807020.html. Accesat la 24 octombrie 2012.
- ^ „Comunicat de presă”. CNADNR. 12 aprilie 2011. http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/comunicat-12.04.2011.pdf. Accesat la 25 octombrie 2012.
- ^ „OPIS Dosarul Achiziției Publice”. CNADNR. 22 august 2007. http://www.cnadnr.ro/docs/proceduri_finalizate/22a-dosar-achizitie.pdf. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ „A fost inaugurat pasajul subteran de la Bascov. Orban a taiat panglica”. Pro TV. 22 octombrie 2008. http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/a-fost-inaugurat-pasajul-subteran-de-la-bascov-orban-a-taiat-panglica.html. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ V.M. (1 decembrie 2010). „Premierul Emil Boc a inaugurat centura ocolitoare a municipiului Sibiu”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8088281-premierul-emil-boc-inaugurat-centura-ocolitoare-municipiului-sibiu.htm. Accesat la 1 decembrie 2010.
- ^ a b „Strabag va construi autostrada Deva-Orăștie”. Capital. 1 septembrie 2011. http://www.capital.ro/articol/strabag-va-construi-autostrada-deva-orastie-138733.html. Accesat la 2 septembrie 2010.
- ^ „Boc s-a urcat într-un excavator, la inaugurarea lucrărilor la tronsonul de autostradă Deva-Orăștie”. Mediafax. 9 aprilie 2011. http://www.mediafax.ro/social/boc-s-a-urcat-intr-un-excavator-la-inaugurarea-lucrarilor-la-tronsonul-de-autostrada-deva-orastie-8142719. Accesat la 12 aprilie 2011.
- ^ „Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România anunță deschiderea traficului pe varianta de ocolire Deva – Orăștie la standard de autostradă, pe secțiunea Simeria – Deva, km 17+700 – km 32+500 și nodul rutier Simeria”. CNADNR. 21 decembrie 2012. http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/COMUNICAT%20deschidere%20trafic%20Deva-Orastie%20_1_.pdf. Accesat la 21 decembrie 2012.
- ^ „Inca 18 km din autostrada Deva-Orastie, deschisi circulatiei”. Hotnews.ro. 30 mai 2013. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14902516-harta-interactiva-inca-18-din-autostrada-deva-orastie-deschisi-circulatiei-vezi-unde-trece-autostrada-care-ocoleste-orasele-deva-simeria-orastie-degreveaza-trafic-dn7.htm. Accesat la 31 mai 2013.
- ^ Dancea, Daniel (23 iulie 2009). „Timișoara: EXCLUSIV Au început lucrările la autostrada Arad-Timișoara”. Adevărul. http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/EXCLUSIV-Au-autostrada-lucrarile-inceput_0_84592019.html. Accesat la 14 decembrie 2010.
- ^ Sbîrn, Cristina (13 decembrie 2011). „Autostrada Arad-Timișoara va fi inaugurată sâmbătă”. Capital. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/autostrada-arad-timisoara-va-fi-inaugurata-sambata-158105.html.
- ^ Lapa, Cristian (13 decembrie 2011). „Autostrada Arad - Timișoara inaugurată”. România Liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/autostrada-arad-timisoara-inaugurata-de-boc-si-boagiu-247940.html. Accesat la 24 noiembrie 2011.
- ^ „Autostrada Arad – Timisoara si varianta de ocolire Arad, finanțate prin Fondul de Coeziune, au fost deschise circulației”. CNADNR. 17 decembrie 2011. http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/comunicat%20de%20presa%20Arad-Timisoara%20si%20Arad%20by-pass.pdf. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ Lancuzov, Alex (6 iunie 2012). „Se deschide centura Arad cu regim de autostradă”. Radio România Actualități. http://www.romania-actualitati.ro/se_deschide_centura_arad_cu_regim_de_autostrada-41658. Accesat la 11 iunie 2012.
- ^ „Un prim tronson al Autostrăzii Timișoara-Lugoj, de 9,5 kilometri, a fost deschis circulației”. Mediafax. 23 octombrie 2012. http://www.mediafax.ro/economic/autostrada-timisoara-lugoj-la-primul-tronson-deschis-circulatiei-10251467.
- ^ „Concesiunea autostrăzii Pitești-Sibiu începe în toamnă”. Cotidianul. 8 iulie 2008. http://old.cotidianul.ro/concesiunea_autostrazii_pitesti_sibiu_incepe_in_toamna-51097.html. Accesat la 29 decembrie 2011.
- ^ „Interactive map” (în engleză). Compania de Stat pentru Administrarea Autostrăzilor din Ungaria. http://intermap.aak.hu/Sitecontent/Map/MapDefault.aspx?lang=en. Accesat la 24 octombrie 2012.
- ^ Articol pe situl financiar penzcentrum.hu
- ^ „Proiecte finanțate prin instrumente structurale”. CNADNR. http://www.cnadnr.ro/sectiune.php?ids=45. Accesat la 24 octombrie 2012.
- ^ „Comunicat de presă”. CNADNR. 15 noiembrie 2011. http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/deschidere_santiere_15nov.pdf. Accesat la 15 noiembrie 2011.
- ^ Racu, Radu (14 decembrie 2010). „Alte două tronsoane de autostradă scoase la licitație: 117 km, pentru 900 mil. euro”. Ziarul Financiar. http://www.zf.ro/companii/alte-doua-tronsoane-de-autostrada-scoase-la-licitatie-117-km-pentru-900-mil-euro-7813470.
- ^ Neferu, Andreea (23 octombrie 2012). „Autostrada care a costat 5 mil. euro/km și pe care o parcurgi în 5 minute a fost inaugurată astăzi”. Ziarul Financiar. http://www.zf.ro/companii/constructii/autostrada-care-a-costat-5-mil-euro-km-si-pe-care-o-parcurgi-in-5-minute-a-fost-inaugurata-astazi-10250851. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ a b „Constructorii străini surclasați de "Regii Asfaltului". Umbrărescu vrea 291 mil. € pentru Lugoj-Deva”. Capital. 24 august 2012. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/constructorii-straini-surclasati-de-regii-asfaltului-umbrarescu-vrea-291-mil-EUR-pentru-lugoj.html. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ Neferu, Andreea (13 aprilie 2011). „6 constructori români și 11 străini vor face 183 km de autostrăzi”. Ziarul Financiar. http://www.zf.ro/eveniment/6-constructori-romani-si-11-straini-vor-face-183-km-de-autostrazi-8151235.
- ^ „Contract de Finanțare pentru Autostrada Lugoj Dumbrava”. CNADNR. 2 decembrie 2011. http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/comunicat%20lugoj%20dumbrava.doc. Accesat la 6 martie 2013.
- ^ „Informații privind stadiul șantierelor de autostrăzi din România”. Capital. 31 mai 2012. http://www.capital.ro/fileadmin/data/bill/drumuri.pdf. Accesat la 23 octombrie 2012.
- ^ „Loturile 2,3 și 4 ale tronsonului de autostradă Lugoj-Deva au fost atribuite în vederea începerii lucrărilor”. Agerpres. 23 mai 2013. http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197607-Loturile-23-si-4-ale-tronsonului-de-autostrada-LugojDeva-au-fost-atribuite-in-vederea-inceperii-lucrarilor.html. Accesat la 31 mai 2013.
- ^ „Autostrada Sibiu-Pitești va fi finalizată în anul 2020”. Mediafax. 11 octombrie 2012. http://www.mediafax.ro/economic/autostrada-sibiu-pitesti-va-fi-finalizata-in-anul-2020-10194933. Accesat la 24 octombrie 2012.
- ^ „Statements by PM Emil Boc on the opening of Sibiu City bypass road” (în engleză). Biroul de Presă al Guvernului României. 2 decembrie 2010. http://www.gov.ro/statements-by-pm-emil-boc-on-the-opening-of-sibiu-city-bypass-road__l2a111234.html.
- ^ R.M. (10 februarie 2012). „Autostrada Sibiu-Pitesti va fi finantata cu fonduri europene”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11473704-autostrada-sibiu-pitesti-finantata-fonduri-europene.htm. Accesat la 10 februarie 2012.
- ^ a b c d e f „Bilantul autostrazilor romanesti in ultimele 2 decenii: 14 km pe an”. Wall-Street.ro. 5 iunie 2009. http://www.wall-street.ro/articol/Economie/65814/Bilantul-autostrazilor-romanesti-in-ultimele-2-decenii-14-km-pe-an.html. Accesat la 16 iulie 2010.
Bibliografie[modificare]
- ADAC Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V. München, 1993
- Harta rutieră, Indexul localităților, România, Romania, Rumänien, Roumanie,1:700.000, Szarvas.Kárpátia, 2007
Legături externe[modificare]
- Multimedia
- Autostrada București - Pitești (video)
- Centura Pitești (video)
- Centura Sibiu (video)
- Autostrada Timișoara - Arad (video)
- Centura Arad (video)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
