TAROM

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Transporturile Aeriene Române
TaromLogo.png
TAROM Airbus A318 KvW.jpg
IATA
RO
ICAO
ROT
Callsign
TAROM
Înființare 1930  – LARES[1]
1945  – devenită TARS[2]
1954  – reînființată ca TAROM[3]
Sediu Otopeni, Romania[4]
Baza Operativă Aeroportul Internațional Henri Coandă
Hub-uri
Formă de Organizare Societate pe acțiuni
Conducere Christian Edouard Heinzmann, Director general
Numărul de angajați 2173[5]
Profit net -27 Mio. US-$ (2009)
Alianță SkyTeam
Frequent-Flyer Flying Blue
Lounge-uri TAROM Business Lounge
Flotă 23 Avioane
Destinații 53[6] (Naționale și internaționale)

S.C. Transporturile Aeriene Române S.A. (TAROM) este principala companie aeriană din România, cu o îndelungată tradiție în domeniu. 2004 este primul an în care compania a avut profit, revenindu-și după o perioadă foarte dificilă, în care a suferit pierderi din cauza rutelor neprofitabile. Compania Tarom este controlată în proporție de 96,7% de Ministerul Transporturilor, ceilalți acționari fiind SIF Muntenia, Compania Națională Aeroportul București Otopeni și ROMATSA[7]. Este membru al alianței Skyteam. Compania a avut o cotă de piață de 34% în anul 2007 și aproximativ 30% în anul 2008[8]. În anul 2010 a transportat 2,2 milioane de pasageri.[9]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începuturile[modificare | modificare sursă]

TAROM Boeing 737
Airbus A318 „Smaranda Brăescu” aparținând companiei TAROM

TAROM își are originile în anul 1930, odată cu înființarea LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat).[1] În 1937, LARES a fuzionat cu principalul său adversar, SARTA (Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene), sub denumirea Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul.[10]

După al doilea război mondial[modificare | modificare sursă]

La 8 august 1945 LARES se desființează, patrimoniul său fiind preluat de nou înființata societate TARS (Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice).[2] Compania era în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Începând cu data de 1 februarie 1946 au fost înființate zboruri interne de la aeroportul Băneasa din București. În data de 18 septembrie 1954 compania a devenit TAROM (Transporturile Aeriene ROMâne').[3] În decurs de 6 ani compania a reușit să se conecteze la principalele capitale europene. Încă 6 ani au trebuit până la primul zbor trans-atlantic. În 1974 TAROM a început zboruri către Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York și spre Australia, zburând la Sydney, via Calcutta.

TAROM Boeing 737
Cabina pasagerilor TAROM Boeing 737-700 „Craiova”

În anii 1950 și 1960, România fiind o țară din blocul estic, TAROM a fost forțată să cumpere doar aeronave sovietice. După 1970, alături de JAT, a fost printre puținele linii aeriene din blocul estic care a introdus și avioane produse în SUA și Europa de Vest, printre care BAC 1-11 și Boeing 707. În anii 1980, TAROM a achiziționat cele câteva aeronave Rombac produse sub licență britanică în România.

În anii '90[modificare | modificare sursă]

După căderea regimului Ceaușescu TAROM a putut să cumpere mai multe avioane produse în Occident. În 1993 TAROM efectua zboruri din România către Montreal și Bangkok folosind aeronavele Ilyushin Il-62 și Airbus A310. În anii 1990 TAROM și-a înlocuit flota de Boeing 707 cu trei aeronave noi, de tip (Airbus A310). Una dintre acestea a fost distrusă în accidentul de la Balotești.

Secolul XXI[modificare | modificare sursă]

Între 2000 și 2003 TAROM a sistat cursele spre Bangkok, Montreal, Chicago, Beijing, New York, Craiova, Tulcea, Caransebeș și Constanța pentru că nu erau rentabile. Anul 2004 a fost primul an care a adus profit companiei din ultimii 10 ani.

SkyTeam[modificare | modificare sursă]

Încă înainte de aderarea României la UE, pentru TAROM s-a pus problema aderării la o alianță, pentru a-și putea minimiza costurile. Având în vedere contactele cu Alitalia (din 1997) și CSA, iar din 2003 și cu Air France,[11] TAROM s-a orienta inițial spre alianța globală Skyteam, din care fac parte prestigioase precum Air France sau Delta Airlines. În această situație sponsorul Tarom în cadrul Sky Team urma să fie operatorul italian Alitalia.[11] Alternativa era ca TAROM să adere la Star Alliance,[12] în fiecare din variante existând o serie de avantaje și dezavantaje.[13] Între timp, slăbiciunea Alitalia s-a confirmat.[14]

Din 2008 este posibil să devină membru asociat al Skyteam. Un motiv care împiedică participarea în alianță este parteneriatul cu Austrian Airlines, la care TAROM nu dorește să renunțe, dar care face parte din alianța opusă (Star Alliance). Un alt motiv este slăbiciunea extremă a liniei aeriene Alitalia, care a propus TAROM în Skyteam și, în cazul dispariției Alitalia, intrarea TAROM în Skyteam ar putea avea influențe negative.

Pe data de 7 mai 2008 compania Tarom a anunțat semnarea înțelegerii în urma căreia compania urma să devină membru asociat al SkyTeam, urmând ca procesul să se încheie peste 18 luni de la data semnării.[15] Aderarea TAROM in cadrul aliantei SkyTeam a avut loc pe 25 iunie 2010, compania devenind membru cu drepturi depline în urma schimbării sistemului de asociere al alianței.

Date financiare[modificare | modificare sursă]

TAROM 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri (milioane EUR) 220 234 261[8] 257[8] 193[16] 218[11] 279 220 247
Venitul net (milioane EUR) 1,1 12,3 21,8 −1,7[8] −55[16] −79 −58[11] −54 −29,5
Numărul de angajați 2.289 2.333 2.338 2.471 2.517[17] 2.353[17] 2.200 2.070 2.006
Numărul de pasageri (milioane) 1,40 1,45 1,89 1,98[18] 1,72[16][17] 2,20[19] 2,19[20] 2,19[20] 2,30
Gradul de încărcare (%)[21] 61,0 62,3 67,2 61,9 55,6 60,9 60,6[20] 66,0[20] 65,9
Numărul de aeronave 18 20 22 24 26 26 26 24 24

Rute[modificare | modificare sursă]

TAROM operează în prezent curse regulate spre 53 de destinații din Europa, Asia și Africa[6]. TAROM încearcă să-și dezvolte rutele de zbor, orientându-se asupra aeroporturilor din București (OTP), Timișoara (TSR), Cluj (CLJ) și Iași (IAS).

Flota[modificare | modificare sursă]

TAROM Boeing 737 YR-BGG în schema retro, la Aeroportul Henri Coandă

În octombrie 2012, flota Tarom era alcătuită din 23 de aeronave. În octombrie 2012, vechimea medie a avioanelor era de 12 ani[22]

Lista avioanelor TAROM ordonate alfabetic după tip
Avioane Total Pasageri
(Business/Economic)
Observații Înmatriculare Nume
Airbus A310-300 2 209 (20/189) YR-LCA, YR-LCB "Transilvania"
Airbus A318-111 4 113 (14/99) YR-ASA "Aurel Vlaicu"
YR-ASB "Traian Vuia"
YR-ASC "Henri Coandă"
YR-ASD "Smaranda Brăescu"
ATR 42-500 7 48 (10/38) YR-ATA "Dunărea"
YR-ATB "Bistrița"
YR-ATC "Mureș"
YR-ATD "Criș"
YR-ATE "Olt"
YR-ATF "Argeș"
YR-ATG "Dâmbovița"
ATR 72-500 2 68 (0/68) YR-ATH "Someș"
YR-ATI "Ialomița"
Boeing 737-300 4 116 (14/102)
124 (10/114)
YR-BGA "Alba-Iulia"
YR-BGB "București"
YR-BGD "Deva"
YR-BGE "Timișoara"
Boeing 737-700 4 116 (14/102) echipate cu winglets YR-BGF "Brăila"
YR-BGG "Craiova"
YR-BGH "Hunedoara"
YR-BGI "Iași"
Boeing 737-800 1 189 (?/?) echipate cu winglets YR-BGS "Sibiu"
Total 23

Flota scoasă din funcțiune[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Istoria Aviației Române, p. 240
  2. ^ a b Istoria Aviației Române, p. 439
  3. ^ a b Istoria Aviației Române, p. 440
  4. ^ "Compania TAROM." TAROM. "Sediul social în orașul Otopeni, Calea Bucureștilor Nr. 224 F, Județul Ilfov"
  5. ^ mfinante.ro - Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2012 28 aprilie 2014
  6. ^ a b Orarul TAROM
  7. ^ UDMR vrea conducerea Tarom, 20 Ianuarie 2010, capital.ro, accesat la 20 ianuarie 2010
  8. ^ a b c d UPDATE: Tarom decretează sfârșitul sticlelor de vin și intră în războiul low-cost, 11 Martie 2009, capital.ro, accesat la 7 noiembrie 2010
  9. ^ VIDEO Culisele pregătirii zborurilor Tarom. Portretul robot al călătorilor care leșină la bord. Cum se comportă pasagerul Traian Băsescu - GALERIE FOTO, 19 octombrie 2011, Loredana Voiculescu, Gândul, accesat la 20 mai 2013
  10. ^ Istoria Aviației Române, p. 243
  11. ^ a b c d După profit operațional anul trecut, Tarom este cu jumătate de aripă în SkyTeam Ziarul Financiar 10 iun 2005
  12. ^ TAROM, cu o aripă în Sky Team și cealaltă în Star Alliance Săptămâna Financiară 30 ian 2006
  13. ^ Rocada Berceanu-Orban a blocat intrarea Tarom în SkyTeam Cotidianul, 13 aug 2007
  14. ^ Alitalia se vinde la un preț modest, BBC, 17 martie 2008
  15. ^ TAROM Signs an Agreement with SkyTeam to Join the Alliance as Associate Airline, SkyTeam, 7 mai 2008
  16. ^ a b c Pierderi la Tarom, 04 Ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 4 ianuarie 2010
  17. ^ a b c Bilantul pietei aviatice la 6 luni, 27 Iulie 2010 , wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010
  18. ^ Tarom, 730.000 de pasageri în S1, standard.ro, accesat la 26 august 2009
  19. ^ Agerpres Press Release
  20. ^ a b c d TAROM anunță numărul de pasageri din 2012, accesat la 14 februarie 2013
  21. ^ TAROM faces competition as liberalisation brings LCCs to Romania, anna.aero, accesat la 25 ianuarie 2013
  22. ^ Mirabela Tiron (10 august 2010). „Cu ce avioane zboară companiile aeriene romanești Tarom, Blue Air, Carpatair?”. Ziarul Financiar. http://www.zf.ro/companii/cu-ce-avioane-zboara-companiile-aeriene-romanesti-tarom-blue-air-carpatair-6824888. Accesat la 10 august 2010. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

Legături externe[modificare | modificare sursă]