Județul Timiș-Torontal (interbelic)
| Județul Timiș-Torontal | |||||
|
|||||
| Provincie: | Banat | ||||
| Reședința: | Timișoara | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 499.443 loc. |
||||
| Suprafață: •Total: |
Locul 3 7.600 km² |
||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | Zece plăși | ||||
modifică  |
|||||
Județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă, o subdiviziune de ordin întâi, din Regatul României. Reședința județului era în municipiul Timișoara.
Cuprins |
Istoric [modificare]
În data de 28 iulie 1919 a fost instalat primul prefect al Timișului numit de autoritățile regale române, în persoana lui Aurel Cosma. Județul Timiș–Torontal a cuprins părțile din fostele comitate Timiș și Torontal care au fost atribuite Regatului României, în urma împărțirii Banatului. Noul județ avea în componență, în prima fază, până în 1925, plășile: Buziaș, Centrală, Ciacova, Comloș, Deta, Gătaia, Giulvăz, Jimbolia, Lipova, Periam, Sânnicolaul Mare, Vinga.
24 noiembrie 1923 - A avut loc o rectificare de frontieră între România și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor. Localitățile Jimbolia (Žombolj, Zsombolya), Beba Veche (Stara Beba, Óbéba), Cherestur (Krstur, Pusztakeresztúr), Ciortea (Csorda) și Iam (Jám) au intrat în componența României, în timp ce Meda (Međa, Párdány), Modoș (Jaša Tomic), Șurian (Šurjan), Căptălan (Busenje), Crivobara (Markovićevo) și Gaiu Mare (Veliki Gaj, Nagy Gaj) au fost cedate Regatului sârbilor, croaților și slovenilor.
- 1925 - A fost promulgată Legea pentru unificarea administrativă; județul Timiș-Torontal era împărțit în 2 comune urbane (Timișoara și Lipova), 246 comune rurale grupate în 12 plăși:
- Plasa Buziaș (25 de comune),
- Plasa Chișoda (23 de comune),
- Plasa Ciacova (17 de comune),
- * Plasa Comloșul Mare (9 de comune),
- Plasa Gătaia(17 de comune),
- Plasa Deta (16 de comune),
- Plasa Giulvăz (16 de comune),
- Plasa Jimbolia (10 de comune),
- Plasa Lipova (27 de comune),
- Plasa Periam (17 de comune),
- Plasa Recaș (29 de comune),
- Plasa Sânnicolaul Mare (13 de comune),
- Plasa Vinga (18 de comune)
- 12 decembrie 1926 - S-a înființat a 13- a plasă, Plasa Comloșul Mare
- 1929 - Județul Timiș – Torontal a fost integrat Directoratului VII Ministerial, condus de Sever Bocu.
- 1938 - județele Timiș-Torontal, Arad, Caraș, Severin, Hunedoara au intrat în componența Ținutului Timiș, nou înființat.
Întindere [modificare]
Județul cuprindea partea de centrală și vestică a actualului județ Timiș. Se învecina la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Iugoslavia, la nord cu județul Arad iar la est cu județele Caraș și Severin.
Organizare conform reformei din 1930 [modificare]
Teritoriul județului era împărțit în zece plăși, iar ulterior în treisprezece
- I. Plasa Buziaș,
- II. Plasa Centrală,
- III. Plasa Ciacova,
- IV. Plasa Deta,
- V. Plasa Jimbolia,
- VI. Plasa Lipova,
- VII. Plasa Periam,
- VIII. Plasa Recaș,
- IX. Plasa Sânnicolau Mare și
- X. Plasa Vinga.
Ulterior au mai fost înființate plășile:
Populație [modificare]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a.[1] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a.
Mediul urban [modificare]
În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori, dintre care 30,5% germani, 29,3% maghiari, 27,7% români, 7,6% evrei, 2,2% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 52,1% romano-catolici, 27,7% ortodocși, 9,9% mozaici, 5,0% reformați, 2,8% greco-catolici, 2,4% lutherani ș.a.[2]
Materiale documentare [modificare]
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după religie -
Populația județului în anul 1930, după religie -
Populația județului în anul 1930, după religie -
Populația județului în anul 1930, după religie
Note și referințe [modificare]
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 468-469.
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 755.
Bibliografie [modificare]
- Munteanu, Ioan; Munteanu,Rodica - Timiș. Monografie, Editura Marineasa, Timișoara, 1998.
Legături externe [modificare]
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Descrierea județului pe romaniainterbelica.ro
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||
