Buziaș

Buziaș
Stemă
Buziaș Poziția geografică
Coordonate: 45°39′N 21°36′E
Țară	România
Județ	Timiș
Atestare documentară	1321
Oraș	1956
Localități componente	Bacova, Silagiu
Guvernare
- Primar	Alger Viorel Ilaș (PSD, ales 2008)
Suprafață
- Total	105,2  km²
Altitudine	128 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	7.772 locuitori
- Densitate	73 loc./km²
Site: Site oficial al primăriei

Buziaș (în germană Busiasch) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 7.772 locuitori (2002). Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956.

Localizare

Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj.

Istoric

Buziaş, începutul sec. XX

Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical stațiune balneoclimaterică.

Buziaş în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.

Apele minerale de la Buziaș sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt și îmbuteliate și comercializate ca ape minerale de larg consum.

Parcul

Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden.

Populația

Evoluția populației la recensăminte:

Distribuția pe etnii este următoarea: 6.674 români (86,5%), 364 unguri (4,7%), 358 germani (4,6%), 186 rromi (2,4%) și 132 alte etnii (1,7%).

Politică

Primarul Alger Ilaș și viceprimarul Valeiru Vlaiconi fac parte din PSD. Consiliul Local al orașului Buziaș are 15 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Locuri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Democrat Liberal	6
	Partidul Național Liberal	1
	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	1

Bibliografie

• Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
• Sfetcu, Octavian, Buziaș - temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
• Simuț, Doru O., Buziaș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986

Legături externe

• Situl primăriei
• Stațiunea Buziaș
• Despre Buziaș pe situl Banaterra
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• Organizația Patronală a Turismului Balnear din România
• Informații tratament balnear în Stațiunea Buziaș
• Tratament balneo Buzias