Gara București Nord

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la principala gară din București. Pentru alte sensuri, vedeți Gara de Nord (dezambiguizare).
București Nord
Gara de Nord - vedere dinspre str.Gara de Nord.jpg
Clădirea gării
Informații generale
Adresă România București
Piața Gării de Nord
Coordonate Coordonate: 44°26′48″N 26°4′27″E / 44.44667°N 26.07417°E / 44.44667; 26.0741744°26′48″N 26°4′27″E / 44.44667°N 26.07417°E / 44.44667; 26.07417
Legături București-Constanța
București-Craiova
București-Ploiești
București-Pitești
București-Ruse
Linia M1
Linia M4
Transport public M1, M4: Gara de Nord
ratb: 62, 65, 79, 85, 86, 93, 96, 97, 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 780[1]
Structură terminal feroviar
Peroane 8
Linii 14
Parcarea da
Alte informații
Deschisă 1872
Electrificată da
Propietarul CFR
Nume anterioare Gara Târgoviștei
Servicii
Stația precedentă   CFR   Stația următoare
către Arad
CFR Magistrala CFR 200 Terminus
către Oradea
CFR Magistrala CFR 300 Terminus
către Satu Mare
CFR Magistrala CFR 400 Terminus
către Suceava
CFR Magistrala CFR 500 Terminus
către Iași
CFR Magistrala CFR 600 Terminus
către Galați
CFR Magistrala CFR 700 Terminus
CFR Magistrala CFR 900 Terminus
Stația precedentă   Metrorex   Stația următoare
către Dristor
Linia M1
către Pantelimon
către Zarea
Linia M4 Terminus
Peronul principal cu spaţii comerciale

București Nord (în nomenclatorul CFR: București Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei). Gara serveste trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale.

București Nord este capătul liniei și are un număr de opt peroane și paisprezece linii.

Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu trenul operat de compania CFR Călători. In prezent comutarea se face intre Gara de Nord si Punctul de Oprire Aeroportul Henri Coandă de unde un autobuz realizează legătura efectivă cu terminalele de sosiri și plecări. Un proiect de construire a unui tunel între Gara Odăi si terminalele de sosiri/plecări este in studiu de fezabilitate în concurență cu proiectul de magistrala de metrou M6

Gara este deservită de diverse rute de autobuze, troleibuze, tramvaie, o linie Expres (780) care face legătura cu aeroportul internațional Henri Coandă și de o stație de metrou, aflată pe magistralele M1 și M4.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.

Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia RomanGalați–București–Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.

Clădirea[modificare | modificare sursă]

Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu codul LMI B-II-m-B-18803. Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999.

În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara[2]. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani[2].

O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză[2]. Totodată, un asemenea proiect poate transforma gara într-un adevărat centru comercial, cum sunt mall-urile, ca un punct de atracție pentru călători și operatorii feroviari[2].

Traficul[modificare | modificare sursă]

Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10.000 de oameni[2]. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15.000 de persoane/zi sunt cele din preajma sărbătorilor religioase[2].

Numărul călătorilor transportați din și înspre Gara de Nord a fost de 3,6 milioane de persoane în anul 2011 față de 6,3 milioane în anul 2009.[3]

Legături[modificare | modificare sursă]

Transport intern[modificare | modificare sursă]

Din gara București Nord pornesc trenuri care circulă în special pe magistralele 300 (B. Nord-Brașov-Cluj-Napoca-Oradea), 500 (B. Nord-Buzău-Bacău-Suceava-Verești), 700 (B. Nord-Brăila-Galați), 800 (B. Nord-Constanța-Mangalia), 900 (B. Nord-Craiova-Timișoara Nord), 901 (B. Nord-Craiova) și 1000 (B. Nord-Ploiești).

Transport internațional[modificare | modificare sursă]

Sunt oferite legături directe spre câteva capitale și orașe mari din Europa, respectiv Budapesta, Cernăuți, Chișinău, Istanbul, Kiev, Lvov, Moscova, Sofia, Ungheni, și Viena. Încă de la inaugurarea trenului Orient Express în 1906, La Compagnie Internationale des Wagons Lits a negociat cu guvernul român parcursul ce include Gara de Nord București ca stație de oprire înainte de Constanța, unde se face transbordarea în vapor pîna la Istambul. În prezent, trenul Orient Express realizează două croaziere pe an.

Distanțe față de alte orașe (gări) din România[modificare | modificare sursă]

Distanțe față de alte orașe (gări) din Europa[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stații RATB”. RATB. http://www.ratb.ro/statii.php. Accesat la 23 noiembrie 2011. . Se alege din combobox „Gara de Nord”.
  2. ^ a b c d e f Gara de Nord are nevoie de 300 milioane de euro ca să semene cu un mall, 08 Dec 2009, money.ro, accesat la 17 ianuarie 2010
  3. ^ Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depășit pe cel din Gara de Nord, 5 ianuarie 2012, Tiron Mirabela, Ziarul financiar, accesat la 29 mai 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gara București Nord