Veszprém

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Veszprém (dezambiguizare).
Veszprém
—  Municipiu  —
Veszprem Istvanesgizella.jpg
Stema Veszprém
Stemă
Veszprém se află în Ungaria
{{{alt}}}
Veszprém
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°5′34″N 17°54′49″E / 47.09278°N 17.91361°E / 47.09278; 17.9136147°5′34″N 17°54′49″E / 47.09278°N 17.91361°E / 47.09278; 17.91361

Țară Ungaria Ungaria
Județ Veszprém
District Veszprém

Guvernare
 - Primar Porga Gyula[1] (FIDESZ-KDNP)

Suprafață
 - Total 126,9  km²

Populație (2011)
 - Total 64.340 locuitori
 - Densitate 506,9 loc./km² 

Fus orar CET (UTC+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC+2)
Cod poștal 8200
Prefix telefonic 88

Site: Sit oficial

Veszprém este un oraș în Ungaria. Este reședința județului Veszprém și unul dintre cele 23 orașe cu statut special ale țării.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Veszprém este situat la aproximativ 15 km nord de Lacul Balaton. Localitatea se află pe malurile râului Séd, la aproximativ 110 km de Budapesta (via autostrada M7 și drumul național 8).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Veszprém

     Maghiari (94.22%)

     Germani (2.66%)

     Necunoscut (1.34%)

     Alții (1.79%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Veszprém

     Romano-catolici (42.43%)

     Fără religie (20.1%)

     Reformați (7.67%)

     Luterani (2.34%)

     Atei (2.31%)

     Necunoscută (24.7%)

     Alte religii (1.92%)

Conform recensământului din 2011, orașul Veszprém avea 56.624 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (94,22%) erau maghiari, cu o minoritate de germani (2,66%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 1,34% din locuitori.[2] Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (42,43%), persoane fără religie (20,1%), reformați (7,67%), luterani (2,34%) și atei (2,31%). Pentru 24,7% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform legendei locale, Veszprém a luat ființă pe șapte dealuri: Várhegy (Dealul Castelului), Benedek-hegy (Dealul Sf. Benedict), Jeruzsálem-hegy (Dealul Ierusalimului), Temetőhegy (Dealul cimitirului), Gulyadomb (Dealul Ciurdei), Kálvária-domb (Deaulul Calvariei), și Cserhát.

Anonymus scria că la venirea ungurilor, castelul era deja construit. Se pare că era o fortăreață a francilor din secolul al IX-lea. Castelele Veszprém, Esztergom și Székesfehérvár sunt cele mai vechi castele din zidărie de piatră construite în timpul Marelui Prinț Gheza.

Numele provine de la cuvântul slav Bezprym, care inițial denomina persoane. Ján Kollár i-a derivat numele de la Ves Perunova – „Satul lui Perun” – și menționează și denumirea germană Weiss-Brunn – „fântâna albă”. Orașul a fost denumit fie după o căpetenie locală, fie după fiul prințesei Judith (sora mai mare a Sf. Ștefan de Ungaria), care s-a stabilit aici după ce soțul ei, Boleslaus I al Poloniei, a expulzat-o împreună cu fiul ei.

Religie[modificare | modificare sursă]

Veszprem a avut un rol religios important în timpul luptelor pentru a impune creștinismul ca religie oficială a Ungariei. Sfântul Ștefan al Ungariei a înfrânt armatele principalului său oponent Koppány, în vecinătatea Veszprémului. Orașul a devenit astfel primul scaun episcopal al Ungariei la 1009 și arhiepiscopal în 1993.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ valasztas.hu (Hozzáférés: 2010. december 7.)
  2. ^ Componența etnică a județului Veszprém pe sate și orașe”. Biroul Central de Statistică al Ungariei. http://www.ksh.hu/nepszamlalas/docs/tablak/teruleti/19/19_4_1_6_1.xls. Accesat la 11 iunie 2014. 
  3. ^ Componența confesională a județului Veszprém pe sate și orașe”. Biroul Central de Statistică al Ungariei. http://www.ksh.hu/nepszamlalas/docs/tablak/teruleti/19/19_4_1_7_1.xls. Accesat la 11 iunie 2014. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Veszprém

Legături externe[modificare | modificare sursă]