Buziaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Buziaș
—  Oraș  —
Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”
Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”
Stema Buziaș
Stemă
Buziaș se află în Romania
{{{alt}}}
Buziaș
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°39′N 21°36′E / 45.650°N 21.600°E / 45.650; 21.60045°39′N 21°36′E / 45.650°N 21.600°E / 45.650; 21.600

Țară  România
Județ Timiș

SIRUTA 155403
Atestare documentară 1321
Oraș 1956

Localități componente Bacova, Silagiu

Guvernare
 - Primar Alger Viorel Ilaș (PSD, ales 2008)

Suprafață
 - Total 105,2  km²
Altitudine 128 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7.023 locuitori
 - Densitate 73 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 7.772 locuitori

Site: Site oficial al primăriei

Poziția localității Buziaș

Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 7.023 locuitori (2011).[2] Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Buziaș la începutul secolului al XX-lea

Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical stațiune balneoclimaterică.

După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.

Apele minerale de la Buziaș sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt și îmbuteliate și comercializate ca ape minerale de larg consum.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Buziaș

     Români (83.21%)

     Maghiari (2.94%)

     Romi (2.97%)

     Germani (2.15%)

     Necunoscută (7.68%)

     Altă etnie (1.02%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Buziaș

     Ortodocși (77.24%)

     Romano-catolici (6.59%)

     Penticostali (4.59%)

     Necunoscută (7.73%)

     Altă religie (3.83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.772 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Parcul[modificare | modificare sursă]

Buziaş în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden.

Politică[modificare | modificare sursă]

Primarul Alger Ilaș și viceprimarul Valeiru Vlaiconi fac parte din PSD. Consiliul Local al orașului Buziaș are 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Locuri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 7              
  Partidul Democrat Liberal 6              
  Partidul Național Liberal 1              
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1              

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
  • Sfetcu, Octavian, Buziaș - temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
  • Simuț, Doru O., Buziaș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Buziaș