Ținutul Timiș
| Timiș | |||
| — ținut — | |||
| |||
| Țară |  România | ||
|---|---|---|---|
| Județ |  Timiș | ||
| Municipiu |  Timișoara | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Timișoara | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Ținutul Timiș a fost unul din cele zece ținuturi înființate în 1938, prin Legea administrativă din 14 august,[1] după ce regele Carol al II-lea a inițiat o reformă instituțională de inspirație fascistă[2] în România, modificând Constituția României, legea administrării teritoriale și desființând partidele politice. A fost desființat prin Decretul-Lege nr. 3219 din 21 septembrie 1940.[3]
Județe încorporate[modificare | modificare sursă]
În conformitate cu reforma administrativă și constituțională din anul 1938, cele 71 de județe au fost subordonate ținuturilor. Cele cinci județe care au compus ținutul Timiș au fost următoarele:
La 13 septembrie 1940, județul Bihor, cât a mai rămas României în urma Dictatului de la Viena, a fost trecut în circumscripția Ținutului Timiș[4].
Stema[modificare | modificare sursă]
Conform Decretului Regal nr. 4285 din 13 decembrie 1938,[5] stema ținutului Timiș consta din „Scutul: 5 fâșii așezate orizontal, alternând roșu și albastru, înfățișând cele 5 județe ale ținutului, prin culorile predominante din stemele lor. Peste tot, un corb negru, către dreapta, așezat pe o creangă de stejar verde, cu 2 ghinde de aur, având în cioc un inel de aur, cu piatră roșie. Este corbul din armele Corvinilor dela Hunedoara, aflată în acest ținut”.
Rezidenți regali[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Marta (13 august 1938[6][7] – 22 septembrie 1940[7])
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Publicată în „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 187 din 14 august 1938
- ^ Günther H. Tontsch, „Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20. Jahrhundert”, în: Jahrbuch für Europäische Verwaltungsgeschichte, nr. 12/2000, p. 285.
- ^ „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 221 din 22 septembrie 1940, pp. 5530-5532
- ^ Decret-Lege nr. 3119 din 13 septembrie 1940, publicat în „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 215 din 16 septembrie 1940, p. 5422
- ^ Publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 34 din 10 februarie 1939, p. 698
- ^ ***, „Cei zece rezidenți regali au depus jurământ în fața M. S. Regelui”, în România, anul I, nr. 75, luni 15 august 1938, p. 18.
- ^ a b ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 281, sâmbătă 12 octombrie 1940, p. 6.
| |||||||
