Județul Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Mureș
Maros megye
—  Județ  —
Stema Județul Mureș Maros megye
Stemă

Țară  România
Regiune de dezvoltare Centru

Reședință Târgu Mureș

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Ciprian Dobre (PNL)
 - Vicepreședintele CJ Edit Emőke Lokodi
 - Prefect Corneliu Grosu

Suprafață
  • - 409 mii ha teren agricol
  • - 219 mii ha arabil
  • - 174 mii ha pajiști
  • - 3.5 mii ha vii
  • - 6.0 mii ha pomicultura
  • - 216 mii ha păduri.
 - Total 6.696  km²

Populație (2002)[1]
 - Total 580.851 locuitori
 - Densitate 86 loc./km² 
 - Estimare 2009 581.628
 - Recensamant 2011 550.846

Prefix telefonic 65
Indicativ auto MS

Harta României cu județul Mureș indicat
Harta României cu județul Mureș indicat
Județul Mureș, împărțire administrativ teritorială
Județul Mureș, împărțire administrativ teritorială

Mureș (în maghiară Maros megye) este un județ în regiunea Transilvania din România. Are o suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Numele județului provine de la râul Mureș, râu care străbate județul de la NE la SV.

Cadru geografic[modificare | modificare sursă]

Județul Mureș este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’ latitudine nordică. Județul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiului până în Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș care străbate județul de la NE către SV pe o distanță de 140 km; râul împrumutând și numele Mureș, județului.

Județul Mureș se învecinează cu alte șapte județe. La nord-est cu județul Suceava pe o distanță 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de 130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de munții Călimani, defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică, județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20 km cu județul Brașov. În partea de sud-vest, pe o distanță de 80 de km se învecinează cu județul Sibiu. Limita cu acest județ începe la intersecția dintre Târnava Mare și Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Daneș, Mureș apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-vestul orașului Târnăveni. Hotarul cu județul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava Mică și râul Mureș și se află în partea de sud-vest a județului Mureș. La confluența Arieșului cu Mureșul începe granița cu județul Cluj, în partea de vest a județului Mureș, și traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanță de aproape 60 km. În partea de nord pe o distanță de 100 km, județul Mureș se învecinează cu județul Bistrița-Năsăud linia de demarcație dintre cele două județe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o altitudine de 2000 m.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Stema județului[modificare | modificare sursă]

Începutul secolului XX[modificare | modificare sursă]

Stema judeţului la începutul sec XX

Reorganizarea și unificarea administrativă efectuate de autoritățile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere și schimbarea blazoanelor județelor și municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită Comisia Consultativă Heraldică care s-a ocupat de stabilirea stemelor județelor și orașelor, precum și controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane.

Stema județului Mureș a fost obținută din stema fostului Comitat Mureș-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu auriu.

Perioada socialistă[modificare | modificare sursă]

Stema judeţului din Republica Socialistă România

Prin Decretul 503 din 16 decembrie 1970 emis, de Consiliul de Stat, au fost instaurate noi steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. În 25 iulie 1972 (Decretul 302) Consiliul aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ.

Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii din Târgu Mureș stilizată astfel: un corp central cu o intrare monumentală și un acoperiș ascuțit la dextra urmată de o aripă a clădirii terminată cu un turn cu acoperișul ascuțit și un orologiu la senestra. Clădirea are culoarea argintiu deschis fiind luminată negru, baza clădirii fiind lipită de linia despărțitoare.

Sub Palatul Administrativ din Târgu Mureș este conturată, reinterpretat, o parte a vechii steme a județului Mureș fixată după primul război mondial. Câmpul este format din 3 fascii care reprezintă Mureșul și Târnavele. Bradul prezent în partea superioară a câmpului înlocuiește vechiul măr, simbol al pomiculturii, prin acest aspect se dorea sublinierea importanței silviculturii în raport cu pomicultura în economia județului.

În câmpul roșu este desenat un stâlp dublu de înaltă tensiune colorat cu argintiu. Sub această figură este figurată o retortă de aur înconjurată de o jumătate de fierăstrău circular în partea superioară, colorat cu argintiu, unită în partea de jos cu o roată dințată colorată în albastru.

În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor.

În prezent[modificare | modificare sursă]

Stema judeţului în prezent

Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Mureș se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roșu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de formă ovală, și din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcție cu poartă închisă, cu șapte ferestre și două turnuri, cu acoperiș conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint.

Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogația hidrologică a județului și desemnează râurile Mureș, Târnava Mică și Niraj.

Așezări[modificare | modificare sursă]

Orașe și municipii în prezent
Stemă Municipii Stemă Orașe
Coa Romania Town Marosvásárhely.svg
Târgu
Mureș
Iernut
center‎ Reghin center‎ Luduș
Coa Sighisoara RO.png
Sighișoara Miercurea
Nirajului
center‎ Târnăveni
Coa Sarmasu MS RO.png
Sărmașu
CoA of Sangeorgiu de Padure-Erdőszentgyörgy.png
Sângeorgiu de
Pădure
Sovata
Ungheni
Lista completă a localităților din județul Mureș, în prezent, poate fi consultată aici, Listă de localități din județul Mureș.

Populația județului de-a lungul timpului a fost preponderent rurală. Schimbări majore în procentajul populației urbane apar în timpului regimului socialist, unele din măsurile care aveau în vedere urbanizarea populației județului fiind continuate și în prezent, după dărâmarea regimului comunist.

Urbanizarea populației județului a fost un proces de durată, începutul acestor transformări sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe întinsul județului existau mai multe clase sociale: iobagi, țărani liberi, nobili, industriași, comercianți (organizați în bresle), intelectuali (învățători, preoți, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revoluției de la 1848, au în vedere în principal ștergerea iobăgiei, urmată de câștigarea libertăților individuale pentru miile de locuitori ai județului, dar și restrângerea unor drepturi și privilegii de care dispunea nobilimea până în acel moment. Aceste măsuri au drept rezultat crearea categoriei țăranilor liberi stâpâni pe munca și pe beneficiile muncii lor.

În 1872 are loc desfințarea sistemelor de bresle și a îngrădirilor care nu permiteau libera deprindere a unor meserii de către orice individ. Rezultatul direct al acestor prevederi este înmulțirea meseriașilor și a industriașilor pe întreg teritoriul județului. O parte din acești țărani și meseriași neputându-și asigura traiul în spațiul județului emigrează în America și în celelalte provincii românești[2]

Mișcările în cadrul claselor sociale sunt continuate și după primul război mondial, după reformele agrare și după desfințarea definitivă a clasei nobililor. Apariția țăranilor împroprietăriți au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educația copiilor de țărani, din rândul acestora desprinzându-se meseriași și intelectuali, o parte dintre aceștia părăsind satul pentru centrele culturale și industriale din orașe.

Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă a modificat vechile granițe ale județului Mureș din perioada interbelică. Noul județ Mureș se prezenta astfel în 1980 din punct de vedere al așezărilor astfel: 513 localități din care 2 municipii (Târgu Mureș, Sighișoara), 4 orașe (Reghin, Târnăveni, Luduș, Sovata), 5 comune suburbane (Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Sântana de Mureș, Albești), 86 de comune.

Analiza teritoriului județului realizată în anii '80 au scos la iveală neajunsurile numărului redus de orașe raportat la suprafață și la numărul populației. În acest sens existau încă din această perioadă propuneri de urbanizare prin care se urmărea transformarea localităților Iernut, Sărmașu, Gurghiu și a altor alte 8 localități în orașe agro-industriale.

Aceste măsuri au fost continuate și după schimbarea regimului din 1989 astfel că la 31 decembrie 2005 județul poate fi descris conform tabelului Statistică localități după 1989.[3]

Așezări urbane[modificare | modificare sursă]

Statistică localități după 1989
An Orașe și
municipii
Municipii Comune Sate
1990 7 2 90 486
1995 7 3 90 486
2000 7 4 90 486
2001 7 4 90 486
2002 7 4 90 486
2003 10 4 88 466
2004 11 4 91 460
2005 11 4 91 460

Conform datelor statistice din 1930 (trebuie avută în vedere organizarea teritorială a județului Mureș în perioada interbelică), populația județului era de 289 817 locuitori. Din aceștia 47 298 trăiau în mediul urban, adică în cele 2 orașe ale județului: municipiul Târgu Mureș și Reghin, iar restul în mediul rural. Din totalul celor care trăiau în mediul urban 23 327 erau bărbați și 23 971 femei.

Așezări rurale[modificare | modificare sursă]

Lista completă a localităților județului Mureș în perioada interbelică poate fi consultată aici, Listă localități în perioada interbelică.
Lista completă a comunelor din județul Mureș, în prezent, poate fi consultată aici, Listă de comune din județul Mureș.

Așezările rurale din județul Mureș, în număr de 487 (1973), sunt atestate în marea majoritate în epoca medievală (secolul XI-XVIII).

În satele din județ pot fi întâlnite diverse tipuri structurale, în general localitățile păstrând aceași structură de la înființare până în prezent. Structura compactă cu clădiri lipite una de alta este întâlnită în partea de sud-est a județului. Structura aglomerată, dar necompactă este caracteristică satelor de pe Valea Mureșului, Valea Nirajului și Valea Târnavei Mici, dar poate fi întâlnită și în partea de nord-vest a județului. Structura răsfirată, cu gospodării despărțite de spații agricole înșirate pe o rețea răsfirată de drumuri, este proprie mai ales satelor din zona montană. Structura risipită (gospodării foarte distanțate) poate fi întâlnită în zonele montane, pe de o parte și în zonele cu sate foarte mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte.

Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița.

Populația[modificare | modificare sursă]

Judetul Mureș are o populație de 580,851 locuitori din care : 309,375 etnici români, adica 53.26% din totalul populației și 228,275 etnici maghiari, adica 39.30% din totalul populației.



Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Mureș

     Români (53.26%)

     Maghiari (39.30%)

     Romi (6.96%)

     Germani (0.35%)

     Altă etnie (0.12%)

Populatia Judetul Mures:

  • Romani – 53.26% (sau 309,375 loc.);
  • Maghiari – 39.30% (sau 228,275 loc.);
  • Țigani – 6.96% (sau 40,425 loc.);
  • Germani – 0.35% (sau 2,045 loc.);
  • Evrei - 0.03% (sau 150 loc.);
  • Alte grupuri etnice - 0.09% (sau 527 loc.).

De-a lungul timpului populația județului a fost într-o continuă creștere, după cum se vede și din graficele de mai jos. Între 1992 și 2002 a apărut o ușoară scădere a numărului populației cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendință de scădere fiind regăsită la nivelul întregii țări cu 4,1% și la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensământul populației din 2002 (România)[4] județul Mureș are o populație de 581.628 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex masculin și 300.015 de sex feminin. Populația județului reprezintă 2,67 % din populația României și 23% din Regiunea Centru, plasând Mureșul pe locul 14 în ierarhia județelor și pe locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.[5]

Structură confesională (2002)
Total Ortodocși Reformați Romano-catolici Unitarieni Greco-catolici Alții
580.851 309.337 157.046 55.287 14.308 13.187 10.000
100% 53,26% 27,04% 9,52% 2,46% 2,27% 1,72%


Nr. Comună Pop.
1992
Pop.
2002
1 Acățari 4705 4781
2 Adămuș 6084 5966
3 Albești 5494 5466
4 Aluniș 3367 3300
5 Apold 2471 2722
6 Ațintiș 1621 1631
7 Bahnea 3867 3812
8 Band 7587 7726
9 Batoș 4024 4173
10 Băgaciu 2301 2589
11 Băla 1095 905
12 Bălăușeri 5214 5064
13 Beica de Jos 2343 2243
14 Bereni - -
15 Bichiș 1081 1039
16 Bogata 1862 1947
17 Brâncovenești 4776 4518
18 Breaza 2484 2531
19 Ceuașu de Câmpie 5326 5419
20 Chețani 2857 2889
21 Chiheru de Jos 1975 1744
22 Coroisânmărtin 1617 1487
23 Corunca - -
24 Cozma 759 644
25 Crăciunești 4430 4348
26 Crăiești 1151 1026
27 Cristești 5622 5591
28 Cucerdea 1950 1707
29 Cuci 2207 2200
30 Daneș 4885 4835
31 Deda 4383 4332
32 Eremitu 3912 3872
33 Ernei 5180 5219
34 Fărăgău 1774 1659
35 Fântânele 5329 5067
36 Gălești 2963 2940
37 Gănești 3900 3836
38 Gheorghe Doja 2805 2869
39 Ghindari 5290 5076
40 Glodeni 3755 3822
41 Gornești 5893 5885
42 Grebenișu de Câmpie 1455 1642
43 Gurghiu 6763 6384
44 Hodac 4925 4981
45 Hodoșa 1604 1420
46 Ibănești 4728 4511
47 Iclănzel 2181 2292
48 Ideciu de Jos 2092 2005
49 Livezeni 3477 3766
50 Lunca 3140 2851
51 Lunca Bradului 2431 2150
52 Mădăraș 1622
53 Măgherani 3033 2733
54 Mica 4570 4701
55 Miheșu de Câmpie 2479 2538
56 Nadeș 2238 2406
57 Neaua 1632 1544
58 Ogra 2307 2441
59 Papiu Ilarian 1024 1013
60 Pănet 5995 5994
61 Păsăreni 2073 1920
62 Petelea 2765 2780
63 Pogăceaua 1879 1983
64 Râciu 3848 3752
65 Răstolița 2325 2230
66 Rușii-Munți 2296 2252
67 Saschiz 2133 2048
68 Sâncraiu de Mureș 6127 6268
69 Sângeorgiu de Mureș 7442 7892
70 Sânger 2319 2530
71 Sânpaul 3695 4016
72 Sânpetru de Câmpie 3278 3181
73 Sântana de Mureș 3595 4266
74 Solovăstru 2668 2847
75 Stânceni 1592 1547
76 Suplac 2548 2369
77 Suseni 2287 2319
78 Șăulia 2003 2117
79 Șincai 1694 1634
80 Tăureni 1054 1049
81 Valea Largă 3509 3379
82 Vărgata 2020 2004
83 Vânători 3647 3760
84 Vătava 2368 2135
85 Vețca 972 862
86 Viișoara 1636 1663
87 Voivodeni 2124 1957
88 Zagăr 1255 1208
89 Zau de Câmpie 3562 3509

Politică[modificare | modificare sursă]

Consiliul Județean[modificare | modificare sursă]

Consiliul județean este compus din 34 de membri împărțiți astfel:

2004-2008[modificare | modificare sursă]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 15                              
  Partidul Social Democrat 9                              
  Alianța Dreptate și Adevăr (4 PNL și 3 PD) 7                              
  Partidul România Mare 2                              
  Partidul Conservator 1                              

2008-2012[modificare | modificare sursă]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 13                          
  Partidul Național Liberal 8                          
  Partidul Democrat-Liberal 7                          
  Partidul Social Democrat 6                          

2012-2016[modificare | modificare sursă]

harta politica a județului Mureş
    [6] Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Social-Liberală 13                          
  Uniunea Democrată Maghiară din România 12                          
  Alianța pentru Mureș 6                          
  Partidul Poporului 2                          

Președinții Consiliului[modificare | modificare sursă]

Prefecți[modificare | modificare sursă]

Relief[modificare | modificare sursă]

Harta fizică a judeţului Mureş

Relieful colinar și de podiș deluros este prezent pe suprafața județului într-o proporție de 50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene și munții vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare [7] având ca punct de minim Valea Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim creasta Munților Călimani la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități de relief: Munții vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului și Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia colinară a Transilvaniei.

Cele mai înalte vârfuri muntoase
Vârf Munte Altitudine
Pietrosu Călimani 2100 m
Răchitiș Călimani 2022 m
Bistricioru Căliman 1990 m
Vârful Saca Gurghiului 1777 m
Tătarca Gurghiului 1688 m
Fanacelu Gurghiului 1684 m
Bătrâna Gurghiului 1634 m
Crucii Gurghiului 1515 m

Munții Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul județului. Sectorul aflat pe teritoriul județului Mureș este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitișu, vf. Bistricioru până la râul Mureș spre sud, pâraiele Lomaș și Călimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii și Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafața acestora observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș.

Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul.

Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul având spațiu pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate.

Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt: Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure.

Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Dumbrăveni.

Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie".

În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul de împădurire odată cu creșterea altitudinii, acest fapt permițând delimitare a două subunități: Câmpia Sărmașului și Dealurile Mădărașului.

Clima[modificare | modificare sursă]

Județul Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri și păduri precum și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima județului avea următorul specific: veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul județului. În partea de vest a județului climatul are nuanțe mai aride, verile fiind în general mai secetoase și mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4 °C în partea de est și 8°-9 °C în partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19 °C, iar cea cu temperaturile cele mai scăzute ianuarie cu -3°-5 °C.

Temperaturile extreme înregistrate pe suprafațe județului au fost -32 °C în anul 1942 la Târgu Mureș și +40 °C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952.

De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitațiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Râuri în județul Mureș
Râu În Mureș În Ro În total
Râul Mureș 187 de km 761 km 803 km
Târnava Mare 43 km 246 km -
Târnava Mică 115 km 196 km -
Râul Niraj 78 km - -
Râul Gurghiu 55 km - -

Ape curgătoare[modificare | modificare sursă]

Râul Mureș este cel mai mare râu și principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în județ, la Ciobotani și până la ieșire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica.

Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd.

Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea din județ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m3/s la Glodeni în anul 1975.
(datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 1980)

Târnava Mică izvorește din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m3/s.
(datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)

Lacuri în județul Mureș
Lac Supraf. Tip
Zau de Câmpie 133 ha iaz artificial
Văleni 53 ha iaz artificial
Șăulia 48 ha iaz artificial
Iernut 122 ha heleșteu artificial
Tăureni 53 ha helșteu artifical
Fărăgău 38 ha iaz natural
Lacul Ursu 5 ha natural/agrement

Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță mică, între Vânători și Daneș. Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970.

Lacuri[modificare | modificare sursă]

Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde.

Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www.hanulpescarilor.com/) Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoș), Toldal (30 km de Mureș), Tăureni (17 km de Mureș), Păstrăvăria (15 km de Sovata), Miheșu de Câmpie (5 km de Zau de Câmpie), Voivodeni, Iernut și Bezid.

Soluri, floră și faună[modificare | modificare sursă]

Soluri[modificare | modificare sursă]

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune și cele brune-gălbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar și cele podzolice feriiluviuale. În părțile înalte ale munților apar și solurile scheletice; pe versanți solurile predominante sunt cele tinere de grohotișuri. Solurile de pajiști alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului din Munții Călimani.

Mures ProfilPfg.png

În zona de contact dintre partea muntoasă și subcarpați pot fi întâlnite soluri scheletice și soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

În zona de deal și podiș cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune și cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneață, bălane de coastă și cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum și cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină.

Floră[modificare | modificare sursă]

Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei.

Pădure de pini

Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior.

În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis).

În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc.

Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina).

Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale.

Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc.

Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc.

Faună[modificare | modificare sursă]

Râs (Lynx lynx)

Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc.

Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio).

În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc.

Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos).

Rezervații naturale[modificare | modificare sursă]

Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafață 48 ha - este inclusă în categoria IV conform criteriilor IUCN. Aici se află unii din cei mai bătrâni arbori din România, peste 700 de ani. În parcul dendrologic din Gurghiu aflat pe valea omonimă, alături de speciile autohtone, există și specii exotice de arbori din Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc în 1740 de către familia Bornemisza, în cadrul curții feudale de la Gurghiu.

Economie[modificare | modificare sursă]

După anul 1989 economia județului Mureș primește noi coordonate, procesul de tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață redefinește întreaga economie a județului. Principalele ramuri economice ale județului sunt împărțite astfel: industrie 41%, agricultură, silvicultură și exploatări forestiere 22%, servicii 37%.[8]

Conform statisticilor efectuate de Oficiului Registrului Comerțului Mureș, la data de 31 decembrie 2003, județul Mureș ocupa locul 14 pe țară la numărul agenților economici, cu un număr de 27.854 agenți economici. Din numărul total al acestora, 17.984 erau societăți comerciale, 29 erau regii autonome, 154 erau organizații cooperatiste, iar 9.687 figurau ca persoane fizice și asociații familiale. Din perspectiva capitalului, județul Mureș ocupa locul 9 pe țară ca număr de societăți comerciale cu capital străin, existând 1.611 de astfel de societăți. După valoarea capitalului străin investit, județul ocupa locul 14 pe țară.[8]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Bustul contelui Sámuel Teleki, în interiorul Bibliotecii Teleki-Bolyai
Palatul Culturii construit în mandatul lui György Bernády

Ca spațiu cultural județul Mureș este bine reprezentat, pe suprafața acestuia existând de-a lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali valoroși precum: Farkas Bolyai, János Bolyai, Ferenc Koós, Alexandru Papiu-Ilarian, Sámuel Teleki, Gheorghe Șincai

Cele mai vechi locuri de cultură ale județului sunt bibliotecile, prima bibliotecă a județului fiind înființată în anul 1557 în cadrul școlii Schola Particula, devenită în secolul XVIII colegiu reformat, astăzi fiind Colecția documentară Bolyai. O altă bibliotecă veche, înființată în anul 1684, este aceea din Sighișoara creată pe lângă colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile de carte ale acesteia aparținând bibliotecii municipale Sighișoara.

În acest moment fondul total de carte al bibliotecilor din județ este de peste 4,5 milioane exemplare [9] în acest fond fiind incluse și cărțile rare, manuscrisele și edițiile de mare valoare ale Bibliotecii Județene inclusiv cele din secția Teleki - devenită în timp un simbol al municipiului Târgu Mureș. Din cele 407 biblioteci existente pe cuprinsul județului 87 sunt biblioteci publice [9], o parte din bibliotecile existente în școlile și comunele județului fiind înființate cu sprijinul Asociației ASTRA.[10]

Palatul Culturii din Târgu Mureș, finalizat ca și construcție în 1913, a fost în trecut și este și în prezent un spațiu în care se desfășoară diverse activități culturale reuniuni, simpozioane, concerte, serbări. De menționat este și orga aflată în încinta Palatului, cea mai puternică din țară[11], la care au cântat artiști români dar și străini.

Bogăția etnografică și tradițională a locuitorilor județului Mureș este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare.

Biblioteci în județul Mureș*
Total Publice
Unități Volume
(mii)
Cititori
(mii)
Vol. elib.
(mii)
Unități Volume
(mii)
Cititori
(mii)
Vol. elib.
(mii)
413 4.457 127 1.710 82 1.985 52 916
*Anuarul statistic al României 2006

Învățământ[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului în județul Mureș au existat diverse acțiuni ale autorităților și ale intelectualității pentru o creștere continuă a culturii în întreg spațiul județului. Cifrele recensământului din 1930[12] descriu județul Mureș astfel: 233 915 locuitori peste 7 ani, iar din aceștia 69,2 % erau alfabetizați, 74,7% din numărul bărbați, 63,9 % din numărul femeilor.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Statistic sectorul sănătate al județului Mureș poate fi descris conform tabelului de mai jos.[13] [14]

Statistică unități sanitare și personal medical
An Paturi în
spitale
Medici Stomatologi Farmaciști Personal
sanitar mediu
Spitale Policlinici Dispensare Centre de
sănătate
Creșe Farmacii
(de stat)
1990 6844 1241 193 227 4252 8 15 165 - 25 84
1995 5516 1354 182 90 3964 6 15 166 4 15 17
2000 5161 1498 131 82 3430 7 3 22 4 9 11
2001 5156 1483 129 82 3549 7 3 7 4 9 13
2002 4903 1587 124 71 3857 7 2 10 4 - 12
2003 4300 1588 134 69 3804 6 2 6 6 8 13
2004 4285 1657 133 62 3812 6 2 7 4 8 14
2005 4285 1674 87 45 3821 6 2 5 4 8 15

Sport[modificare | modificare sursă]

Echipa de baschet:

Echipe de fotbal:

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Turism[modificare | modificare sursă]

Troiţă în satul Gălăoaia

Infrastructura județului Mureș care permite desfășurarea activităților specifice turismului cuprinde 91 unități de cazare, din acestea: 21 hoteluri, 8 hanuri și moteluri, 6 campinguri, 40 vile turistice și 4 tabere pentru elevi și studenți. Aceste centre însumează peste 7820 locuri de cazare. [15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Mureș”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2798&localitate_id=0. 
  2. ^ Enciclopedia României din 1938, pg. 284
  3. ^ DJS Mureș
  4. ^ Structura etnicā a populației
  5. ^ Statistică disponibilă pe site-ul CJM
  6. ^ Transindex.ro: Maros Megyei Tanács összetétele 2012-ben (12.06.2012)
  7. ^ Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac, p. 12
  8. ^ a b Camera de Comert
  9. ^ a b Cultura
  10. ^ Mureș: Monografie, pg. 245
  11. ^ Enciclopedia României
  12. ^ Enciclopedia României, pg. 288
  13. ^ DJS Mureș
  14. ^ DJS Mureș
  15. ^ Direcția Județeană de Statistică Mureș

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia României. Comitetul de direcție: D. Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcanescu si Virgiliu Leonte. Imprimeria Națională. București 1938-1943
  • Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie. București 1973
  • Mureș: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeșteanu. Editura Sport Turism. București 1980
  • Noile steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. Dan Cernovodeanu, Ioan N. Mănescu. Direcția generală a arhivelor statului. București 1974
  • Philobiblon mureșean. Dimitrie Poptămaș Editura Biblioteca Județean Mureș. Târgu Mureș 2003
  • Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureș. Editat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Mureș
  • Monografia orașului Târgu-Mureș. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureș 2005. (reeditarea ediției originale din 1932, Tipografia Corvin)
  • Contribuții mureșene la Marea Unire din 1918, Ioan Silviu Nistor, Editura Dacia, 1981

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Repertoriul arheologic al județului Mureș, Valeriu Lazăr, Editura Casa de Ed. Mureș,

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Mureș

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

MS
Județele României