Regiunile de dezvoltare ale României
| România |
 Acest articol face parte din seria: |
|
|
|
|
Politica României · Atlas Portal Politica |
Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.
Cuprins |
[modificare] Istoric
Cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională în România.[1] Ideea realizării unei organizări a țării pe regiuni cu personalitate juridică și putere administrativă, formulată de un grup de intelectuali clujeni în anul 2001,[2] a fost combătută la acea vreme în mod vehement de primul ministru Adrian Năstase.[3]
România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov
Conform Ordonanței de Urgență nr. 75/2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create 8 direcții generale pentru statistică regională, care, alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.
[modificare] Organizare
Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:
- Nivel NUTS I: macro-regiuni, nu se folosește în prezent
- Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori
- Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ teritorială a României
- Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale
- Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României.
[modificare] Regiunea de Dezvoltare Nord–Est
Regiunea de Nord-Est cuprinde următoarele județe: Iași, Botoșani, Neamț, Suceava, Bacău, Vaslui. Nord-Estul însumează 3.836.875 locuitori (cca. 14,6% din populația totală a țării) și o suprafață de 30.949 km².
[modificare] Regiunea de Dezvoltare Vest a României
Regiunea de Dezvoltare Vest a României cuprinde provincia istorică Banat și zone adiacente acesteia, are o suprafață de 32.034 km² reprezentând 13,44 % din teritoriul României și are în componență județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.
[modificare] Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde teritoriul grupat în timpul reformei administrative din 1938 în Ținutul Crișuri și zonele adiacente acesteia, având o suprafață de 34.159 km², reprezentând 14,3% din teritoriul României, în această regiune fiind cuprinse județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Populația Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.737.400 locuitori (12,6% din populația totală a țării) și are o densitate medie de 80,1 locuitori/kmp. Dinamica populației regiunii este caracterizată de un spor natural de –1,7‰ în 2004, cea mai redusă valoare înregistrându-se în Sălaj (-3,0‰), iar cea mai ridicată în Bistrița-Năsăud (0,0‰), singurul județ din regiune care nu a înregistrat un spor natural negativ.
[modificare] Regiunea Centru
Regiunea Centru: Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov.
- Populație: 2.638.809 locuitori
- Suprafață: 34.100 km²
[modificare] Regiunea Sud-Est
Județele Vrancea, Galați, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanța.
- Populație: 2.932.124 locuitori
- Suprafață: 35.770 km²
[modificare] Regiunea Sud Muntenia
Județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman.
- Populație: 3.458.759 locuitori
- Suprafață: 34.450 km²
[modificare] Regiunea București-Ilfov
- Populație: 2.198.285 locuitori
- Suprafață: 1.821 km²
[modificare] Regiunea Sud Vest Oltenia
Județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj.
- Populație: 2.394.895 locuitori
- Suprafață: 31.211 km²
[modificare] Propunerea de reorganizare administrativă din 2011
În anul 2011 președintele Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de organizare administrativ-teritorială care să transforme teritoriul celor opt regiuni de dezvoltare în opt super-județe.[4]
[modificare] Vezi și
- Agenția pentru Dezvoltare Regională
- Organizarea administrativ-teritorială a României
- Planul Național de Dezvoltare
- Regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova
[modificare] Note
- ^ Legea 151/1998
- ^ Memorandum pentru construcția regională a României, 8 decembrie 2001 (accesat 13 iunie 2011)
- ^ Istoria ideii de regionalizare, Deutsche Welle, 8 iunie 2011 (accesat 13 iunie 2011)
- ^ România ar putea fi împărțită în opt regiuni, Adevărul, 7 iunie 2011 (accesat 13 iunie 2011)
[modificare] Legături externe
- Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) (fonduri-structurale-europene.ro/)
- Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) (mdrl.ro/)
- Câte regiuni să aibă România? (cotidianul.ro/)
- Împărțirea regiunilor pentru fondurile UE, 10 octombrie 2011, Bianca Toma, Ana Maria Tolbaru, Adevărul
- Ce este politica regională? (ec.europa.eu/)
- Politica de Coeziune 2007-2013. România: Zonele eligibile din cadrul obiectivului „Convergență” (ec.europa.eu/)
- Al treilea raport de coeziune economică și socială. Coeziune teritorială (ec.europa.eu/)
|
|||||||||||||||||||
