Comuna Variaș, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Variaș
—  Comună  —
46°00′26″N 20°57′37″E / 46.00722°N 20.96028°E / 46.00722; 20.96028

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 159213
Atestare documentară 1332

Reședință Variaș
Localități componente Gelu, Sânpetru Mic, Variaș

Guvernare
 - Primar Nicolae Birău (USL,02012)

Suprafață
 - Total 111,67  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5.682 locuitori
 - Densitate 54,16 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 6.117 locuitori

Cod poștal 307455

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Variaș (în maghiară Várjás, în germană Warjasch, în sârbă Varjaš) este o comună în județul Timiș, Banat, România.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele localității provine de la "Varju", care în maghiară înseamnă "corb". Denumirea "Várjás" se află probabil în legătură cu elementul heraldic al unei familii nobiliare dispărute.[3]

După repopularea Variașului cu coloniști germani s-a încercat fără succes germanizarea numelui în Krähendorf. Numele Varias apare pe harta contelui Mercy din anul 1723 și este reluat pe hărțile de la 1753, 1777, respectiv 1783 (în forma Wariosch).[4]

Imediat după unirea Banatului cu România în 1918, comuna a purtat denumirea oficială Dănciulești, denumire la care s-a renunțat cu ocazia reformei administrativ - teritoriale din 1925.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Variaş în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea este atestată documentar pentru prima dată în anul 1333, într-un registru papal.[5] Forma utilizată atunci a fost Varijas. Localitatea a fost domeniu regal (al coroanei maghiare) până în 1381, când a intrat în proprietatea lui Petrus și Nicolaus Maczedoniay.[6] Ioannes Maczedoniay a donat Variașul în anul 1454 surorii sale Anna, văduvită Fargacs. În anul 1464 Variașul este atestat în proprietatea lui Felix Fargacs.

În 1466 Variașul a fost cumpărat pentru 500 guldeni de vestitul ofițer Ladislau Doczy, care s-a remarcat în victoria de la Semendria asupra Imperiului Otoman. Reședința lui Doczy se afla la Periam.[7]

În secolul XVII, sub ocupația turcească, Variașul s-a depopulat. După izgonirea turcilor din Banat, în secolul XVIII, a urmat popularea cu coloniști sârbi și germani. În 1786 au venit șvabi bănățeni. În 1793 este atestată existența unei școli sârbești și a unei școli germane.

Variașul a fost locuit în principal de 3 naționalități. Fiecare naționalitate avea „propria” stradă. Se vorbea în Variaș despre „ulița valahă” (a românilor) și de „ulița sârbă”. Cea germană se numea „ulița centrală”.

În perioada interbelică Variașul a făcut parte din Plasa Periam, județul Timiș-Torontal.

Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în Bărăgan, după cum urmează: 46 de familii în Perieți, 32 de familii în Fetești și 22 de familii în Mărculești, Ialomița, în total 275 de persoane.[8] Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița).[9]

Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș,[10] concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în Republica Federală Germania.

În anul 1972, în prezența a 340 de refugiați șvabi din Variaș, a fost întemeiată la Waldkraiburg Asociația Șvabilor din Variaș.[11] Prima întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc în anul 1975 la Waldkraiburg, în Bavaria.[12]

Între 1968-1990 director al școlii din Variaș a fost Ion Stănică, originar din Leicești, Argeș.[13]

Monumente[modificare | modificare sursă]

1.Biserica romano-catolică cu hramul Sfântul Ladislau a fost consacrată în data de 27 iunie 1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828.[14] 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici. [15] 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992.

Personalități locale[modificare | modificare sursă]


Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Variaș

     Români (68.74%)

     Maghiari (8.35%)

     Romi (3.85%)

     Ucraineni (3.11%)

     Sârbi (9.6%)

     Necunoscută (5.17%)

     Altă etnie (1.14%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Variaș

     Ortodocși (66.86%)

     Romano-catolici (9.16%)

     Penticostali (5.31%)

     Baptiști (1.37%)

     Ortodocși sârbi (10.4%)

     Necunoscută (5.17%)

     Altă religie (1.7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Variaș se ridică la 5.682 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.117 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,74%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (9,61%), maghiari (8,36%), romi (3,85%) și ucraineni (3,12%). Pentru 5,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,86%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,4%), romano-catolici (9,17%), penticostali (5,32%) și baptiști (1,37%). Pentru 5,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[18]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 țigani, 69 maghiari ș.a.[19] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a.[20] În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233 alții.[21]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Nikolaus Engelmann, Warjasch. Ein Heimatbuch, Mainburg 1980, pag. 30.
  4. ^ Idem.
  5. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 15.
  6. ^ Idem, pag. 18.
  7. ^ Karl Waldner, Perjamosch.
  8. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 145-151.
  9. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 151.
  10. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 152.
  11. ^ http://www.banaterra.eu/deutsch/W/Warjasch/index.htm
  12. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 255.
  13. ^ http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/articole/varias/Crampeie%20din%20evolutia%20scolii%20variesene.pdf
  14. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 79.
  15. ^ Ivo Muncian, Miroslav Rosici, ”Sârbii din Variaș”, Variaș 2012, pag.16.
  16. ^ idem, pag.25-27.
  17. ^ Jurnal de Variaș, nr.1. pag.4, 2012, ISSN 1453-2700
  18. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  19. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 472.
  20. ^ Idem, pag. 757.
  21. ^ Florin Zamfir - Oameni, evenimente, tradiții din Banatul de câmpie, vol.3, pag.99-100, Editura Solness, Timișoara, 2009.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Colectiv de autori, Comuna Variaș: spațiu de conviețuire interetnică și interculturală, Editura Brumar, Timișoara, 2006, ISBN 973-602-178-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]