Frankfurt pe Main

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Frankfurt” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Frankfurt (dezambiguizare)
Frankfurt pe Main
(Frankfurt am Main)
Panorama Frankfurt pe Main, în sensul acelor de ceasornic din partea stânga de sus la dreapta: Fațada Römer, Statuia lui Carol cel Mare în Muzeul de Istorie din Frankfurt, Vedere de noapte, a zgârie-norilor din cartierul de afaceri Kaiserplatz și râul Main, fațade în zona Romer
Panorama Frankfurt pe Main, în sensul acelor de ceasornic din partea stânga de sus la dreapta: Fațada Römer, Statuia lui Carol cel Mare în Muzeul de Istorie din Frankfurt, Vedere de noapte, a zgârie-norilor din cartierul de afaceri Kaiserplatz și râul Main, fațade în zona Romer
Stemă Localizare
Stema Frankfurt pe Main  (Frankfurt am Main)
Frankfurt pe Main se află în Germania
{{{alt}}}
Administrație
Țară Germania Flag of Germany.svg
Land Hessa
Regiune admin. Darmstadt
District District urban
Subdiviziuni ale orașului 46 cartiere
Primar Peter Feldmann (SPD)
Partide guvernante CDU / Green
Statistici de bază
Suprafață 248,31 km² 
Altitudine 112 m  
Populație 691.518  (31/12/2011)[1]
 - Densitate 2.785 /km² (7.213 /sq mi)
 - Metro 5.800.000 (04/2004)
Fondat Secolul I
Alte informații
Fus orar CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto) F
Cod poștal 60001-60599, 65901-65936
Cod zonal 069, 06109, 06101
Sit web www.frankfurt.de
Poziția oraș Frankfurt pe Main
(Frankfurt am Main) pe harta Hessa

Map

Coordonate: 50°6′37″N 8°40′56″E / 50.11028°N 8.68222°E / 50.11028; 8.68222

Frankfurt pe Main (în germană Sunet Frankfurt am Main [ˈfraŋkfʊrt]) este cel mai mare oraș din landul federal german Hessa și al cincilea oraș ca mărime din Germania. Este situat pe râul Main și are o populație de aproximativ 670.000 de locuitori. Numele colocvial al orașului este Frankfurt, însă numele său oficial este Frankfurt am Main, care se traduce Frankfurt pe (râul) Main. A nu se confunda cu Frankfurt pe Odra [Frankfurt (Oder)], care este un oraș diferit, situat pe râul Odra în estul Germaniei și cu o populație de circa 70.000 de locuitori. În Frankfurt pe Main își are sediul Banca Centrală Europeană. Aeroportul Internațional Frankfurt, aflat pe teritoriul orașului, este cel mai mare aeroport german și se situează pe locul opt în lista celor mai mari aeroporturi din lume, având peste 52 de milioane de pasageri anual.

Introducere[modificare | modificare sursă]

Cei trei piloni ai economiei Frankfurtului sunt finanțele, comerțul și transportul. Totodată, orașul deține de mult timp titlul de capitală financiară a Germaniei. Bursa din Frankfurt este cea mai mare din țară, ocupându-se de 85% din acțiunile din Germania și este una dintre cele mai mari din lume. În Frankfurt se află de asemenea sediul Băncii Centrale Europene, cel al Băncii Federale (de stat) Germane (Deutsche Bundesbank), precum și sediile unui număr mare de bănci comerciale private, ca de pildă Deutsche Bank, Commerzbank ș.a. Frankfurtul este și centru pentru o serie de afaceri comerciale pe scară largă, cum ar fi renumitul Târg anual de la Frankfurt (Messe Frankfurt).

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Frankfurt a fost puternic bombardat și distrus, însă după război a fost reconstruit rapid.

Frankfurt este poreclit „Bankfurt” precum și „Mainhattan”, o aluzie la zgârie-norii din Manhattan și la râul Main. Este unul dintre cele trei orașe europene care au un număr important de zgârie-nori. Cu 9 clădiri înalte de peste 150 de metri în 2004, Frankfurt este al doilea după Paris (La Défense și Montparnasse: 12 zgârie-nori mai înalți de 150 de metri), dar înaintea Londrei (Canary Wharf și City: 8 zgârie-nori mai înalți de 150 metri). În Frankfurt se află cea mai înaltă clădire din Europa, Turnul Commerzbank. În Germania numai la Berlin există un număr mai mare de zgârie-nori.

Zgârie-norii din Frankfurt (de aici provine porecla „Mainhattan” a Frankfurtului)

Frankfurt este recunoscut pentru industria sa financiară, alături de Londra și Paris, fiind amplasat propice în centrul Europei de Vest, cu zone foarte populate împrejur. Are o infrastuctură de ceea mai bună calitate precum și un important aeroport internațional, Aeroportul Internațional Frankfurt. Acesta este considerat ca al doilea sau al treilea din Europa ca număr de zboruri sau de pasageri, în funcție de sursa de informație. Traficul de pasageri în 2003 a fost de 48.351.664, locul doi în Europa după Aeroportul Heathrow de lângă Londra (63.487.136), și aproape la egalitate cu Aeroportul Internațional Charles de Gaulle de la Paris (48.220.436).

În Frankfurt se află un mare număr de instituții importante de cultură germană; printre ele se numără universitatea Johann-Wolfgang-Goethe-Universität, muzee aflate în mare parte pe pe așa-numitul Mal al muzeelor (Museumsufer) al Maine-ului. La Frankfurt se află deasemeni și imensa grădină botanică numită Palmengarten, care adăpostește printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie, sau pe scurt Städel, și Naturmuseum Senckenberg. De asemenea Museum für moderne Kunst (Muzeul de artă modernă) și Schirn Kunsthalle (Galeria de artă Schirn) sunt notabile.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În această zonă s-au stabilit la început câteva așezări romane, probabil în secolul I, a căror existență este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului frankfurtez Bonames provine probabil din vremurile romane de la bona me(n)sa. Așezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual Heddernheim) era capitala unei civitas romane, situate pe râulețul Nidda.

Numele Frankfurt pe Main derivă de la Franconofurt, denumire compusă din numele vechiului trib germanic al francilor și substantivul comun furt, în trad. "vad", adică o porțiune cu ape puțin adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri din spațiul de limbă germană: Erfurt, Klagenfurt, Ochsenfurt, Schweinfurt etc.). Franconofurd (și -furt, -vurd) este menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial și sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. Frank înseamnă în germana veche și „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna nu numai "vadul francilor", ci și "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vreun pod.

În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe. Din 855 regii și împărații romano-germani sunt aleși în Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) și încoronați la Aachen. Începând din 1562 regii și împărații sunt nu numai aleși, dar și încoronați la Frankfurt (începând cu Maximilian al II-lea). Această tradiție s-a terminat în 1792, odată cu încoronarea lui Francisc al II-lea, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. El a fost încoronat de Ziua Bastiliei, pe 14 iulie, aniversarea asaltului asupra Bastiliei. Alegerile și încoronările au avut loc în catedrala Sfântului Bartolomeu, cunoscută sub numele de Kaiserdom (Catedrala Împăraților, sau pur și simplu Domul din Frankfurt).

Messe Frankfurt (Târgul de la Frankfurt) a fost menționat pentru prima dată în 1150. În 1240, împăratul Frederic al II-lea a asigurat vizitatorilor târgului privilegii imperiale, însemnând că ei sunt protejați de către Imperiu. Din 1478, la Frankfurt au loc târguri de carte, Frankfurter Buchmesse fiind încă și astăzi cel mai important din Germania, iar unii ar spune chiar din întreaga lume.

În 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (oraș imperial liber), adică un oraș subordonat direct împăratului roman și nu unui rege sau unui nobil local.

Frankfurt a reușit să rămână neutru în timpul Războiului de Treizeci de Ani, dar a suferit mult din cauza ciumei aduse în oraș de către refugiați. După sfârșitul războiului, Frankfurt și-a recuperat bunăstarea.

În timpul războaielor napoleonice Frankfurt a fost ocupat și distrus de mai multe ori de trupele franceze. Marele Ducat al Frankfurtului, un stat vasal al Franței, a funcționat doar o scurtă perioadă de timp, din 1810 până în 1813. Congresul de la Viena a dizolvat entitatea, iar Frankfurt a intrat în nou-fondata Confederație Germană, ca oraș liber. A devenit sediul Bundestag-ului, care era parlamentul acestei confederații.

Frankfurt am Main. Fotografie aeriană

După revoluția de la 1848, în Frankfurt s-a stabilit primul Ansamblu Național German (Nationalversammlung), care își avea sediul în Biserica Sfântului Paul (Paulskirche) și care s-a deschis la 18 mai 1848. Instituția a fost dizolvată în 1849, când regele prusac a declarat că el nu va accepta „coroana din mocirlă”. În anul de existență al său, Ansamblul a elaborat o constituție comună pentru o Germanie unificată cu regele prusac ca monarh. Acestea au fost începuturile democrației germane.

Harta centrului oraşului din anii 1920

Frankfurt și-a pierdut independența în 1866. După încheierea Războiului Austro-Prusac, Prusia a anexat o serie de state și teritorii mai mici, printre care și Frankfurtul. Administrația prusacă a încorporat orașul în provincia sa Hessa-Nassau.

În 1914, cetățenii Frankfurtului au fondat Universitatea din Frankfurt, redenumită mai târziu Universitatea Johann Wolfgang Goethe. Această fondare este singura cu caracter civic din Germania. Universitatea este una dintre cele mai mari din Germania de astăzi.

În timpul Germaniei naziste, sinagoga din Frankfurt a fost distrusă. Orașul a fost puternic bombardat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, Frankfurt a devenit parte din statul (landul) federal nou fondat numit Hessa (Land Hessen). Frankfurt a fost prima opțiune luată în considerare pentru stabilirea capitalei Germaniei de Vest; astfel s-a ajuns chiar la construirea unei noi clădiri pentru parlament, dar aceasta nu a mai fost utilizată pentru scopurile ei inițiale, ci doar ca studio radio (Hessischer Rundfunk). În final, Konrad Adenauer, primul cancelar federal postbelic, a preferat drept capitală micul oraș Bonn, nu numai pentru că acesta era orașul său natal, dar și dintr-un alt motiv: în acel moment, germanii s-au temut că, stabilind capitala Germaniei de Vest la Frankfurt, s-ar fi dat americanilor prea multă influență asupra guvernului german, Frankfurt fiind centrul zonei americane a ocupației aliate.

Politică[modificare | modificare sursă]

Primar general al Frankfurtului între 1995 și 2012 a fost Petra Roth, din partea CDU. La 28 ianuarie 2007 a fost realeasă cu 60,5 % din voturi pentru un nou mandat.

La alegerile de la 25 martie 2012 Roth nu a mai candidat. Acestea au fost câștigate de Peter Feldmann, SPD.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția populației[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul Frankfurt este înfrățit cu:

Obiective de vizitat[modificare | modificare sursă]

Domul din Frankfurt

Domul[modificare | modificare sursă]

Catedrala Sfântul Bartolomeu (Dom Sankt Bartholomäus) este o construcție gotică, care a fost ridicată în secolele XIV-XV pe fundația unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserică din oraș. Din 1356 împărații Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană au fost aleși în această biserică, iar din 1562 până în 1792 au fost aici și încoronați.

Din secolul XVIII, domul este denumit adeseori în limbajul colocvial „Catedrala Sfântul Bartolomeu”, deși nu a fost niciodată sediu de episcopat. În 1867 catedrala a fost distrusă într-un incendiu și reconstruită în stilul prezent. Înălțimea catedralei este de 95 m.

Primăria Römer[modificare | modificare sursă]

Römer (Primăria oraşului)

Römer este numele clădirii primăriei Frankfurtului, în traducere „cetățean al Romei, roman”. Ea este alcătuită de fapt din trei case gotice învecinate, care au fost cumpărate de consiliul local în 1405 de la o familie bogată de negustori. Casa din mijloc este Römer-ul propriu-zis, care mai târziu a fost legat și de clădirile înconjurătoare. La primul etaj se află „Sala împăratului” sau „Sala împăraților” (Kaisersaal), unde aveau loc banchetele împăraților proaspăt încoronați. În ea se află expuse portretele tuturor celor 52 împărați ai Imperiului Roman de Națiune Germană, executate în perioada 1838 - 1853.

Römer a fost distrus în Al Doilea Război Mondial, dar reconstruit identic mai târziu.

Biserica Sfântul Paul

Biserica Sf. Paul[modificare | modificare sursă]

Biserica Sfântul Paul (Paulskirche) este o biserică relativ nouă. Construcția acestei biserici protestante a început în 1789 și s-a terminat abia în 1833. Importanța sa provine în special de la Parlamentul de la Frankfurt, care a fost găzduit aici în 1848/49 pentru a elabora o constituție pentru o Germanie unificată și democratică. Acțiunea a eșuat pentru că monarhii din Prusia și Austria nu doreau să-și piardă puterea; în 1849 trupe prusace au încheiat experimentul democratic prin forța armelor, iar parlamentul a fost dizolvat. După aceea, clădirea a fost folosită din nou pentru servicii religioase.

Sf. Paul a fost distrusă complet în cel de al doilea război mondial, dar reconstruită ulterior. În prezent, nu mai are scopul de clădire sacră, ci este folosită pentru expoziții și întruniri importante. În 1963, președintele american John F. Kennedy a ținut aici un discurs, în cadrul vizitei sale la Frankfurt.

Opera Veche[modificare | modificare sursă]

Opera Veche

Faimoasa „Operă Veche” din Frankfurt (Alte Oper) a fost construită în 1880 de către arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania până la distrugerea ei aproape totală în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După război și încă până în 1981, clădirea nu a fost reconstruită (a fost o ruină). În ziua de astăzi ea adăpostește o sală mare de concerte (cu scenă relativ mică) plus câteva săli mai mici, în timp ce spectacolele de operă propriu-zise au loc într-o altă clădire din Frankfurt - opera actuală.

Personalități născute la Frankfurt[modificare | modificare sursă]


Frankfurt pe Main - Panorama cu zgârie-nori
Frankfurt pe Main - Panorama cu zgârie-nori

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "city_pop_2006"-"urban_area_pop"

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Frankfurt pe Main